Studiul elaborat de echipa din Romania pentru proiectul Securitatea Frontierelor si Stabilitatea Regionala

Capitolul II

Cadrul de cooperare bilaterală dintre România şi Republica Moldova

Relaţiile dintre România şi Republica Moldova, două state suverane şi independente, au un caracter privilegiat, special, decurgînd din comunitatea de neam, cultură, limbă şi istorie naţională. Aceasta înseamnă că, indiferent cine va conduce România şi Republica Moldova, ce forţe politice se vor afla la guvernare la Bucureşti şi Chişinău, caracterul acestor raporturi nu poate fi schimbat. Totodată, aceasta presupune că, printr-o politică realistă, coerentă şi în interesul cetăţenilor ambelor state, se poate ajunge la aprofundarea raporturilor bilaterale, la apropierea dintre România şi Republica Moldova. Din discuţiile purtate pentru realizarea studiului de faţă cu reprezentanţi ai instituţiilor statului român a reieşit că România este profund interesată pentru sprijinirea Republicii Moldova pe o bază pragmatică. Pe acest fond însă, se remarcă că nu răzbate o viziune comună a României şi Republicii Moldova în privinţa relaţiilor dintre cele două ţări, inclusiv în ceea ce priveşte securizarea frontierei dintre cele două state.
România a acordat şi acordă sprijin politic, diplomatic şi economic Republicii Moldova, venind în întîmpinarea nevoilor statului vecin şi în sensul amplificării legăturilor Republicii Moldova cu statele dezvoltate, cu organismele europene şi euroatlantice. Statele occidentale şi reprezentanţii diverselor organisme internaţionale percep în mod corect şi apreciază acest sprijin. Semnificativă în acest sens este declaraţia făcută la Chişinău în 2001 de către domnul Bodo Hombach, coordonatorul special al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, în cadrul căreia a subliniat că, pentru Republica Moldova, relaţiile cu România reprezintă un interes vital precum şi că Guvernul României a insistat foarte mult pentru aderarea Republicii Moldova la PSESE şi a lucrat intens şi consecvent în această direcţie.
Colaborarea bilaterală s-a materializat prin consacrarea juridică a unor mecanisme de lucru, fiind create, în cadrul guvernelor celor două state, structuri guvernamentale distincte, care se ocupă de gestionarea relaţiilor bilaterale. Pe de altă parte, mai important este faptul că, deşi, între cele două state, au fost semnate documente bilaterale care reglementează şi favorizează cooperarea dintre ele pe toate planurile (politic, economic, cultural, internaţional), totuşi materializarea acestor acorduri nu este sesizabilă întotdeauna în realitate, înţelegerile fiind cel mai adesea la nivel declarativ iar urmărirea implementării lor foarte rar realizată.
Colaborarea dintre cele două state este mai evidentă în ce priveşte relaţiile culturale şi economice. Astfel, un număr de 1500-2000 de absolvenţi anual din Republica Moldova, au fost pregătiţi ca bursieri ai României de către universităţi şi alte instituţii de învăţămînt superior din România.
În ce priveşte evoluţia schimburilor comerciale – economice dintre România şi Republica Moldova se poate constata că, încă de la proclamarea independenţei de stat a Republicii Moldova, România a venit în întîmpinarea diverselor solicitări din partea noului stat oferind un program de asistenţă concret, sub formă de ajutoare economice, atît nerambursabile, cît şi sub forma unor credite în condiţii deosebit de avantajoase (pe termen lung, fără dobîndă, cu perioadă de graţie).
Evoluţia comerţului dintre România şi Republica Moldova, precum şi locul ocupat de Republica Moldova în totalul comerţului românesc poate fi urmărit în tabelul şi graficul de mai jos.

Comerţul exterior dintre România şi Republica Moldova în perioada 1992 - 2000

	1992	1993	1994	1995	1996	1997	1998	1999	2000
Export	70,7	94,2	59,6	81,9	100,7	128,7	128,7	101,0	142,3
Loc	20	15	22	21	18	15	13	16	14
Import	120,5	86,7	95,1	104,5	79,8	62,4	61,8	40,4	41,3
Loc	16	15	15	19	27	30	29	35	>25

La exportul României predomină livrările de produse minerale (care în anul 2000, deţineau o pondere de circa 60%), produse metalurgice (8%), produse chimice (5,7%), pastă lemn, hîrtie şi carton (5%). La import, ponderile mai importante sunt deţinute de: produse ale regnului vegetal 20%, animale vii şi produse ale regnului animal – 14,9%, produse alimentare, băuturi, tutun - 13,3%, materiale de construcţii -10%.

Toate acestea presupun un trafic important de călători şi mărfuri prin punctele de trecere de la Prut, care trebuie să se desfăşoare la nivelul standardelor europene, al normelor privind securizarea frontierelor.
În anul 2001, prin cele 7 puncte de control şi trecere ale frontierei dintre România şi Republica Moldova, s-a înregistrat, potrivit datelor părţii române, un trafic de 2.279.800 de persoane – 235.232 români şi 2.044.568 străini, în scădere faţă de anul 2000, cînd totalul de persoane care au trecut frontiera româno-moldovenească a fost de 3.018.659 de persoane din care 266.462 au fost români şi cea mai mare parte au fost cetăţeni străini – 2.752.187 de persoane. (traficul de persoane la punctele de trecere a frontierei, în anii 2000 şi 2001, este detaliat în anexă)
Preocupările celor două state de a respecta exigenţele Uniunii Europene s-au materializat în semnarea, la Chişinău în 2001, a Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind călătoriile reciproce ale cetăţenilor pe bază de paşapoarte iar la 27 iulie 2001 a fost semnat Acordul privind readmisia străinilor. In acest moment, Acordul a fost ratificat de Republica Moldova, iar ratificarea de către Parlamentul de la Bucureşti se află în ultima fază legislativă la data elaborării acestui studiu.
De asemenea, în 2001, s-a semnat Protocolul între Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră din Ministerul de Interne al României şi Departamentul Trupelor de Grăniceri al Republicii Moldova referitor la călătoriile reciproce ale cetăţenilor celor două state.
Securizarea frontierei nu presupune şi nu înseamnă adoptarea de măsuri care să vină în contradicţie cu libera circulaţie a persoanelor. Ea înseamnă, în primul rînd, lupta împotriva manifestărilor criminale şi de nesocotire a legii. Între România şi Republica Moldova, securizarea frontierei se impune avînd în vedere situaţia reală a frontierei de est a Republicii Moldova.
Securizarea frontierei este o chestiune de mentalitate, respectiv aceasta trebuie văzută ca o măsură care să asigure accesul nestingherit şi în deplină siguranţă a celor care înţeleg să respecte legea. În ce priveşte securizarea frontierei dintre România şi Republica Moldova, lupta împotriva infracţionalităţii transfrontaliere implică şi soluţionarea problemei frontierei transnistrene şi rezolvarea problemei frontierei de răsărit a Republicii Moldova.
Deşi la Nistru nu mai este război, conflictul nu a fost soluţionat definitiv şi constituie încă un factor major de tensiune atît pe plan intern, pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova, cît şi pe plan mai larg, pentru securitatea zonei şi a Europei. Avînd în vedere raporturile speciale cu Republica Moldova, precum şi pericolul pe care acest conflict îl reprezintă, România s-a pronunţat consecvent şi a acţionat activ pentru soluţionarea acestuia. În tot ce a întreprins, România a pornit de la convingerea că acest conflict poate şi trebuie soluţionat pe cale paşnică, astfel încît să se asigure integritatea teritorială a Republicii Moldova, garantarea respectării tuturor prevederilor referitoare la drepturile omului înscrise în documentele OSCE, inclusiv a celor referitoare la persoanele aparţinînd minorităţilor naţionale.
Pentru securizarea frontierei de est a spaţiului Uniunii Europene, la fel de importantă ca soluţionarea conflictului din Transnistria este rezolvarea problemei graniţei de est a Republicii Moldova, la limita care o desparte de Ucraina. Avînd în vedere că o mare parte a acestei frontiere se întinde de-a lungul graniţei autoproclamatei republici moldoveneşti nistrene, este evidentă dificultatea de a preîntîmpina migraţia transfrontalieră, traficul de arme şi droguri, crima organizată. Or, este cunoscut faptul că pentru migraţiile provenite din Indochina, rutele de deplasare sunt cele din estul Republicii Moldova, venind dinspre Moscova şi Kiev pînă la Chişinău. De asemenea, este cunoscut că, în ultimii ani, a crescut numărul infracţiunilor de trecere frauduloasă a frontierei din partea unui număr tot mai mare de cetăţeni aparţinînd spaţiului CSI. Totodată, a sporit numărul cetăţenilor care vor să introducă în spaţiul CSI maşini furate. Fără îndoială că toate acestea fac necesare activităţi comune şi energice ale organelor de frontieră din România şi Republica Moldova. Ele cer însă, în primul rînd, măsuri de securizare a frontierei de est a Republicii Moldova.