Studiu ects

3.3.Accesul la informaţie

În ce priveşte setul de acte necesar pentru funcţionarea sistemului de credite ECTS lucrurile stau destul de bine:

1. 
   La toate universităţile chestionate au fost elaborate şi editate Regulamente de organizare şi funcţionare a procesului de învăţământ bazat pe ECTS.
   
2. 
   Anual, iar în cazul UASM – în anul I pentru toţi patru ani de studiu, studenţii primesc Ghidul Studentului, cu excepţia ULIM-ului, care include Regulamentul de funcţionare a ECTS, planul de studii pe anul curent şi unele informaţii utile despre universitate.
   
3. 
   Anual, la început de an universitar, la majoritatea facultăţilor UTM, UASM, USM şi ULIM studenţii semnează un Contract de Studii în care sunt stipulate principalele drepturi şi obligaţiuni ale semnatarilor: universitate şi student. În cazul ULIM-ului prevederile Contractul de Studii (parte componentă a pachetului informaţional ECTS) este comasat în Contractul propriu ce conţine şi aspectele financiare. Trebuie de menţionat că răspunsurile responsabililor de la facultăţi (vezi figura 2) vine în contradicţie cu propriile Regulamente de funcţionare a ECTS.
   

În urma studiului efectuat, din răspunsurile respondenţilor la nivel de facultate (figura 3), s-a depistat un lucru aparent straniu – locul depozitării şi păstrării contractelor de studii au fost enumerate diverse locuri, fapt ce denotă că acest aspect nu este pe deplin rezolvat de universităţi.

4. 
   Toate instituţiile eliberează, absolvenţilor, suplimente la diplomă – cu indicarea creditelor obţinute pentru toate activităţile desfăşurate.
   

Trebuie de menţionat, că pe lângă forma tipărită a Ghidului Studentului (inclusiv a Regulamentului de organizare şi funcţionare a procesului de învăţământ bazat pe ECTS), studenţii şi cadrele didactice au acces la aceste acte şi în formă digitală (USM – 57% şi UTM – 18,9% din respondenţi au semnalizat acest fapt) iar în unele cazul ele sunt disponibile şi pe Internet (de ex.: www.utm.md/metrolog/studii/studii.html).

3.4.Finalităţile ECTS

Reieşind din declaraţiile miniştrilor educaţiei din statele semnatare ale Declaraţiei de la Bologna, enunţate în cadrul conferinţei de la Berlin (2003), privind necesitatea transformării sistemului ECTS dintr-unul de transfer într-unul de acumulare, care să ofere şi mai multă flexibilitate traseelor academice ale studenţilor şi adulţilor, prin posibilitatea acumulării de credite din învăţământul non formal. Luând la bază această declaraţie, responsabililor universitari, li s-a propus să aprecieze principala finalitate a sistemului implementat:

• 
  UTM şi USM – utilizează acest sistem de credite în special pentru acumulare;
  
• 
  UASM şi UPS – utilizează ECTS atât pentru acumulare cât şi pentru transfer.
  

Dorita transferabilitate, enunţată de responsabilii universitari, a fost „probată” prin răspunsul responsabililor de la facultăţi la întrebarea „Câţi studenţi s-au transferat la facultatea / departamentul Dvs. având la bază Sistemul European de Credite Transferabile?”. Răspunsul unanim a fost – nici un student (pe parcursul anilor 2002 – 2005).

Această stare de lucru poate fi explicată (parţial) prin lipsa de criterii comune în implementarea ECTS la universităţile din R. Moldova, ceea ce duce la lipsa de încredere interinstituiţonală, iar recunoaşterea studiilor este dificilă, uneori subiectivă şi niciodată bazată pe principiile ECTS.

3.5.Înregistrările punctelor credit

Un lucru nu mai puţin important, care la prima vedere pare o formalitate, îl reprezintă şi modalitatea de înregistrare a punctelor credite obţinute de studenţi. Nici această întrebare n-a găsit unanimitatea responsabililor de la facultăţi, răspunsurile cărora sunt prezentate în figura 4. Trebuie de menţionat că toate universităţile, cu excepţia UTM, au menţionat (100%) că creditele sunt înregistrate în carnetul de note şi suplimentul la diplomă, iar la USM se înregistrează şi în fişa de examinare (100%). Încă una din observaţiile care mai poate fi trasă este aceia să la UTM, la nici o facultate, creditele nu sunt înregistrate în carnetul de note.

Ca o continuare a analizei modalităţilor de înregistrare a punctelor credit este: Cine este persoana care înregistrează creditele în carnetul de note a studentului? Daca la întrebarea prezentată în figura 4 au răspuns reprezentaţii decanatelor, atunci aceasta a fost propusă cadrelor didactice. Majoritatea respondenţilor au răspuns fără dificultăţi din care a rezultat:

• 
  La UASM creditele sunt înregistrate, în carnetul de note, exclusiv de titularul disciplinei;
  
• 
  La ULIM aceste înregistrări sunt efectuate de reprezentanţii decanatului;
  
• 
  La USM, pe lângă titularul disciplinei (100%), a fost semnalizată posibilitatea ca şi reprezentanţii decanatului să efectueze respectivele înregistrări – 16,7%.
  
• 
  O situaţie aparte s-a depistat la UTM: decanii şi prodecanii au menţionat că această înregistrare nu se efectuează, dar cadrele didactice au avut o altă părere – vezi figura 5 – realitatea fiind cea enunţată de reprezentaţii decanatelor. Această situaţie poate fi explicată prin faptul că titularii cursurilor sunt prea puţin instruiţi în privinţa prevederilor ECTS.
  

3.6.Criteriile aplicării sistemului de credite

Printre criteriile care stau la baza aplicării ECTS în instituţiile de învăţământ superior din R. Moldova se regăsesc: orele de contact ale studentului (numărul orelor de curs, seminare, lucrări de laborator), stagiile de practică şi volumul de muncă al studenţilor – criterii recomandate de Ghidul utilizatorului ECTS. Dar, pe lângă cele menţionate se mai regăsesc aşa criterii ca renumele titularului de curs şi importanţa cursului.

La aceeaşi întrebare, privind criteriile ce stau la baza calculului numărului de credite acordate unui curs, au răspuns atât respondenţii nivel facultate (figura 5) cât şi cadrele didactice (figura 6).

Se poate observa că rezultatele obţinute sunt comparabile. Ponderea destul de redusă a criteriului „volumului de muncă individuală a studentului” este datorată faptului că la UTM acest criteriu nu este inclus în cuantificarea creditelor pentru curs. Neincluderea respectivului criteriu este condiţionată de dificultăţile de apreciere a volumului de muncă individuală a studentului pentru fiecare curs în parte. Consultarea studenţilor prin intermediul chestionarelor asupra muncii depuse pentru promovarea unui curs ar fi o posibilă soluţie la necesitatea cuantificării acesteia.