Subiecte Morfopatologie sem 2 Malformatii congenitale cardiace



Yüklə 219,64 Kb.
səhifə4/5
tarix17.12.2017
ölçüsü219,64 Kb.
#35139
1   2   3   4   5

Pancreatita cronica

Pancreatita cronica reprezinta distrugerea progresiva a pancreasului asociata cu fibroza si inflamatie cronica.din punct de vedere anatomopatologic sunt 2 tipuri:pancreatita acuta calcificanta(cea mai frecventa-90%) si pancreatita cronica obstructiva.factorul etiologic cel mai important este consumul de alcool care duce la precipitarea proteinelor in ducte cu formarea unei matrice la care se asociaza cellule descuamate prinse intr-o retea reticulara in jurul careia se depun proteine formandu-se astfel un agregat laminar.pe el se depune calciu ceea determina atacuri mici, intermitente de pancreatita acuta urmate de perioade de liniste timp in care are loc formarea cicatricei fibroase.

  1. Tumorile pancreasului exocrin (macro si micro)

Tumori ale pancreasului exocrine pot fi benigne sau maligne.cele benigne sunt reprezentate de chistoadenomul seros(punct de plecare epiteliul ductelor mici) si chistoadenomul mucinos(punct de plecare epiteliul ductelor mici).pot fi localizate la corp sau la coada, sau multilocular avand potential de transformare malign.tumorile maligne sunt reprezenate de adenocarcinom.acesta este localizat cel mai frecvent(60% din cazuri) la nivelul capului pancreasului dra poate fi localizat si ductal.adenocarcinomul poate fi nodular sau difuz.se extinde prin contiguitate in stomac, duoden (aici determina obstructie prin compresia canalului coledoc cu acumulare de bila in colecist).din punct de vedere histopatologic sunt mai multe tipuri de adenocarcinom:mucinos, adenoscuamos, ce cellule gigante, cu cellule mici, cu cellule acinare.adenocarcinomul localizat ductal este pozitiv imunohistochimic la MUC1,MUC2,CEA.poate avea mai multe variante:scuamos, cu cellule clare, sarcomatoid, oncocitar.punctul de plecare este reprezentat de chistadenoamele seroase sau mucinoase.mai pot exista carcinoame pancreatice cu cellule acinare, cubice sau cilindrice cu nuclei bazofili la polul bazal,sunt positive la CD30, AFP, KL1.

  1. Cistitele

Etiologie:bacterii,virusuri,ciuperci,paraziţi

Forme anatomoclinice:cistita acută,cistoscopie.Forme particulare:c. Hemoragică,c. Supurativă,c. Ulcerativă,c. gangrenoasă

Cistita cronică:c. foliculară,c. Eozinofilică,c. interstiţială (ulcerul Hunner),malakoplakia

(corpusculi Michaelis-Gutmann)

cistita chistică(prezenţa unor spaţii chistice în cuiburile Brunn)

  1. Mastopatia fibrochistica (boala Reclus)

Definiţie :forma de hipeplazie ce implica elemente epiteliale si stromale ca urmare a raspunsului anormal al celulei somatice la hormonii ovarieni(hiperstrogenism)

Epidemiologie:vârsta 20-40 ani, vârf în premenopauză

Patogeneză:dezechilibru hormonal, cu excesul estrogenilor

creştere absolută (tumori ovariene funcţionale)



deficit de progesteron (femei anovulatorii)

Histologic:-hipeplazie epiteliala ductala si acinara(adenoza)-fibroza, -dilatii chistice ductale cu metaplazie apocrina

Asocierea adenozei cu o fibroza intensa produce adenoza sclerozanta ce poate fi confundata clinico-radiologic cu un cancer mamar.

2 forme histologice.Simpla ,monoproliferativa ce intrunesate cele 3 criterii de diagnostic

Proliferativa,ce are drept caracteristica o proliferare epitelial hiperplazica intraductala cu model cribriform sau papilar. Hipeplazia ductala atipica creste riscul dezvoltarii unui carcinom mamar(in forma proliferativa)

Criterii de diferentiere intre hiperplazia ductala si CIS

Hiperplazia ductala->1 populatie celulara,-nucleui paralel cu lumenele sec,-axe conjunctivo-vasculare prezente,-celule mioepiteliale prezenta

CIS ductal-populatie de celule ,-nuclei perpendiculari pe lumene,-axe conjunctivo-vasculare absente,-celule mioepiteliale absente

  1. Boala Paget mamara

BOALA PAGET A MAMELONULUI

Clinic:pielea mamelonului şi areolei - fisurată, ulcerată, în jur, hiperemie, edem şi, ocazional ulcerarea totală a mamelonului.Asociere: cu carcinom subiacent intraductal sau invaziv.Leziunile mamelonare sunt expresia invaziei epidermului de către celule canceroase .Microscopie:celule mari, cu nuclei atipici în stratul bazal al epidermului, care se extind ascendent.


  1. Carcinomul ductal invaziv mamar (caractere generale,factori favorizanti, varsta, localizare, tipuri histopatologice)

Carcinomul ductal invaziv ( caractere generale :factori favorizanti , varsta , localizare)

Este un adenocarcinom desmoplazic cu model de crestere radiar. Este compus din glande si cuiburi de celule solide,uneori in trabecule,incluse intr-o stroma fibroasa dispusa in benzi.carcinomul tubular este format din celule epitelilae cubo-cilindrice dispusee in tubi bine individualizati ,inclusi intr-o stroma conjunctivo-fibroasa..Carcinomul medular se caracterizeaza prin plaje intinse de celule poligonale ,compacte cu aspect sincitial cu stroma saraca ,inconjurate de multe limfocite.Carcinomul mucinos contine „lacuri” de mucus in care „plutesc” insule de celule tumorale sau celule in „inel cu pecete”.Pacientele au istoric familiar de cancer mamar (predispozitie genetica),tumori la ambii sani;asocierea tumorilor mamare cu tumori ovariene sau antecedente familiare cu tumori multiple metacrone sau sincrone de san,ovar,endometru,colon,sau sarcoame atat la barbati cat si la femei. In cancerele sporadice apare amplificarea genei c-erb B2(her2/ceu) de pe cr 17p printr-o translocatie cu juxtapozitie genica(identificabila prin FISH=hibridizare in situ cu fkluorescenta)exprimata prin supraexpresia mb a proteinei genei c-erb B2,identificabila imnohistochiomic)

Carcinomul ductal invaziv mamar(tipuri histopatologice)

Carcinom ductal invaziv,Carcinom lobular invaziv,Carcinom mixt,Carcinom tubular ,Carcinom mucoid,Carcinom medular.

1. Carcinomul ductal invaziv (NOS, not otherwise specified):Forma cea mai frecventă(80).

2. Macroscopie

noduli duri cu un diametru de 2-3  4-5 cm

ataşare infiltrativă de structurile înconjurătoare cu fixare la peretele toracic subiacent,

cutarea pielii şi retracţia mamelonului

suprafaţa de secţiune are margini infiltrative, slab definite

culoare albă-cenuşie, adesea cu striuri alb-cretoase (elastoză stromală), ocazional mici focare de calcificare

la secţionare scârţâie

Microscopie

celulele prezintă un pleomorfism variabil, acvtivitate mitotică variabilă

arhitectură

plaje extinse, insule solide, spaţii glandulare mai mult sau mai puţin bine diferenţiate, cordoane infitlrative sau celule individuale

fibroză variabilă

ţesut elastic (90 din cazuri)

calcificări focale (60)

infiltrat inflamator cronic

Extindere prin limfatice



3.Carcinomul tubular

Incidenţă: 2 din carcinoamele invazive

Macroscopie

mici (aproximativ 1 cm diametru)

suprafaţă de secţiune nisipoasă

Microscopie

tubi bine conformaţi, plasaţi într-o stromă fibroelastică

poate fi confundat cu o leziune benignă

Prognostic – excelent

1. Carcinomul mucoid (coloid)

Incidenţă: 2-3

Survine în post-menopauză

Macroscopie

moale, aspectul şi consistenţa unei gelatine palide cenuşii-albăstrui

Microscopie

lacuri de mucină extracelulară

în mucină plutesc insule mici şi celule neoplazice izolate, care pot forma uneori glande

Prognostic – favorabil

1. Carcinomul medular

Incidenţă: 1

Survine la femei mai tinere

Macroscopie

tumorămare (aproximativ 5 cm diametru), moale, cărnoasă, bine circumscrisă

Microscopie

plaje extinse “sinciţiale” de celule mari, veziculare, cu nuclei pleomorfi, nucleoli

proeminenţi şi mitoze frecvente

infiltrat limfoplasmocitar la periferie şi în tumoră

margine compresivă, nu infiltrativă

Prognostic – mai favorabil.



Carcinomul ductal invaziv mamar(gradarea=scorul Scarf-Richarson si aspecte imunohisrtochimice)

Carcinoamele ductale se pot grada dupa scorul Scarf-Richarson:formare de tubi bine diferentiati(1 punct) mediu diferentiat(2 puncte) slab diferentiat(3 puncte).

Anizocoria=pleomorfism nuclear(de la 1la 3 puncte)

Miroze atipce(de la 1la 3 puncte)

Scorul minim este 3(tumora cu grad scazut de malignitate)iar maxim este 9(cu grad inalt de malignitate).Imunohistochimic carcinoamele mamare pot fi pozitive pt receptorii hormonali (estrogeni progesteron) la c-erbB2(factor de agresivitate) la catepsinaD(factor de invazivitate) la PCNA,la K1-67(factor de proliferare) si EGFR(factor angiogenic).factorii de prognostic defavorabili:tumora primara>2 cm,fixarea la tesuturile inconjuratoare,metastaze in ggl axilari sau diseminarea sanguina,grd tumoral in grd I de 85% in grd II de 10 ani In grd II de 5%

Pozitivitatea tumorii pentru receptorii de strogen si progesteron arata un prognostic favorabilc-erb B2 intens pozitiv(+++)corelet cu P53 arata un prognostic defavorabil ,iar EGFR evalueaza densitatea microvasculara a tumorii.

Din punct de vedere molecular,in cancerul familiar,apar mutatii ale genei BRCA1de pe cr 17b (asociate si cu dezvoltarea carcinoamele ovariene )mutati ale genei BRCA2 de pe c r 13 ,iar in 55 din cazuri apar pierderi ale heterozigozitatii (LOH) ale genei P53 de pe cr 17. Pacientele au istoric familiar de cancer mamar (predispozitie genetica),tumori la ambii sani;asocierea tumorilor mamare cu tumori ovariene sau antecedente familiare cu tumori multiple metacrone sau sincrone de san,ovar,endometru,colon,sau sarcoame atat la barbati cat si la femei. . In cancerele sporadice apare amplificarea genei c-erb B2(her2/ceu) de pe cr 17p printr-o translocatie cu juxtapozitie genica(identificabila prin FISH=hibridizare in situ cu fkluorescenta)exprimata prin supraexpresia mb a proteinei genei c-erb B2,identificabila imnohistochiomic).

108.Tipuri histopatologice particulare de carcinoma mamara:medular.metaplazic,apocrin,coloid.

Carcinomul mucinos (coloid):Survine în post-menopauză

Macroscopie

moale, aspectul şi consistenţa unei gelatine palide cenuşii-albăstrui

Microscopie

lacuri de mucină extracelulară

în mucină plutesc insule mici şi celule neoplazice izolate, care pot forma uneori glande

Prognostic – favorabil

Carcinomul medular:Survine la femei mai tinere

Macroscopie:tumorămare (aproximativ 5 cm diametru), moale, cărnoasă, bine circumscrisă

Microscopie:plaje extinse “sinciţiale” de celule mari, veziculare, cu nuclei pleomorfi, nucleoli proeminenţi şi mitoze frecvente ,infiltrat limfoplasmocitar la periferie şi în tumoră,margine compresivă, nu infiltrativă

Prognostic – mai favorabil



Metaplazia apocrină:celule poligonale sau cilindrice, cu citoplasmă eozinofilă, granulară şi proiecţii apicale; nuclei bazali,pot alcătui proiecţii papilare

  1. Cevicita cronica

Macroscopie:mucoasa – roşie, tumefiată, granulară

Microscopie:infiltrat mononuclear(cervicită foliculară),epiteliul(hiperplazie şi modificări reactive cu atipii,pierderea glicogenului (testul Schiller – negativ) confuzie cu displazia),glandele endocervicale(metaplazie pavimentoasă),stenoza glandelor cervicale datorită inflamaţiei şi fibrozei,dilataţii chistice (chiste Naboth)

  1. Condilomul acuminat si papilomul cervical

Condilomul:formatiune exofitica.Transmis pe cale sexuală HPV (human papilloma virus) 6 şi 11

Macroscopie:vegetatii cu aspect de „fire de iarba”,”creasta de cocos”,pe vulva,vagin,col uterin

Microscopie:akantoza(ingrosarea stratului spinos),parakeratoza,infiltrat inflamator cronic limfo-plasmocitar si prezenta koilocitelor(celule epiteliale infectate cu HPV,care au un nucleu „in stafida” ,cu halou clar perinuclrear).HPV da un aspect citopatic nuclear incluzionar.

Polipul endocervical

Frecvenţă 5 din femeile adulte.Patogeneză proliferare focală exagerată a epiteliului endocervical şi a stromei

Macroscopie :mici şi sesile sau voluminoase (5 cm), când proemină prin canalul cervical

Microscopie:Stromă laxă, fibromixoidă, care conţine glande endocervicale, adesea dilatate,inflamaţie.metaplazie scuamoasă

Date clinice mici sângerări

  1. Carcinomul de col in situ (CIS) de col uterin

Este o leziune maligna in care celule neoplazice nu au depasit mb bazala.

Histopatologoic se prezinta sub 3 forme:

-CIS cu celelule mici:celule rorund-ovalare,dispuse „in sir indian”,bazofile cu raport N/C1;ocazional exista „saci de PMN”(celule maligne ce au fagocitat PMN=canibalism celular)

-CIS keratinizat :grupuri neregulate de celule maligne cu aspect nodular cu perle keratozice

-CIS non-keratinizat:grupuri rotunde ,regulate de celule ,fara perle keratozice ;celulele de acest tip pot fi celule „fibra”(spindle-cell),celule „momioloc”(tad-polecell)sau celule intermediare (din „al treile grup”)

Examenul citologic exfoliativ Babes-Papanicolau se bazeaza pe studiul morfologic al celulelor epiteliale descuamate din stratul superficial al mucoase cervico-vaginale si acumularea lor in fundul de sac vaginal post. Exita 5 tipuri de frtiuri(clasificarea Pap):

Tip I-celule de aspect normal

Tip II-celule de aspect inflamator

Tip III-celule discarjotice(suspect d e malignitate sau infectia cu Trichomonas)

Tip IV-celule neoplazice izolate

Tip V-celule neoplazice dispuse in placarde.

  1. Carcinomul epidermoid de col uterin

Este o tumora epiteliala maligna cu punct de plecare la nivelul jonctiunii scuamo-cilindrice(zona de conflict biologic).

Etiopatogenie:Carcinomul epidermoid este o proliferare maligna epiteliala,cu punct de plecare in jonctiunea dintre epiteliul pavimentos si cilindric. In aparitia lui este incriminat virusul papilomatozei umane(HPV) serotipurile 16 si 18. Carcinomul epidermoide este precedat de leziuni dispalzice cu evolutie progresiva(CIN ICINIICIN IIICIScarcinom microinvaziv) CIN=neoplazie intraepiteliala cervicala,CIS=carcinom in situ.

Morfologie:Exista forme de carcinom epidermoid de col uterin din punct de vedere macroscopic. Prima forma este reprezentata de forma ulcerata/endofitica. A doua forma este vegetanta,iar a treia este infiltrativa.

Din punct de vedere microscopic carcinomul epitelioid de col uterin este compus in marea majoritate a cazurilor(95%) din celule mari keratinizate(bine diferentiate)sau nekeratinizate(slab diferentiate). Restul de 5% este constituit din tumori cu celule mici cu pattern slab diferent sau extrem de rara cu pattern nediferentiat (carcinoame neuroendocrine sau carcinoame cu celule mici). Cel din urma se aseamana cu carcinomul in bob de ovaz al plamanului si are de obicei un prognostic rezervat,datorita diseminarii rapide pe cale limfatica si pe cale sanguina.

  1. Endometrioza

Definiţie:Prezenţa glandelor endometriale şi stromei în afara uterului

Vârsta medie în momentul diagnosticului:25-30 ani

Localizare:în ordinea frecvenţei

ovare – ligamente uterine – sept rectovaginal – peritoneul pelvian – cicatricile de laparotomie

mai rar – ombilic, vagin, vulvă, apendice, limfoganglioni pelvieni

la distanţă- plămâni, pleură, rinichi

Patogeneză:reflux mentrual,metaplazia seroasei peritoneale,embolie limfatică sau hematogenă

Macroscopie :noduli roşii - albăstrui (1-5 mm),glandele,fibroză în jurul focarelor ,ovar – chiste “şocolat”

Microscopie:glande endometriale şi stromă,vindecare  ţesut fibros şi macrofage încărcate cu hemosiderină

Trăsături clinice:dismenoree (corelaţii cu implantele pe ligamentele uterosacrate),infertilitate



  1. Hiperplazia glandulara benigna endometriala

Adenomyosis

A benign uterine condition in which endometrial glands and stroma are found deep in the myometrium

Affects the parous women over 40 y

Symptoms: dysmenorrhea, menorrhagia

Etiology: basal endometrial hyperplasia invading a hyperplastic myometrial stroma.

Theories

Heredity

Trauma

Hyperestrogenemia

  1. Adenacarcinomul endometrial

Incidenţă - 20 din cancerele ovariene;frecvent la femeile obeze cu HTA,diabet sau nulipare

Bilateralitate - 1/3 din cazuri

Vârstă -după menopauză

Macroscopie - arii chistice şi solide

Microscopie - aspect similar cu al unui carcinom endometrioid

- grade diferite de diferenţiere

în 15-50 din cazuri - cancer endometrial sincron (probabil independent)



Histopatologic:poate fi de 4 tipuri-adenocarcinom de tip intestinal,de tip mucinos, carcinom adenoscuamossia denochatom


  1. Leiomiomul uterin

:este cea mai frecv tum benig uterina

-deriva din musculat uterina si pot deveni simptomatice prin aparitia de sangerari

sau durere

Macro-uterul este marit de volum,cu cavitatea deformata prin prez de noduli bine incapsulati,de consistenta crescuta cu localiz subseroasa

-pot avea dimens de la cativa mm pana la 10cm

Micro-este alcatuit din fibre musc netede similare celor miometriale,cu dispoz dezordonata

-cel sunt alungite,au cant moderata de citoplasma

-intre fibrele musc se gaseste o cant variabila de fibre si cel conjuctive.

  1. Leiomiosarcomul uterin

2 din tumorile uterine.Vârsta medie: 55 ani

Este compus din celule alungite ,eozinofile cu citoplasma fibrilara dispuse in benzi si fascicule care uneori se intersecteaza in unghi drept. Se descriu mai multe tipuri histologice:bine diferentiat,epitelioid,mixoid,pleomorf sau diferentiat. Da frecvent metastaze sangvine in plaman si ficat .

Prgnosticul este defavorabil cand diametrul tumorii depaseste 6 cm,cand exista hemoragii si necroze sau >de 5 mitoze/HPF(camp cu obiectiv mare-40x)

Imunohistochimic este pozitiv la alfa actina muschiului neted si desmina.

  1. Chistadenomul ovarian

seros-tumora benigna .Proliferare adenomatoasa cu formare de chiste tapetate de celule cubice(un singur rand)asezate pe o mb si cu secretia unui lichid seros

mucinos-proliferare de celule cilindrice inalte asezate pe un singur rand cu secretie de mucus. Prin rupere poate da pseudomixoma peritoneala(insamantarea tumorala a acavitatii peritoneale)

papilifere-proliferari papilare sub forma unor papile cu un ax conjunctivo-vacular

Tapetat cu celule cubo-cilindrice(unistratificat pe alocuri) ;mb intacta ;pozitia in stroma a corpilor psomatosi(concretiuni laminare proteo-calcare)

Seroase/mucinoase/sero-mucinoase


  1. Chistul dermoid de ovar

Epidemiologie

cele mai comune tumori ale celulelor germinale

incidenţa maximă: decada a treia

Patogeneză

partenogeneză: celulele germinale haploide (postmeiotice) se autofertilizează celulele tumorale diploide care sunt genetic feminine (46,XX)

Patologie

Macroscopie

tuberculul Rokitansky

Microscopie

Evoluţie

1 se malignizează

de obicei  carcinom scuamos

mai rar  carcinom tiroidian, melanom


  1. Tumora de granuloasa

Poate fi de tip juvenil sau adult.Are 3 forme histologice:foliculara,trabeculara(celule dispuse in cordoane),difuza(cu celule dispuse in plaje solide)

-tip adult

Epidemiologie:1,5 din tumorile ovariene,vârsta

Microscopie

celulele

aranjament

trabecular

microfolicular(corpusculi Call-Exner)

difuz

macrofolicular

Date clinice75 - semne de secreţie estrogenică

fetiţe

pseudopubertate izosexuală precoce

post-menopauză

hiperplazie simplă sau atipică

adenocarcinom endometrioid (5-10)

metroragii



foarte rare – efecte androgene

Evoluţie :potenţial maligne,grad de malignitate redus

Date clinice:precocitate izosexuală

Evoluţie:5 - maligne

  1. Sarcina ectopica

Sarcina tubară constă într-o grefare şi dezvoltare a oului la nivelul trompelor uterine (evolueaza max. 2 luni).

Apare datorită aderenţelor secundare salpingitelor, a mobilităţii scăzute a trompelor, a existenţei unor malformaţii sau datorita unei endometrioze.

Trompa apare crescută în dimensiuni, acoperită de cheaguri şi fibrină, cu existenţa unui orificiu de perforare.

Lumenul este îngustat, remarcându-se prezenţa unui cheag hematic cu resturi embrionare.

Aspectul microscopic relevă lumenul trompei plin cu cheaguri fibrino-hematice în care se găsesc vilozităţi coriale.

Se observă de asemenea şi transformarea deciduală a corionului mucoasei cu secreţie crescută.

  1. Mola hidatiform

Este un proces degenerativ distrofic al vilozitatii coriale insotita de proliferare trofoblastica,ca urmare a decesului fetal in utero.

Etiologie:Importanta molei hidatiforme consta in faptul ca aceasta este un precursor al coriocarcinomului. Apare mai frecvent la rasa neagra.

Microscopic:

-distrofie hidropica a vilozitatii coriale

Yüklə 219,64 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin