Strategie de dezvoltare locala- municipiul bistrita
II. MEDIU ŞI ENERGIE 2.1. Calitatea factorilor de mediu
Yüklə 2,98 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Calitatea apelor de precipitaţii
II. MEDIU ŞI ENERGIE2.1. Calitatea factorilor de mediu2.1.1. Calitatea aerului
1) Staţie automată de monitorizare a calităţii aerului, sediu APM, pentru indicatorii: SO2, NO2, NO, NOx , CO, C6H6, pulberi în suspensie (PM10), O3 şi parametrii meteo (direcţia şi viteza vântului, temperatură, umiditate relativă, presiune atmosferică, radiaţie solară, precipitaţii). Staţia este dotată cu analizoare automate ce monitorizează calitatea aerului on-line, valorile medii orare ale indicatorilor măsuraţi fiind prezentate publicului prin intermediul unui panou exterior amplasat în parcul din Piaţa Mihai Eminescu şi al unor panouri de interior montate la sediul APM Bistriţa precum şi prin internet (www.calitateaer.ro/). Aceasta staţie face parte din Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului care cuprinde 114 astfel de staţii. 2) 4 puncte pentru măsurarea concentraţiilor medii de lungă durată (24 h) cu frecvenţa zilnică, pentru indicatorii SO2, NO2, NH3. Aceste patru puncte sunt: zona industrială, zona depozitelor de deşeuri menajere, Parcul Municipal şi zona de intrare în oraş a aportului de poluanţi pe direcţia predominantă de bătaie a vântului NV; 3) 1 punct de prelevare pulberi în suspensie PM10, care sunt pulberi în suspensie cu diametru aerodinamic de 10 microni, zilnic, la sediul APM 4) 4 puncte de prelevare a pulberilor sedimentabile, respectiv: zona industrială, zona depozitelor de deşeuri menajere, Parcul Municipal şi zona de intrare în oraş a aportului de poluanţi pe direcţia predominantă de bătaie a vântului NV Tabel nr. 2.1. Sinteza datelor de monitorizare din staţia automată Bistriţa, anul 2010 
Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud Din datele prezentate mai sus, se constată că în cursul anului 2010, au fost monitorizaţi prin staţia automată, indicatorii: SO2, NOx, CO, O3 şi PM 10, captura de date fiind între 25,3% pentru NOx şi 82,2% pentru SO2, pentru nici unul din indicatori nerespectându-se obiectivul de calitate a datelor, conform cerinţelor din Ordinul nr. 592/2002. Din numărul total de prelevări s-au înregistrat depăşiri ale valorii limite zilnice admise în cazul pulberilor în suspensie, fracţia PM 10 (VL=50 µg/mc), frecvenţa depăşirilor fiind de 6,4% în cazul fracţiei PM 10 determinată nefelometric şi 3% în cazul fracţiei PM 10 determinata gravimetric. Concentraţiile medii anuale în 2010 s-au încadrat în valorile limită anuale pentru protecţia sănătăţii umane/ecosistemelor la toţi indicatorii monitorizaţi, cu excepţia pulberilor în suspensie - fracţia PM10, unde s-a înregistrat o concentraţie medie anuală de 25,59 µg/mc pentru PM10 determinate nefelometric şi 24,01 µg/mc pentru PM10 determinate gravimetric, depăşindu-se valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane (20 µg/mc).
Din numărul total de prelevări s-au înregistrat depăşiri ale valorii limită zilnice admise în cazul pulberilor în suspensie, fracţia PM 10 (VL=50 µg/mc), frecvenţa depăşirilor fiind de 3,5% şi la indicatorul Cd (determinat din PM10), frecvenţa depăşirilor fiind de 0,4%. În anul 2010, la indicatorii monitorizaţi manual, s-a constatat încadrarea în valorile limită anuale la toţi indicatorii monitorizaţi cu excepţia pulberilor în suspensie - fracţia PM10, unde s-a înregistrat o concentraţie medie anuală de 21,29 µg/mc faţă de 20 µg/mc admis.O analiza a evoluţiei concentraţiilor de poluanţi în atmosferă în perioada 2008-2010, prezentată în graficele din figura de mai jos, indică o scăderea progresivă a mediei anuale la ozon şi o creştere a mediei anuale la oxizii de azot, în timp ce la ceilalţi poluanţi nu se concretizează clar o linie de tendinţă.Grafic nr. 2.1. Evoluţia concentraţiilor anuale la indicatorii monitorizaţi de staţia automată Bistriţa (a) şi manual 24h (b) în perioada 2008-2010 (a) (b)  
Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud Oxizii de azot (NOX), sunt emişi în timpul arderii combustibililor şi în sectorul transportului rutier, ambele suferind o intensificare în perioada 2008-2010, ceea ce explică evoluţia ascendentă. Formarea fotochimică a ozonului depinde în principal de factorii meteorologici şi concentraţiile oxizilor de azot şi a compuşi organici volatili (COV). Concentraţiile de ozon sunt în general mai mici în zonele urbane cu emisii mari de NOX. Acest lucru este ca urmare a epuizării de O3 printr-o reacţie cu monoxidul de azot (NO) - un poluant emis, în special, in trafic.
Grafic nr. 2.2. 
Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud O analiză a evoluţiei calităţii aerului prin prisma indicatorilor: dioxid de sulf, dioxid de azot şi amoniac, în perioada Iunie 2010 – Iunie 2011, indică o creştere în anul 2011 a valorilor medii la dioxid de sulf şi dioxid de azot şi o scădere nesemnificativă la amoniac, toate valorile situându-se sub limitele admise.
Tabel nr. 2.3.
Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud La indicatorul: Pulberi în suspensie, fracţia PM 10, determinat gravimetric la sediul APM Bistriţa-Năsăud, se constată o scădere progresivă şi substanţială a mediei lunare începând cu luna ianuarie 2011 până în luna iunie 2011, respectiv de la 35,319 µg/mc în luna ianuarie la 12,680 µg/mc în luna iunie.
La indicatorul: Pulberi sedimentabile, monitorizat manual de către APM Bistriţa-Năsăud, se constată o creştere semnificativă a mediei lunare în luna iunie 2011, respectiv de 9.2744 µg/mc fără a se depăşi limita admisă de 17 µg/mc. Tabel nr. 2.4.
Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud În urma analizării valorilor concentraţiilor şi a numărului de depăşiri înregistrate la principalii indicatori de aer monitorizaţi de Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud, în perioada 2008 – 2011, se poate concluziona că aerul din municipiul Bistriţa este de calitate bună spre foarte bună. Singurul indicator care ridică mici probleme, la fel ca în toate celelalte ţări europene, este indicatorul: Pulberi în suspensie la fracţia PM10, depăşirile înregistrate fiind cauzate de aglomerarea particulelor datorită umidităţii ridicate din perioada iarnă - primăvară, fenomen specific zonei. Totuşi, conform studiului de piaţă realizat în luna iulie 2011 în rândul populaţiei municipiului Bistriţa, percepţia acesteia privind poluarea aerului este preponderent negativă, 7,8% dintre respondenţi considerând că gradul de poluare este foarte ridicat, în timp ce 50,1% au indicat un grad de poluare atmosferică ridicat.
Emisiile de poluanţi atmosferici se determină anual de către APM Bistriţa-Năsăud, prin metodologiile CORINAIR, AP42 şi Copert III, utilizând datele furnizate de instituţii şi agenţi economici sau pe baza calculelor efectuate de agenţii economici, având ca baza de lucru analizele efectuate în punctele de emisie. Tabel nr. 2.5. Principalele surse de poluare a aerului şi metodele de reducere a poluării
Sursa: Repartiţia emisiilor de poluanţi după surse Grafic nr. 2.3. Repartiţia emisiilor de CO2 după surse, 2008 
Sursa datelor: Program aplicaţie informatică EMS – Energy Management System La nivelul municipiului Bistriţa, principalele surse de emisii de dioxid de carbon în atmosferă sunt reprezentate de transportul auto şi arderile industriale şi neindustriale. În municipiul Bistriţa există 4 agenţi economici care intră sub incidenţa Directivei IPPC (Directiva privind Prevenirea şi Controlul Poluării Industriale):
Sub incidenţa Directivei IPPC precum şi a Directivei 2001/80/CE privind limitarea emisiilor anumitor poluanţi în atmosferă care provin de la instalaţiile mari de ardere, a intrat şi Uzina termică Bistriţa, având autorizaţia integrată Nr.55–NV6 din 29.12.2006, instalaţie ce şi-a sistat activitatea din 2007. Direcţia de Termoficare a solicitat şi a obţinut aviz de mediu pentru stabilirea obligaţiilor de mediu în aprilie 2008 - la încetarea temporară a activităţii, pentru obiectivul Uzina Termică, în municipiul Bistriţa, str. Zefirului, nr. 1. În prezent, pentru obţinerea energiei termice, se utilizează cu precădere combustibil gazos şi combustibil solid (lemn), şi în mai mică proporţie combustibil lichid (motorină, CLU). Nu există în funcţiune instalaţii mari de ardere pentru producerea energiei electrice sau termice şi nu mai funcţionează sisteme centralizate de producere şi distribuţie a energiei termice şi apei calde, încălzirea realizându-se în general prin sisteme proprii (microcentrale de bloc, scară, apartament). Estimarea emisiilor atmosferice pentru anii 2008 si 2009 arată că transportul rutier este principala sursă de emisii în atmosferă pentru un mare număr de poluanţi.
• cele evacuate prin circuitul de eşapament, constând din gaze de ardere şi din aditivi ai carburanţi-lor şi lubrifianţilor; • cele rezultate prin frecare si uzură, sub formă de particule/aerosoli, de provenienţă şi de compoziţie diversă (din calea de rulare, din pneuri etc). Principalii poluanţi eliminaţi prin gazele de evacuare sunt: monoxidul de carbon (CO), oxizii de azot (NOx), hidrocarburi parafinice şi aromatice (Hc), oxizi de sulf (SO, SO2) – în cazul alimentării cu motorină - particule, plumb – în cazul alimentării cu benzină cu plumb. Îmbunătăţirea calităţii combustibililor utilizaţi de autovehicule a determinat o scădere importantă a aportului transporturilor la emisiile de dioxid de sulf şi plumb, dar ele rămân în continuare o sursă de poluare deosebit de agresivă, în special asupra mediului riveran căilor de acces auto puternic tranzitate. Transporturile au suferit în cursul anilor 2009-2010-2011 o evoluţie ascendentă la nivelul municipiului Bistriţa. Se constată o creştere a numărului de maşini şi o intensificare a traficului rutier. Acest fenomen a dus în mod normal la o creştere a poluării produse de transporturi şi la o aglomerare a zonelor de parcare. Conform studiului de piaţă realizat în luna iulie 2011 de către AVENSA în asociere cu IRCETT în rândul populaţiei municipiului Bistriţa, ca principală sursă de poluare a mediului ambiental sunt indicate autovehiculele, de către 74,2% din respondenţi; deşeurile menajere/groapa de gunoi, de către 56,2% din respondenţi şi activitatea industrială (Rombat, Raal, Ario, etc.), de către 56% din respondenţi. În ceea ce priveşte poluarea industrială, 4,7% dintre respondenţi consideră că aceasta este foarte ridicată, iar 27,5 % dintre respondenţi indica o poluare ridicată.
Pentru aprecierea calităţii apelor din precipitaţii, în municipiul Bistriţa, APM Bistriţa-Năsăud prelevează probe din doua puncte: SC AQUABIS SA şi Sediul APM Bistriţa. Indicatorii analizaţi sunt: pH, alcalinitate, amoniu, azotiţi, azotaţi, sulfaţi, cloruri, Ca, reziduu fix, conductivitate, cu o frecvenţă săptămânală. În tabelele de mai jos sunt prezentate valorile medii obţinute la monitorizarea principalilor indicatori fizico-chimici ai apelor din precipitaţii: Tabel nr. 2.6. Valori ale indicatorului pH în anul 2009
Yüklə 2,98 Mb. Dostları ilə paylaş:
|
