Sumar executiv 4 Introducere 16 Viziunea de dezvoltare a sectorului energetic național pentru anul 2030 19

27.13.Producția și importurile nete de energie între 2030 și 2050

Producția totală de energie primară va prezenta o ușoară scădere, de la 304 TWh (echivalentul a 26,2 mil tep) în 2030 la 287 TWh în 2050 (Figura ).

Producția totală de cărbune va scădea de la 32 TWh în 2030 la 12 TWh în 2050, în continuarea tendinței de diminuare a cărbunelui în mixul energetic (45 TWh în 2020). Proiecția Scenariului Optim este situată la un nivel superior al producției față de scenariile și senzitivitățile cu preț mic al combustibililor și/sau care includ politici energetice mai ambițioase de decarbonare, eficiență energetică și pondere SRE.

Se estimează că producția de țiței își va continua tendința de scădere lentă între 2030 și 2050, de la 22 la 13 TWh (1,93 la 1,15 mil tep). În scenariul ambițios de decarbonare combinat cu prețuri mici ale petrolului, producția de țiței cunoaște un punct de cotitură în 2035, începând de la care are loc o scădere abruptă către zero.

Producția de gaz natural va scădea, după ce atinge un nou vârf de 132 TWh în 2025 ca urmare a producției din Marea Neagră, la 96 TWh în 2030 și la 65 TWh în 2050. Ca și în cazul țițeiului, scenariile de preț mic prevăd o scădere către zero a producției de gaze începând cu 2045.

Producția de energie din SRE va crește în ritm susținut, de la 86 TWh în 2030 la 129 TWh în 2050. Tendința de creștere este consistentă în toate scenariile rulate, însă apar variații mari între scenariile de decarbonare și Scenariul de Referință.

Producția totală de energie pe bază de biomasă și deșeuri prezintă, în toate scenariile, o creștere consistentă în perioada analizată, 2030-2050. În Scenariul Optim, producția este de 48 TWh în 2030 și de 68 TWh în 2050. Este notabilă tendința de accelerare a producției pe bază de biomasă după 2030, prin dezvoltarea tehnologiilor moderne și eficiente la scară largă, în special în mediul rural.

Evoluția dependenței de importuri de energie prezintă diferențe de la scenariu la scenariu. Potrivit Scenariului Optim, de la nivelul de 23% în 2030, dependența de importuri va crește la 29% în 2035, pentru a scădea apoi până la 21% în 2050. Țițeiul rămâne principala formă de energie importată în România în toată perioada analizată și în toate scenariile analizate.

Valorile maxime ale dependenței de importuri ar fi atinse în Scenariul de Referință cu prețuri scăzute ale combustibililor (RLow), cu 42% în 2030 și 62% în 2050; cele minime, pe de altă parte, ar fi atinse în scenariul ambițios de decarbonare (P3050): 17% în 2030, 28% în 2035, pentru a coborî la doar 2% în 2050. Așa cum se poate vedea mai jos, însă, acest scenariu necesită un volum considerabil mai mare de investiții decât Scenariul Optim.

Figura – Evoluția producției de energie primară în România după sursa energiei

Sursa: PRIMES

27.14.Estimarea investițiilor în sectorul energetic în intervalul 2030-2050

Sectorul energetic va necesita investiții susținute și în intervalul 2030-2050. Potrivit Scenariului Optim, cheltuielile totale de investiții în sectorul energetic vor fi, între 2031 și 2050, de circa 13 mld €₂₀₁₃, ceea ce revine la o medie anuală de 665 mil €₂₀₁₃. Necesarul de investiții variază între un maxim în scenariul P3050L (ținte ambițioase de decarbonare în varianta de preț scăzut al combustibililor), cu un nivel mediu anual de investiții de 1470 mil €₂₀₁₃; iar minimul este atins în Scenariul de Referință cu preț mic al combustibililor (RLow), cu o medie anuală de 285 mil €₂₀₁₃.

Raportat la PIB, totalul cheltuielilor de investiții în energie prezintă, în Scenariul Optim, un parcurs variabil între 2030 și 2050: 5,7% în 2030, 5% în 2035, 5,3% în 2045 și 4,9% în 2050. În ceea ce privește investițiile în capacități de generare a energiei electrice, inclusiv cele în cogenerare, acestea sunt estimate, în Scenariul Optim, la 125 mil €₂₀₁₃ anual în intervalul 2026-2035 și la 620 mil €₂₀₁₃ anual în intervalul 2036-2050.

Pe de altă parte, în cadrul sistemului european EU ETS de tranzacționare a certificatelor de emisii, modelarea indică o creștere substanțială a veniturilor generate prin licitarea certificatelor, în Scenariul Optim: 1,2 mld €₂₀₁₃ în 2030, urmat de creștere continuă până la 5,8 mld €₂₀₁₃ în 2050. Trebuie remarcat că, prin includerea unei mari ponderi a energiei nucleare în mixul energetic, Scenariul Optim nu reprezintă scenariul de venituri maxime din licitarea certificatelor de emisii, în comparație cu alte scenarii analizate.

Asigurarea surselor de finanțare pentru investițiile în sectorul energetic în perioada 2030-2050 nu constituie o temă abordată îndeaproape de această Strategie, acest rol revenind versiunilor revizuite ale Strategiei, în deceniul următor.

6. Participarea echitabilă la atingerea țintelor UE28 în 2030 și 2050

România își va îndeplini angajamentul european cu privire la țintele naționale pentru (1) eficiența energetică, (2) energia regenerabilă și (3) emisiile de GES pentru anul 2020, un efort susținut suplimentar fiind necesar doar pentru creșterea cotei de SRE în transporturi (SRE-T) la 10%. Efortul strategic în următorii ani va consta în principal în imprimarea unei direcții de evoluție a sectorului energetic conforme cu obiectivele strategice prioritare, inclusiv participarea proactivă și echitabilă la procesul îndelungat și complex de transformare pentru atenuarea schimbărilor climatice.

UE a stabilit ținte comune pentru cei trei parametri pentru anul 2030 și a lansat, în iulie 2016, un pachet de inițiative legislative care să susțină atingerea lor. În decembrie 2016, CE publică rezultatele unei analize de impact cu privire la potențiale ajustări ale țintelor comune pentru 2030, respectiv o propunere de împărțire echitabilă a efortului între statele membre pentru atingerea țintelor comune. Totodată, va fi lansat un nou pachet de inițiative legislative pentru susținerea atingerii țintelor pentru 2030, în special o propunere de actualizare a Directivei pentru SRE.

În acest context, demersul modelării cantitative a sectorului energetic din România pentru perioada 2016-2030 contribuie direct la fundamentarea mandatului de negociere al României pentru stabilirea țintelor indicative naționale pentru 2030 cu privire la emisiile de GES, SRE și eficiență energetică, în mod echitabil. În această secțiune, sunt prezentate succint rezultatele modelării pentru 2030, în toate scenariile, cu privire la cota de SRE, emisiile de GES și eficiența energetică.