Strategie de dezvoltare locala- municipiul bistrita

2.3. Protecţia naturii şi biodiversitatea

2.3.1. Arii naturale protejate

În municipiul Bistriţa există 2 arii protejate de interes local, care ocupă o suprafaţă totală de 6 ha şi sunt reprezentate prin:

a) Parcul Municipal Bistriţa, declarat în baza deciziei nr.58/1976 a Consiliului Judeţean şi reconfirmat prin Hotărârea nr.3/1995, are o suprafaţă de 7 ha din care 5 ha cu statut de arie protejată şi se află în administrarea Consiliul local al municipiului Bistriţa. Parcul cuprinde numeroase specii de arbori grupaţi în parcele delimitate de alei. Dintre speciile de arbori prezente putem enumera ginkgo biloba, arborele lalea (Liriodendron tulipifera), pinul ( Pinus sylvestris), bradul argintiu (Abies alba-pectinata), teiul (Tilia sp.), castanul porcesc (Aesculum hippocastanum), molidul (Picea abies), larice (Larix decidua), tuia (Thuia orientalis) etc.

b) Gradina dendrologică a Liceului „Liviu Rebreanu”, declarată în baza deciziei nr.58/1976 a Consiliului Judeţean şi reconfirmată prin Hotărârea nr.3/1995, are o suprafaţă de 8393 mpsi este administrată de Liceul Liviu Rebreanu. Ea face parte din categoria rezervaţiilor botanice de tip dendrologic conţinând specii valoroase ca: Liriodendron, Magnolia, Abies, Rhododendron, Sequoia, Viburnum, etc.

De asemenea, prin aceeaşi hotărâre au fost declaraţi ca arbori protejaţi şi două exemplare de Taxus baccata aflate în incinta Spitalului de pe B-dul Independenţei.

2.3.2. Spaţiile verzi

Conform datelor furnizate de Primăria Municipiului Bistriţa, suprafaţa de spaţiu verde din municipiu a crescut în 2009 faţă de 2008 cu 27,43 ha. Această creştere s-a produs datorita modificărilor aduse de Legea 313/2009 care modifică Legea 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din zonele urbane, care consideră spaţii verzi şi zonele de protecţie a lacurilor şi cursurilor de apă, precum şi suprafeţele verzi cuprinse în zonele de agrement. Spaţiile verzi din municipiul Bistriţa se întind in prezent pe o suprafaţă totală de 129,9 ha – conform Planului Urbanistic General, distribuită astfel: parcuri, scuaruri, peluze, plantaţii florale, spaţii verzi aferente ansamblurilor de locuinţe, spaţii verzi în zona industrială, terenuri sportive, cimitire.

Unui bistriţean, îi revine, în medie, aproximativ 15,98 mp spaţiu verde faţă de 26 mp/locuitor, cât

este limita acceptată la nivel internaţional. De menţionat aici este faptul că prin aprobarea Planului de Urbanism Zonal Complex de sport şi agrement Unirea o suprafata de 147 ha a primit destinaţia de spaţiu verde şi va fi inclusă în intravilanul municipiului odată cu aprobarea PUG, astfel încât ţinta de 26 mp/locuitor va fi depăşită

În această suprafaţă de spaţii verzi este inclus Parcul Municipal amenajat în anul 1900 în partea central-sud-estică a oraşului, în exteriorul valului de apă-rare a fostei cetăţi. El a fost integrat armonios în peisajul urban, îmbinând elementele arhitecturale (Turnul Dogarilor, Zidul Cetăţii, vilele din zonă), cu elementele naturale (Râul Bistriţa, Pădurea Codrişor).

Suprafaţa spaţiilor verzi se împarte în 76 de parcele de diferite mărimi şi totalizează 1.487 arbori şi 352 arbuşti.

Pe arterele de circulaţie ale municipiului sunt plantaţi 4.770 arbori de aliniament, speciile dominante fiind Acer (23%), Robinia (22%) şi Tillia (19%).

În zonele cu plantaţii florale se folosesc anual cca. 220.000 plante anuale şi bienale.

Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) a venit în sprijinul îndeplinirii prevederilor acesteia prin Programul naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi, program care alocă anual fonduri nerambursabile pentru crearea de noi spaţii verzi sau refacerea celor existente.

2.3.3. Vegetaţia forestieră

Municipiul Bistriţa şi localităţile sale componente beneficiază de o însemnată suprafaţă de pădure, ce contribuie la modificarea sensibilă a climatului, primenind aerul şi asigurându-i o compoziţie normală, îndulcind extremele de temperatură, mărind umiditatea, frânând viteza vânturilor, favorizând depunerea zăpezii şi reducând evaporarea. Suprafaţa forestieră este de 3.112 ha amplasată în jurul municipiului Bistriţa şi localităţile componente. Geografic, fondul forestier proprietate publică a municipiului este situat în sectorul median al dealurilor Bistriţei (sursa PAED).

se repeta!!!!!!!!!!În anul 2009 au fost pregătite două proiecte incluse în Portofoliul de proiecte al Planului naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului, şi anume: “Amenajare pădure Schullerward şi construire Casa naturii”, şi “Amenajarea Parcului Municipal Bistriţa”, proiecte care sunt finanţare din Programul Operaţional Sectorial. De asemenea Primăria municipiului Bistriţa a obţinut finanţare de la fondul de mediu pentru proiectul „Amenajare spaţii verzi şi parcări ecologice în zona Independenţei sud - strada Panait Cerna” prin „Programul naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi”.

Conform studiului de piaţă realizat în luna iulie 2011 de către AVENSA în asociere cu IRCETT în rândul populaţiei municipiului Bistriţa, 20,1% dintre respondenţi consideră ca foarte necesară amenajarea unui parc pe amplasamentul actual al rampei de deşeuri din zona Zăvoaie, iar 43,6% ca necesară.

2.3.4. Biodiversitatea 

Biodiversitatea include toate organismele vii care se găsesc pe uscat şi în apă. Toate speciile au un rol şi constituie „ţesătura vieţii” de care depindem: de la cele mai mici bacterii din sol, la cele mai mari balene din ocean. Cele 4 componente de bază ale biodiversităţii sunt genele, speciile, habitatele şi ecosistemele.

În cuprinsul judeţului Bistriţa-Năsăud întâlnim, aproape întreaga gamă floristică de la cea colinară, până la cea alpină. Vegetaţia spontană este alcătuită din asociaţii dispuse în fâşii pe altitudine, care formează etaje şi subetaje de vegetaţie lemnoasă şi ierboasă. Privită dinspre regiunile montane spre Câmpia Transilvaniei, vegetaţia prezintă o etajare distinctă.