Sumar executiv 4 Introducere 16 Viziunea de dezvoltare a sectorului energetic național pentru anul 2030 19

27.12.Consumul de energie al României între 2030 și 2050

Atât cererea de energie finală, cât și consumul brut de energie primară sunt așteptate să scadă ușor în România în perioada 2030-2050, ca urmare a investițiilor în eficiența energetică și a creșterii ponderii serviciilor în economie, pe fondul creșterii economice mai lente, cauzate de fenomenul de îmbătrânire a populației. Analiza consumului de energie pe tipuri de resurse și pe segmente ale cererii nu arată schimbări majore în consumul de energie pe segmente de cerere și pe sectoare de activitate, dar vor avea loc transformări importante în mixul energetic, remarcabil în special în cererea diferitelor tipuri de energie la nivel sectorial și din punct de vedere al tehnologiilor utilizate.

27.12.1.Consumul brut de energie primară pe tipuri de resurse

Rezultatele modelării pentru Scenariul Optim indică o scădere cu 7% a cererii de energie primară între 2030 și 2050, de la 394 la 365 TWh. Scade, de asemenea, ponderea combustibililor fosili în mixul de energie primară, de la 61% la 47%, fiind înlocuiți de SRE, ce cresc de la 22% la 35% (Figura ).

Creșterea cu 45 TWh a SRE este alocată aproximativ în mod egal energiei eoliene, fotovoltaice și geotermale, care crește mai mult de dublu de la 20 TWh în 2030 la 44 TWh în 2050, respectiv biomasei, cu o creștere de la 51 la 72 TWh. Energia hidroelectrică nu este prevăzută a crește în mod substanțial, însă creșterea nu este exclusă, dacă se realizează noi investiții în centrale hidroelectrice pe principalele cursuri de apă.

Între 2030 și 2050, cererea de cărbune și cea de țiței sunt estimate să se reducă cu aproximativ 28 TWh fiecare. În 2050, cărbunele ar putea acoperi doar 3% din cererea de energie primară, în scădere de la 10% în 2030. Gazul natural își păstrează locul în mixul energiei primare, cu o pondere aproape constantă de circa 25%.

Figura - Consumul intern brut de energie primară în 2030 și 2050

Sursa: PRIMES

27.12.2.Consumul brut de energie finală pe segmente de consum

Perspectivele de evoluție a cererii de energiei în sectorul energetic românesc sunt prezentate pentru intervalul 2030-2050 potrivit Scenariului Optim, în comparație cu scenariile principale de politici analizate (Figura ). Scenariul Optim se prezintă, din acest punct de vedere, ca scenariu de mijloc, cu estimări situate între tendințele de scădere mai radicală din scenariile cu politici ambițioase de decarbonare, eficiență energetică și cotă de SRE, pe de o parte, și Scenariul de Referință, pe de altă parte.

Figura – Consumul de energie finală în 2030 și 2050, pe segmente de consum

Sursa: PRIMES

În industrie, consumul de energie finală va scădea ușor de la 80 TWh în 2030 la 75 TWh în 2040, urmat de creștere ușoară până la 77 TWh în 2050. Consumul final de energie în industriile energo-intensive prezintă o tendință similară celui din industrie, în ansamblu; după o scădere de la 45 TWh în 2030 la 40 TWh în 2040, consumul rămâne relativ constant la acest nivel, în toate scenariile, până în 2050.

În sectorul rezidențial, consumul final de energie rămâne la un nivel similar celui din prezent, de circa 86 TWh până în 2040, urmat de o scădere la 79 TWh în 2050. Rezultatele prezintă, în acest caz, o evoluție de mijloc, în cadrul unui tipar relativ consistent cu celelalte scenarii, cu scădere mai puternică de consum doar în scenariile cu politici ambițioase de decarbonare, prin investiții substanțiale în eficiența energetică a imobilelor.

În sectorul serviciilor, se preconizează un consum stabil de energie între 2030 și 2050, în jurul valorii de 23 TWh. Consumul în agricultură este de aproximativ 4 TWh. Nivelul este unul median, situat între proiecțiile de ușoară creștere ale Scenariului de Referință și cele de ușoară scădere, ale scenariului ambițios de decarbonare.

Consumul final de energie în sectorul transporturi prezintă, în Scenariul Optim, o creștere lentă de la 75 TWh în 2030 la 77 TWh în 2035, urmată de o scădere graduală până la 74 TWh în 2050.

În total, consumul brut de energie finală este așteptat să scadă ușor, de la 269 la 257 TWh. Ponderea segmentelor de consum rămâne aproximativ aceeași în perioada 2030-2050. Principalul segment al cererii rămân gospodăriile, cu 31% din consum, urmat îndeaproape de industrie și transporturi, ambele apropiate de 30%. Consumul segmentelor terțiar și agricol completează cererea de energie finală, cu o pondere de 10%. Rezultatele modelării nu anticipează modificări substanțiale în niciun segment de consum, cu excepția dezvoltării cu precădere a electromobilității și a sectoarelor industriei cu valoare adăugată ridicată și consum specific de energie relativ scăzut.

27.12.3.Consumul brut de energie finală pe tipuri de resurse

Consumul final de produse petroliere înregistrează evoluții puternic divergente de la scenariu la scenariu. În Scenariul Optim, este preconizată o scădere continuă a consumului de la 79 TWh în 2030 la 70 TWh în 2040 și doar 55 TWh în 2050 (Figura ). Pe de altă parte, Scenariul de Referință estimează un nivel staționar, situat în jurul nivelului de 93 TWh în varianta de preț mic al combustibililor, în vreme ce scenariul P3050M prevede cea mai accentuată scădere, până la nivelul de 35 TWh în 2050. Evoluția este determinată de ritmul diferit de creștere a ponderii electromobilității în transportul rutier, în funcție de scenariu.

Consumul final de gaz natural rămâne constant între 2030 și 2050, la nivelul de 68 TWh, în Scenariul Optim. Nivelul maxim al cererii este estimat în Scenariul de Referință cu preț scăzut (RLow), în jurul nivelului de 73 TWh, în vreme ce scenariul P3050M indică o scădere semnificativă a cererii de gaz natural, de la 63 TWh în 2030 la 47 TWh în 2050.

Astfel, evoluția cererii tuturor combustibililor fosili este condiționată de prețul lor, de nivelul de ambiție al politicilor de decarbonare, respectiv de prețul european al certificatelor de emisii ETS.

Consumul de energie finală din SRE – biomasă și deșeuri – prezintă, în Scenariul Optim, o creștere notabilă, de la 45 TWh în 2030 la 53 TWh în 2050. O creștere mai pronunțată este indicată, în mod previzibil, de scenariul P3050M, care prevede o țintă obligatorie pentru cota de SRE în 2030 și asumarea la nivel național a țintei de reducere a emisiilor de GES cu 80% în 2050.

Consumul final de energie electrică prezintă un tipar robust și consistent de creștere în toate scenariile studiate. În intervalul 2030-2050, în Scenariul Optim, consumul final de energie electrică va crește de la 51 TWh în 2030 la 65 TWh în 2050. O electrificare ceva mai puternică a consumului de energie este preconizată în scenariul P3050M, de maximă ambiție în ceea ce privește decarbonarea, până la 74 TWh în 2050.

Consumul final de abur prezintă, în Scenariul Optim, o scădere lentă de la 18 TWh în 2030 la 17 TWh în 2050. Și de această dată, Scenariul Optim este situat la nivel median. Nivelul maxim al cererii de agent termic este aferent Scenariului de Referință, în varianta de preț mare al combustibililor (Rhigh), cu un consum de agent termic de 20 TWh în 2050.

În ceea ce privește ponderea energiei electrice în consumul final de energie, Scenariul Optim indică o tendință clară și robustă de creștere, de la 19% în 2030 la 25% în 2050. Electrificarea consumului este mai accentuată în scenariul P3050M, în care presiunea competitivă asupra combustibililor fosili este cea mai mare și în care, în 2050, este atins nivelul de 31%. Pe de altă parte, scenariul de referință, în varianta de preț scăzut, indică o evoluție moderată a electrificării consumului către doar 20% în 2050.

Ponderea gazului natural în consumul final de energie pe termen lung prezintă o cotă aproape constantă, în Scenariul Optim, la un nivel de circa 25%. Gazificarea consumului de energie este favorizată în scenariul P2030L, cu politici climatice și de mediu relativ relaxate și cu preț mic al combustibililor – 28% în 2050 – și este descurajată, potrivit așteptărilor, în scenariul P3050M, cu politici ambițioase de decarbonare – 20%.

Intensitatea energetică raportată la PIB prezintă o scădere de la 153 tep/mil €₂₀₁₀ în 2030 la 108 tep/mil €₂₀₁₀ în 2050. Intensitatea emisiilor de carbon raportată la PIB va cunoaște o scădere continuă, potrivit Scenariului Optim, de la 258 la t CO2/mil €₂₀₁₀ în 2030 la 119 t CO2/mil €₂₀₁₀ în 2050 – tendință redată cu consistență în toate scenariile.

Figura – Consumul de energie finală după tipul energiei (2030 și 2050)

Sursa: PRIMES