Suport de curs Ortopedie-Traumatologie- nursing

Suport de curs Ortopedie-Traumatologie- Nursing

Ortopedia - Traumatologia este specialitatea care se  ocupa cu depistarea, diagnosticarea, tratarea si recuperarea afectiunilor congenitale si dobandite , traumatice si etraumatice, ale aparatului locomotor.

Aparatul locomotor este format din sistem osos și sistem muscular.
Particularități de îngrijire a pacientului cu afecțiuni ale aparatului locomotor

Circumstanțe de apariție a afecțiunilor aparatului locomotor

- procese inflamatorii (bursită (Bursa este un sac cu lichid care protejeaza capetele articulare ale oaselor si se suprapune muschilor sau intre oase si tendoane, piele.),tendinită

- focare de infecție amigdaliene, dentare, bronșice determină afecțiuni reumatismale, care, după vindecare pot lăsa leziuni sinoviale, cartilaginoase, poliarticulare

- infecții amigdaliene, panariții, furunculi, infecții tegumentare superficial pot constitui locuri de plecare a infecției spre sistemul ososo.

- infecții bacilare (bacilul Koch) produc tuberculoza ososasă și osteoarticulară

- tulburări hormonale- in menopauză apare osteoporoza

- excesul sau lipsa hormonului de creștere duce la leziuni ale osului și cartilajului

- afecțiuni metabolice- diabetul perturbă metabolismul țesutului conjunctiv și articular

- accidente rutiere ,casnice, la locul de muncă- fracturi, entorse, luxații, rupturi de tendoane, ligament, mușchi

Factori de risc declanșatori sau agravanți:

-vârsta:- la naștere copiii pot prezenta malformații congenital la nivelul aparatului locomotor( picior strâmb, luxație de șold, polidactilie(mai multe degete)

-la copii sunt frecvente fracturile si deformările după rahitism

- in perioada pubertății pot apărea tulburări de creștere, tumori osoase, deformări ale coloanei vertebrale(cifoză-acentuarea curbăturii normale a coloanei vertebrale, scolioză-coloana are aspectul literei S, lordoza-sau spate in șa)

- la adulți sunt frecvente fracturile, luxațiile,afecțiunile osteo-articulare de natură infecțioasă

- la vârstnici apar frcvent fracture și afecțiuni osteo- articulare cu evoluție severă

- sexul: - luxația coxo –femurală congenitală se întâlneste mai des la fetițe

- la femei în perioada de menopauză apare osteoporoza, spondiloza

- la bărbați este mai frecventă osteopatia deformantă

-condiții de habitat- frigul accentuează durerile articulare si muscular

-ocupația- la fotbaliști –ruptura de menisc

- la pianisti- tenosinovite

- la jucătorii de tenis- epicondilita

- alimentația exagerată- obezitatea afectează articulațiile, coloana vertebrală, îngreunează recuperarea

- imobilizarea unui segment:- atrage după sine atrofii muscular, rigiditate articulară

- malformații congenitale

Manifestări de dependență(semene și simptome)

• 
  bursită( inflamația bursei seroase)
  

-sindrom inflamtor(durere locală, tumefacție, căldură locală, roșeață)

-febră

- limitarea mișcării

• 
  epicondilită și tendinită( inflamația tendoanelor)
  

-durere localizată de obicei la cot accentuată la apăsarea sau mișcarea de supinație și pronația mâinii

-edem al cotului

• 
  osteomielită( infecție osteo-articulară produsă cu ocazia unor traumatisme deschise, intervenții chirurgicale, plăgi prin arme de foc)
  

-dureri la nivelul articulației, exacerbată la apăsare sau mișcare;obligă pacientul să adopte poziția antalgică

-febră ridicată

-frison

-puls accelerat

-impotență funcțională

-slăbiciune,oboseală

-în osteomielita coloanei vertebrale starea generală a pacientului este grav altertă

-V.S.H crescut

-leucocite crescute

• 
  osteoporoza(scăderea masei osoase)
  

-fragilitate osoasă,

-fracturi frecvente

-deformări osoase(cifoză, scolioză) prin tasarea sau deformarea vetebrelor

-calcemie scăzută

-hipercalciurie

• 
  osteopatia deformantă(boala Paget)-deformarea progresivă a oaselor, de etiologie neclarificată
  

-dureri osoase(frecvent la oasele gambei, coloana vertebrală, bazin) de intensitate redusă

-deformări osoase prin îngustarea spațiilor medulare și deformarea osului în exterior sau sub acțiunea greutății datorită scăderii rezistenței oaselor

-căldură locală

• 
  tuberculoză osoasă și osteoarticulară (infecția cu bacilul Koch la nivelul unui os sau a unei articulații)
  

-simptomele apar insidious

-fenomene generale: scădere ponderală, debilitate, oboseală,inapetență, subfebrilități, transpirații nocturne

a) osteoartrita tuberculoasă a coloanei vertebrale

-durere locală în regiunea dorso-lombară;intensificată și permanentă după apariția deformărilor osoase, mai frecvent noaptea

-contractură musculară pe părțile laterale ale vertebrelor afectate care duce la imobilizarea zonei în timpul mișcărilor

-deformări osoase la nivelul coloanei vertebrale

-modificări ale conformației toracelui

-impotență funcțională

-paralizia membrelor inferioare

b)osteoartrita tuberculoasă coxo-femurală

- durere intensă localizată în regiunea șoldului,care iradiază uneori spre genunchi

-mers cu dificultate(schiopătat)prin evitarea antrenării depline a circulației

-atrofii musculare la nivelul feselor

-abces rece în zona fesieră

• 
  ruptură muscular
  

-durere intensă apărută brusc

-hematom între capetele mușchiului ca uramre a lezării vaselor sangvine

-deformare la nivelul rupturii cu o depresiune în dreptul hematomului

-echimoză

Problemele pacientului

-durere

-disconfort

-diminuarea mobilității fizice

-deficit de autoîngrijire

-potențial de accidentare

-perturbarea imaginii de sine

-perturbarea imagii corporale

-potențial de complicație

- anxietate

Obiective ele vor viza:

-îmbunătățirea poziționării corpului în timpul activității

-minimalizarea efectelor imobilizării

-menținerea tonusului muscular

-creșterea toleranței la efort

-obținerea independenței în satisfacerea nevoilor și îndeplinirea rolului social

-prevenirea diminuarii conceptului de sine (imagine de sine, imagine corporală)

Intervenții

Pacienți cu tendinită:

-repausul regiunii

-infiltrații locale

-tratament simptomatic pentru amelioararea durerii și a inflamației

-observarea apariției unor semen legate de limitarea mișcării

-educația pacientului să evite activitățile care cauzează exacerbarea procesului inflamator timp de 4-6 săpt.

Pacienți cu osteopatie deformantă:

-tratament simptomatic în vederea alinării suferințelor și a tulburărilor organice ce apar în cursul evoluției bolii(tulburări respiratorii,renale,cardiace)

-încurajarea pacientului să efectueze exerciții pentru prevenirea atrofiilor musculare și a rigidității articulare

-educarea pacientului:- să fie precaut în timpul mișcării pentru evitarea fracturilor

- privind importanța menținerii independenței și a rolului social
Pacienți cu osteoporoză:

-administrarea tratamentului medicamentos prescris de medic

-educarea pacientului:-să efectueze zilnic mișcare

-să doarmă pe un plan dur cu o pernă subțire sub cap

-să aibă o alimentație echilibrată bogată în calciu și vitamine

Pacienți cu TBC osteo-articular:

-îngrijiri pre și postoperatorii la pacienții cu artroplastie

-îngrijiri specifice la pacientul imobilizat în aparat gipsat

-administrarea tratamentului medicamentos specific (tuberculostatice, analgezice etc)

-respectarea măsurilor de asepsie în efectuarea tehnicilor

-alimentație echilibrată, vitamine

-îngrijirea riguroasă a tegumentelor

-efectuarea mișcărilor pasive pentru prevenirea atrofiilor musculare

-poziționarea corectă în pat

-aplicarea măsurilor de prevenire a efectelor imobilizării

Pacienți cu ruptură musculară

-imobilizarea regiunii în poziție relaxantă,pentru rupturile incomplete

-îngrijiri pre- și postoperatorii la pacienții cu ruptură completă, care necesită tratament chirurgical

-administrarea tratamentului prescris de medic

Interventiile asistentei medicale in ortopedie

Interventii delegate:

- participarea si pregatirea psihica si fizica a bolnavului pentru examenul clinic sj pentru efectuarea investigatiilor paraclinice;

- aplicarea tratamentului medicamentos prescris de medic;

- pregatirea preoperatorie

- ingrijirea postoperatorie

- ingrijirea bolnavilor imobilizati in aparat gipsat;

- ingrijirea bolnavilor operati cu proteze articulare, cu amputatie;

- prevenirea complicatiilor postoperatorii;

recuperarea motorie a bolnavilor.

Interventii autonome:

- asigurarea conditiilor de igiena; toaleta partiala a tegumentelor si mucoaselor;

- prevenirea escarelor;

- alimentatia si hidratarea pasiva a bolnavilor dependenti;

- imbracarea și dezbracarea bolnavilor cu deficiente motorii;

- mobilizarea pasiva a bolnavilor;

- transportul pacientilor dependeți;

- incurajarea și ridicarea moralului pacientilor cu aparat gipsat;

- asigurarea conditiilor de a se recrea și de a a-si practica religia;

- comunicarea cu bolnavii;

- educatia sanitara.

IDENTIFICAREA PROBLEMELOR DE DEPENDENTA ALE PACIENTULUI IN SERVICIUL DE ORTOPEDIE

Problemele bolnavului sunt depistate:

• 
  prin interviul direct cu acesta sau indirect cu apartinatorii;
  
• 
  cu ocazia examenului clinic general la care trebuie sa participe sj asistentul/asistenta medicala
  
• 
  si cu ocazia examenului ortopedic efectuat de medicul specialsit prin observație, inspectie, palpare .
  

TEHNICI DE INVESTIGATIE IN ORTOPEDIE

Scopul investigatiilor este de a stabili:

- diagnosticul etiologic ale segmentului locomotor suferind;

- de a recunoaste unele reflexe osteo- articulare sau musculare ale unor imbolnaviri in faza precoce;

-capacitatea functionala a aparatului locomotor.

Rolul asistentei:

- va pregati bolnavul psihic si fizic pentru investigatii si interventii;

- pregateste materialele necesare;

- efectueaza recoltarile de sange recomandate prin punctie venoasa;

- serveste medicul cu instrumentele necesare in ordinea efectuarii tehnicilor de investigate ce ii apartin..

Pregatirea psihica: - informarea, incurajare,

- explicarea in termeni accesibili pacientului,

- luarea consimtamantului;

Pregatirea fizica:

- se sfatuieste pacientului sa nu manance in dimineata recoltarilor de produse biologice si patologice sau cand sunt recomandate alte investigatii;

- se ajuta la dezbracarea si aseazarea pacientului in pozitie corespunzatoare investigatiei;

- se mentine pozitia bolnavului in timpul investigatiei si dupa aceasta ii ajuta sa se imbrace si sa-l transporte la salon.

Tehnici de investigație

I. ANALIZE DE LABORATOR:

a) din sange (vor fi recoltate dupa tehnici invatate in anul I);

- teste obligatorii inainte de operaite: TS., TC, grup sanguin si Rh, Ht., Hb., hematii;

- teste de inflamatie: - leucograma, VSH , proteina C reactiva, dozarea fibrinogenului, electroforeza cu alfa2 globulina;

- teste specifice pentru afectiunile reumatismale sunt deterinarea anticorpilor specifici antinucleari pentru diagnosticul diferential;

- determinarea factorului reumatismal prin reactie Waler- Rose si Latexul;

- reactia ASLO - punerea in evidenta anticorpilor antistreptococici (antistreptolizine O);

b) din urina: - examen sumar de urina.

c) din lichidului sinovial se efectueaza analize:

- biochimice, bacteriologice, imunologice; histologice si morfologice.

Recoltarea lichidului sinovial se face prin punctia articulara.

Aspectulul normal al lichidului sinovial este clar, vascos, de culoare galben deschis; pentru analiza sunt necesari 4 - 5 ml.

II. PUNCȚIA ARTICULARĂ se face cu scop explorator, evacuator si terapeutic. Deoarece sinoviala are o capacitate de resorbtie redusa, evacuarea reprezinta o masura terapeutica foarte buna in caz de hidrartroza, hemartroza.

Hidartroza –prezența apei într-o articulație.

Hematroza =prezența sângelui într-o articulație.

III. PUNCTIA OSOASA Patrunderea cu un ac prin stratul cortical pana in spongioasa unui os, realizand astfel o comunicare intre cavitatea medulara si mediul extern.

Scopul:

• explorator- punctia oaselor se executa pentru a extrage maduva osoasa hematogena, in vederea stabilirii structurii compozitiei maduvei, precum si a studiului elementelor figurale ale sangelui in diferite faze ale dezvoltarii in cursul imbolnavirilor organelor hematopoetice;

• pentru recoltare de biopsie se extrage un mic fragment de tesut osos; in caz de suspiciune de tumora osoasa este necesar examenul histopatologic;

• terapeutic - punctia osoasa se face in vederea administrarii unor medicamente (antibiotice), lichide hidratante si nutritive.

IV. PUNCTIA STERNALĂ

Pentru punctia sternala, bolnavul se aseaza culcat pe spate, cu trunchiul usor ridicat. Asistenta aseaza un suport sub torace, o perna tare sau o patura facuta sul.

Scopul:

- explorator - recoltare de maduva rosie pentru examen histopatologic. Cantitatea de maduva necesara este 0,5 -1 ml

Sternul poate fi punctionat la nivelui manubriului sau al corpului la inaltjmea coastei a IV- a sau a V-a; in spatiul al II- lea sau al III- lea intercostal, putin in afara de linia mediana.

Locul ales pentru punctie va fi spalat, la nevoie se rad pilozitatile, apoi dezinfectat cu alcool iodat. Se face anestezie locala a tesuturilor moi cu novocaina 2 - 4 % la adultj.

Punctia osoasa se efectueaza de medic, care dupa instalarea efectului anesteziei va punctiona sternul si va aspira cu seringa maduva osoasa rosie ; se vor efectua frotiuri, se eticheteaza, se trimite la laboratorul de hematologie

INVESTIGATII IMAGISTICE
PREGĂTIREA PACIENTULUI PENTRU EXPLORAREA RADIOLOGICĂ A SISTEMULUI OSTEO-ARTICULAR
I. Explorarea radiologică a sistemului osteo-articular se efectuează de către medic prin radiografii. Citirea (interpretarea) radiografiilor se face la negatoscop

Scop: studierea morfologiei osului şi funcţionalităţii unor articulaţii osoase din sistemul osteo-articular pentru stabilirea diagnosticului de luxaţie, fractură sau alte afecţiuni care modifică structura osului (ex. tumoră sau distrofie osoasă).

Pregătirea psihică a pacientului

- se anunţă pacientul şi i se explică necesitatea tehnicii, precum şi condiţiile în care se efectuează (examinarea în obscuritate şi cu ajutorul unor aparate speciale)

Pregătirea fizică a pacientului Ingrijirea dupa tehnica

-se dezbracă regiunea ce urmează a fi examinată -la femei, părul lung se leagă pe creştetul capului -se îndepărtează mărgelele şi lănţişoarele de la gât cât şi obiectele radioopace din buzunar -se ridică pansamentul (dacă există) de pe regiunea ce urmează a fi explorată -unguentele sau alte forme medicamentoase se îndepărtează prin spălare cu alcool sau benzină -dacă membrul examinat nu poate fi menţinut fără atele în poziţia necesară, se vor folosi atele transparente pentru raze X se administrează pacientului un medicament analgezic,î n cazul în care mişcările îi provoacă dureri( fracturi, luxaţii, artrite acute) -se efectuează o clismă evacuatoare, în cazul radiografiei oaselor bazinului; nu se execută în traumatisme recente -se administrează substanţe de contrast după ce în prealabil s-a făcut testarea pacientului, sau se umple cavitatea articulară cu aer sau oxigen, pentru evidenţierea cartilajelor articulare – daca medicul solicită -se ajută pacientul să se aşeze şi să păstreze poziţia indicata de medic în funcţie de regiunea ce se examinează - se ajută pacientul să se ridice de pe masa de radiografie şi sa se îmbrace -pacientul este condus la pat -examenul radiologie efectuat se notează în foaia de observație (şi data)

II. COMPUTER - TOMOGRAFIA pune in evidenta leziunile la nivelul aparatului locomotor, osteoarticular mult mai precoce.

Computer - tomografia are o mare utilizare in traumatologie:

- este utila in explorarea fracturilor de bazin, permitand vizualizarea tridimensionala a leziunilor;

- a facut posibila stabilirea mai exacta a locului fracturii, marimea si deplasarea fragmentelor de fractura, leziunile sacro-iliace, decat la radiografia - standard;

- CT poate evidentia leziunile asociate fracturilor de bazin de exemplu un hematom pelvin situat retroperitoneal;

- În fracturile de coloana vertebrala CT. este extrem de utila deoarece indica cu precizie locul leziunilor vertebrale cervicale sau toracolombare;

- În urgența la bolnavii politraumatizati care au leziuni craniene, asociate cu leziuni rahidiene si pelvine, numarul si calitatea datelor furnizate de CT și rapiditatea obtinerii lor, permite evitarea numeroaselor examene radiologice clasice ca si mobilizarea inutila a acestora.

III. ECHOGRAFIA:

- la aparatului locomotor este limitata deoarece ultrasunetele nu pot penetra osul intact. Se poate folosi totusi la urmarirea procesului de consolidare a fracturilor.

IV. SCINTIGRAMA OSTEO - ARTICULARA:

- se executa cu radio- izotopi Technetiu, Galiu, Cupru, TC difosfat;

- se foloseste la identificarea necrozelelor, tumorile osoase si metastazelor osoase. În acest caz se poate efectua scintigrama întregului schelet.

V. IMAGINE PRIN REZONANȚA MAGNETICA (RMN sau IRM) reprezinta explorarea sistemului osteo- articular prin rezonanta magnetica nucleara.

Scopul:

- depistarea afectiunilor coloanei vertebrale - hernie de disc, tumori, leziuni ale vertebrelor si alte leziuni morfologice neelucidate radiologic;

- la nivelul articulatiilor mari genunchi, sold precizeaza leziunile existente la diferite structuri os, cartilaj, menisc, ligamente.

VI. ARTROSCOPIA

Examenul endoscopic al articulatfilor prin care se observa direct interiorul unei articulatii mari, a ligamentelor, a cartilajelor, a meniscului la articulatia genunchiului depistandu-se eventualele leziuni. Se pot practica biopsii prin prelevare de tesuturi bolnave pentru examen histopatologic de sinoviala, ligamente, tendoane, cartilaj. Artroscopia reprezinta si o metoda de a practica interventii chirurgicale de catre medicii specialist ortopezi.

Endoscopia cavitaților articulare (artroscopie) se face dupa principiile endoscopiilor în general în conditji de perfecta asepsie în sala de operate.

Scop:

- explorator -artroscopia reusește sa vizualizeze direct eventualele alterari morfologice, precizand sediul, extinderea și efectuare de biopsiei;

- terapeutic - tratament chirurgical endoscopic
Termografia computerizata - studiaza diferențele de temperatura de pe diferite zone ale suprafetei cutanate ale organismului prin analiza razelor infraroșii emanate. Termistorul sesizeaza diferentele de temperatura de 0,1 grade Celsius. Zonele detectate se înregistreaza sub forma de hațji termografice prin metoda fotografica în diferite culori( roșu pentru zonele cu temperatura mai mare, albastru pentru zone cu temperatura scazuta) . Conectarea unui calculator la aparatul de detectare si înregistrare a temperaturii se numește termografie computerizata.

Avantaje: pune în evidentă procesele inflamatoare din orice parte a organismului în faza precoce.

Electromiografia este explorarea funcționala a mușchilor; se aplica la explorarile sistemului nervos.

Goniometria este investigatia de testarea mobilitatii articulare. Determinarea gradului de mobilitate se face cu ajutorul goniometrului, un aparat simplu, care exprima în grade unghiul de deschidere a mișcarilor într-o articulatie. Determinarea mobilitatii articulare se face separat pentru miscari active si pasive, iar gradul de mobilitate se citește pe goniometru și se raporteaza la valorile normale ale mișcarii în articulatia respectiva.