Sumar executiv 4 Introducere 16 Viziunea de dezvoltare a sectorului energetic național pentru anul 2030 19


Resurse energetice primare : producție internă și importuri



Yüklə 0,69 Mb.
səhifə16/28
tarix18.01.2019
ölçüsü0,69 Mb.
#101056
1   ...   12   13   14   15   16   17   18   19   ...   28

27.2.

27.3.Resurse energetice primare : producție internă și importuri

27.3.1.Țiței




Prețul scăzut al petrolului pe piața internațională a redus drastic, în ultimii doi ani, investițiile în explorare și dezvoltare de noi zăcăminte, iar efectul este resimțit din plin și în România. Deși este probabilă redresarea treptată a prețului petrolului și, implicit, revenirea parțială a investițiilor în sector, producția de țiței din România se află pe o pantă descendentă, cu un nivel de înlocuire a rezervelor subunitar, din cauza gradului ridicat de depletare al zăcămintelor. Creșterea gradului de recuperare este posibilă, însă investițiile sunt substanțiale și necesită un cadru de reglementare specific. Doar descoperirea unor noi zăcăminte poate susține nivelul curent de activitate în sectorul petrolier.

Rezultatele modelării arată o înjumătățire a producției interne de țiței, la aproximativ 2 mil t în 2030. Creșterea dependenței de importuri nu poate fi evitată pe termen mediu și lung decât prin încurajarea activității de explorare și producție, respectiv prin creșterea eficienței în consumul de carburanți petrolieri.


27.3.2.

27.3.3.Gaz natural




Producția de gaz natural s-a stabilizat în ultimii ani, ca urmare a investițiilor în prelungirea duratei de viață a zăcămintelor existente și a dezvoltării unora noi. În 2015, producția s-a situat la un nivel apropiat de cel al cererii.

Rezultatele modelării prezintă evoluții diferite pentru curba de producție a gazului natural, în diferite scenarii de preț. Producția anuală este de așteptat să scadă ușor, până la o medie de 9-10 mld m3 pentru perioada 2016-2030. Producția onshore este de așteptat să scadă în toate scenariile, menținerea unui grad redus de dependență față de importuri fiind condiționat de dezvoltarea rezervelor recent descoperite în Marea Neagră. Resursele suplimentare de gaz din zăcămintele offshore sunt prevăzute în mixul energetic al României în toate scenariile, cu excepția celui improbabil de menținere îndelungată a prețurilor joase, ce nu justifică o continuare a investiției.

Momentul în care va începe producția gazului din noile zăcăminte are un grad ridicat de incertitudine. Astfel, în scenariul ce presupune o revenire rapidă a prețului la nivel ridicat, producția din Marea Neagră ar urma să ajungă la vârf în jurul anului 2025. Persistența prețurilor medii-scăzute ar putea amâna dezvoltarea zăcămintelor. Modelarea estimează dezvoltarea zăcămintelor și atingerea maximului producției cel târziu în 2030.

27.3.4.

27.3.5.Cărbune




Producția de lignit și huilă în România depinde direct de cererea națională de materie primă în sectorul de producere a energiei electrice, ce acoperă aproape în întregime consumul de lignit și huilă. Rolul cărbunelui în mixul de energie electrică va depinde de competitivitatea prețului materiei prime. Pentru huila consumată în cadrul CEH, planul de restructurare a companiei aprobat de Ministerul Energiei prevede menținerea producției la minele Vulcan și Livezeni. Producția în cadrul Societății Naționale de Închideri Mine Valea Jiului va fi menținută până în 2018. Referitor la CEO, planul de restructurare prevede închiderea carierelor Husnicioara (2017), Lupoaia (2019), Rovinari Est (2020), Gârla (2020) și Peșteana Nord (2023), cu menținerea producției în celelalte 15 cariere și deschiderea de noi fronturi de lucru.

27.3.6.Biomasă și deșeurile cu destinație energetică




Biomasa este și va rămâne principalul tip de SRE din România. Principala formă a biomasei cu destinație energetică produsă în România este lemnul de foc (95%). Datele cu privire la producția de biomasă solidă prezintă un grad mare de incertitudine (de circa 20%), față de estimarea centrală de 42 TWh în 2015, incertitudine reflectată și în consumul pentru încălzire și în balanțele energetice ale României.

Consumul de lemn de foc utilizat în gospodării este estimat la 36 TWh, restul fiind preponderent biomasă utilizată în producția de energie termică, respectiv a celei termice și electrice în cogenerare. Rezultatele modelării arată o scădere cu circa 20% a consumului de lemn de foc până în 2030, ceea ce va conduce la scăderea ușoară a producției, la 39 TWh.

Producția de biocarburanți și cea de biogaz au potențial ridicat. În 2015, producția a fost de 1500 GWh pentru biocarburanți și 450 GWh pentru biogaz. Pentru 2030, rezultatele modelării indică o creștere la 4100 GWh a biocarburanților, necesară pentru atingerea țintei naționale pentru 2020 de 10% pondere SRE în sectorul transporturi. Creșterea este de șapte ori mai rapidă pentru biogaz, până la o producție de 3500 GWh în 2030, pe fondul dezvoltării sectorului agricol și, mai puțin, al modernizării stațiilor de tratare a apelor uzate.

Producția de energie pe bază de deșeuri poate crește în România, însă accentul trebuie să cadă pe colectarea selectivă, reciclarea și recircularea materiilor prime, mai degrabă decât pe incinerare.


27.3.7.Importuri nete de resurse energetice




România este exportator net de energie electrică și produse petroliere, dar importă cam 70% din consumul de țiței, o parte a gazului natural și mici cantități de huilă și minereu de uraniu. Ținând cont de exporturile de produse petroliere, gradul de dependență de importuri de țiței pentru acoperirea consumului intern este de circa 50%.

În 2015, importul net a reprezentat 16% din consumul de energie primară, al treilea cel mai scăzut nivel între statele membre UE28. Dezvoltarea concomitentă a resurselor de gaz natural din Marea Neagră și a proiectului unităților 3 și 4 de la Cernavodă ar putea pune România în ipostaza de exportator net de gaz. Din datele actuale, producția din zăcămintele offshore descoperite până în prezent în Marea Neagră va fi concentrată pe parcursul a circa 10 ani, iar dublarea producției de energie nucleară va înlocui în special gazul natural și cărbunele în mixul energiei electrice. În situația în care nu se construiește nici un nou reactor nuclear, ponderea mărită a gazului natural în mixul energiei electrice poate genera o situație de dependență relativ ridicată de importuri.

Pe termen lung, epuizarea zăcămintelor de hidrocarburi face probabilă o creștere ușoară a importurilor, dar ponderea lor nu va depăși, probabil, 25% din consumul intern în 2030 – aproape în întregime țiței.


Yüklə 0,69 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   12   13   14   15   16   17   18   19   ...   28




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin