Alin. (1) urmează a fi reformulat după cum urmează: „salarizarea personalului din biblioteci se va efectua în conformitate cu legislaţia în vigoare”. Alin. (2) şi (3) urmează de exclus. Alin. (2) şi (3) urmează de exclus întrucît conform prevederilor art.35 din Legea nr. 355-XVI din 23 decembrie 2005cu privire la sistemul de salarizare în sistemul bugetar , la elaborarea oricăror acte legislativese interzice încluderea în ele a prevederilor ce ţin de salarizarea personalului unităţilor bugetare.
Se acceptă parţial.
Alin. (1) a fost completat cu sintagma ”în domeniul salarizării în sectorul bugetar”.
Se acceptă.
Alin ((2) şi (3) au fost excluse.
.
5. Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI)
1. Unele noţiuni de bază prescrise la art.3 din proiect urmează a fi revăzute, ţinând cont de expunerea acestor noţiuni conform legislaţiei statelor-membre ale UE în domeniul respectiv.
Prin urmare, la noţiunea de „bibliotecă” se propune după sintagma „a cărei scop principal este” de completat cu textul „colectarea si păstrarea colecțiilor de cărți, revistelor, bazelor de date etc.,”, iar la noţiunea de „document de bibliotecă” de exclus cuvântul „brevete”, din cauza neclarităţii semnificaţiei acestuia.
De reexaminat oportunitatea definirii noţiunilor de „facilităţi” şi „unitate naţională în activitatea bibliotecilor”, acestea având un sens ambiguu, în plus termenul de „unitate naţională în activitatea bibliotecilor” atribuindu-se mai curând principiilor de funcţionare ale bibliotecilor, prescrise la art.4 din proiect.
2. Reieşind din cele invocate mai sus la noţiunea de „bibliotecă”, cu referire la funcţiile bibliotecii, statuate la art. 5 din proiect, se propune lit. i) de expus în următoarea redacţie:
„i) colecționează, prelucrează, păstrează, gestionează și difuzează documente de bibliotecă.”
3. Pe parcursul textului proiectului, se recomandă de utilizat uniform terminologia privind patrimoniul cultural naţional (se referă, în special, la art.5 lit.c), art.8 alin.(1) lit.a) şi lit.d), art.33 alin.(2), art.38 alin.(3).
4. Ţinând cont de faptul că, urmare adoptării Legii nr.114 din 3 iulie 2014 cu privire la Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, AGEPI este o instituţie publică, care îşi desfăşoară activitatea pe baza principiilor de autogestiune şi autofinanţare, şi conform structurii căreia, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.325 din 02.06.2015, biblioteca nu se regăseşte ca subdiviziune structurală, se solicită ca în proiectul prezentat spre examinare să fie prescrise derogări sau excepţii referitoare la aplicarea prevederilor Legii cu privire la biblioteci asupra instituţiilor cu autonomie financiară, care activează în baza legilor speciale şi deţin colecţii de literatură şi documente de specialitate.
1. Nu se acceptă. Referitor la „noţiuni conform legislaţiei statelor-membre ale UE” - a se vedea Nota informativă. Cu atît mai mult, proiectul a fost avizat de expertul suedez în domeniul bibliotecilor Inga Lunden (a participat şi la 2 şedinţe/consultări publice).
Or, textul propus întră în noţiunea „resurse informaţionale”.
Nu se acceptă.
Semnificaţia cuvântului „brevet”se atestă în SM ISO 2789, 2015.
Aceşti termeni au fost definiţi luînd la bază prevederile standardelor aprobate de Organizaţia Internaţională pentru Standardizare : SM ISO 2789:2015 Informare şi documentare. Statistici internaţionale de bibliotecă; SM ISO 11620:2011 Informare şi documentare. Indicatori de performanţă pentru biblioteci. Idem: Nota informativă.
2. Se acceptă parţial.Lit. i) a fost modificată avînd următorul conţinut: „i) colectează, prelucrează, păstrează, gestionează și difuzează documente de bibliotecă.”
3. Nu se acceptă.
La art.5, lit.c) notiunea de „patrimoniu cultural” în sensul bunurilor spirituale, rămîne neschimbată, potrivitConvenţiei Cadru privind Valoarea Patrimoniului cultural pentru societate 2005;
Noţiunile apartenente termenului de „patrimoniu” nu pot fi utilizate în mod unitar, acestea comportă rolul şi semnificaţia de rigoare în fiecare caz aparte. Întrucît în noţiunea de„patrimoniu cultural naţional scris” cuvîntul scris, nu este încă încetăţenit în sens legal, acesta a fost substituit precum urmează:
La art.8 alin.(1) lit.a) şi lit.d) sintagma „patrimoniul naţional scris” a fost substituită cu sintagma „patrimoniul naţional de documente de bibliotecă”
La art.33 alin.(2), cuvîntul „scris” a fost substituit cu cuvîntuil „mobil” în contextul art. 2, a), art.3 (1) din Legea Nr.280 din 27.12.2011 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil.
art.38 alin.(3). sintagma „patrimoniul cultural naţional” a fost substituită cu sintagma „patrimoniul cultural naţional mobil.
4. Acest tip de biblioteci se înscrie în art.12 din prezentul proiect de lege.
Congresul autorităţilor locale din Moldova
1.Proiectul de lege cu privire la biblioteci stabileşte bazele juridice ale bibliotecii moderne sub aspect organizatoric şi funcţional. Principalele reglementări ale proiectului vizează sistemul naţional de biblioteci publice, rolurile, funcţiile şi responsabilităţile organismelor competente în domeniul de activitate al bibliotecii, serviciile acordate de bibliotecile publice, precum şi serviciile moderne de bibliotecă. Biblioteci publice sunt bibliotecile organizate în subordinea sau ca parte integrantă a autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale, a altor autorităţi ori instituţii publice şi care funcţionează potrivit regulamentelor proprii, aprobate de aceste autorităţi sau instituţii. Este important că Proiectul identifică atribuțiile specifice ale autorităților publice locale de nivelul întîi și nivelul al doilea în domeniul de organizare și activitate a bibliotecilor.
1. Constatări asupra proiectului.
2. Dacă în conformitate cu art. 9, alin. (1) al Legii nr. 286 din 16.11.1994 cu privire la biblioteci, în vigoare, “Sistemul național de biblioteci este un ansamblu de rețele de biblioteci și centre biblioteconomice, organizate după principiul teritorial și de ramură” care sunt ”fondate și întreținute de stat”, atunci potrivit prevederilor Proiectului, sistemul național de biblioteci reprezintă ansamblul bibliotecilor publice de diferite tipuri, din care fac parte și bibliotecile publice teritoriale (art. 6), constituite de către autoritățile publice locale (art. 10, alin. (1), care asigură material și financiar buna lor funcționare. Astfel, art. 17, alin. (2), lit. b) din Proiect prevede că autoritățile administrației publice locale, indiferent de nivelul unității administrative, “asigură bibliotecile publice teritoriale cu spații, mijloace financiare necesare întreţinerii edificiilor şi spaţiilor, achiziţionării şi conservării resurselor informaţionale, dezvoltării serviciilor de bibliotecă, dotării cu echipamente şi tehnologii informaţionale, asigurării securității, salarizării şi formării continue a personalului bibliotecii”. Prin urmare, o noutate a acestui Proiect sunt bibliotecile publice teritoriale, adică sătești, comunale, orășănești, municipale sau raionale, care sunt înființate prin deciziile consiliilor locale, sunt subordonate și întreținute material și financiar de către autoritățile publice locale.
2. Nu se acceptă.
Bibliotecile publice teritoriale nu sunt o noutate, ele existând şi astăzi, conform legii în vigoare – Legea nr. 286 din 16 noiembrie 1994 cu privire la biblioteci.
Prevederile de la art. 10, 17 pornesc de la sistemul bibliotecilor publice (de stat), care există astăzi, conform Legii nr. 286 din 16 noiembrie 1994 cu privire la biblioteci. Or, conform acestei legi, în special conform art. 8 alin. (2) din lege, „(2) Biblioteca publică funcţionează: a) ca bibliotecă de stat după principiul teritorial, în fiecare localitate cu tipologia corespunzătoare diviziunii administrativ-teritoriale - sătească, orăşenească, municipală, raională - subordonată autorităţii administraţiei publice locale;”. Chiar şi astăzi există biblioteci săteşti, orășenești care se subordonează autorităţilor publice locale respective, adică autorităţilor publice locale de nivelul întâi. Stabilirea subordinii, demonstrează şi faptul că aceste autorităţi conduc bibliotecile în cauză. Mai mult ca atât, tot legea în vigoare prevede la art. 13 alin. (1) că, „(1) Bibliotecile de stat se constituie şi se desfiinţează de către fondatori, cu autorizaţia ministerelor şi departamentelor de resort. Fondatorii sunt obligaţi să întreţină biblioteca şi să supervizeze activitatea acesteia în conformitate cu legislaţia în vigoare.”.
Proiectul Legii cu privire la biblioteci nu vine să schimbe modalitatea de constituire a bibliotecilor sau structura sistemului acestor biblioteci.
În partea ce se referă la denumirea „bibliotecă de stat” – aceasta nu mai este actuală, termenul fiind substituit prin „bibliotecă publică”. Nici când în cazul legii în vigoare, denumirea „biblioteca de stat” nu asigura finanţarea acesteia în totalitate de la bugetul de stat. Or, spre exemplu biblioteca de stat sătească este finanțată de la bugetul local, dar nu de stat. Aceasta este valabil şi pentru celelalte biblioteci de stat teritoriale.
3. Autoritățile publice locale de nivelul întîi și nivelul al doilea își desfășoară activitatea în domeniile stabilite de art. 4, alin. (1) și (2) al Legii nr. 435-XVI din 28.12.2006 privind descentralizarea administrativă, dispunând în acest scop de competențe depline. Dacă din domeniile de activitate proprii autorităților publice locale de nivelul al doilea, stabilite prin prevederile acestei legi, face parte administrarea instituțiilor de cultură de interes raional, inclusiv a bibliotecilor raionale și municipale, iar potrivit art. 43, alin. (1), lit. r) din Legea nr. 436-XVI din 28.12.2006 privind administraţia publică locală, pornind de la acest domeniu, consiliul raional are competența de a decide înființarea, reorganizarea și lichidarea instituțiilor social-culturale de interes raional și asigură buna lor funcționare în limitele alocațiilor prevăzute la bugetul respectiv, atunci pentru autoritățile publice locale de nivelul întîi legislația în vigoare nu stabilește administrarea bibliotecilor publice de interes local drept domeniu propriu de activitate și nici competențele respective, generate de acest domeniu. Proiectul analizat, în acest sens, contravine prevederilor art. 4, alin. (1) al Legii nr. 435-XVI din 28.12.2006 privind descentralizarea administrativă, precum și art. 14 și 29 din Legea nr. 436-XVI din 28.12.2006 privind administraţia publică locală. În această ordine de idei, urmează a fi redactate un șir de prevederi ale Proiectului:
- alin. (4), art. 10 din Proiect va avea următorul cuprins: “Biblioteca publică teritorială se constituie prin decizia consiliului local al unității administrativ-teritoriale de nivelul al doilea”;
- alin. (2), art. 17 din Proiect, după cuvintele„Autoritățile administrației publice locale” se completează cu cuvintele ”de nivelul al doilea”, iar cuvintele ”indiferent de nivelul unității administrativ-teritoriale”, se exclud;
- alin. (3), art. 40 din Proiect,după cuvintele “Bugetele unităților administrativ-teritoriale”, se completează cu cuvintele ”de nivelul al doilea”.
3. Nu se acceptă.
Prevederile de la art. 10, 17 pornesc de la sistemul bibliotecilor publice (de stat), care există astăzi, conform Legii nr. 286din16 noiembrie 1994cu privire la biblioteci. Or, conform acestei legi, în special conform art. 8 alin. (2) din lege, „(2) Biblioteca publică funcţionează:a) ca bibliotecă de stat după principiul teritorial, în fiecare localitate cu tipologia corespunzătoare diviziunii administrativ-teritoriale - sătească, orăşenească, municipală, raională - subordonată autorităţii administraţiei publice locale;”. Chiar şi astăzi există biblioteci săteşti, orășenești care se subordonează autorităţilor publice locale respective, adică autorităţilor publice locale de nivelul întâi. Stabilirea subordinii, demonstrează şi faptul că aceste autorităţi conduc bibliotecile în cauză. Mai mult ca atât, tot legea în vigoare prevede la art. 13 alin. (1) că, „(1) Bibliotecile de stat se constituie şi se desfiinţează de către fondatori, cu autorizaţia ministerelor şi departamentelor de resort. Fondatorii sunt obligaţi să întreţină biblioteca şi să supervizeze activitatea acesteia în conformitate cu legislaţia în vigoare.”.
Dreptul autorităţilor administraţiei publice locale de a constitui instituţii publice este reglementat de art. 14 alin. (2) lit. h) din legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administraţia publică locală, conform căreia, consiliul local are competenţa de a „h) decide înfiinţarea instituţiilor publice de interes local, …”, or, biblioteca sătească, orășenească este de interes local.
În acelaşi context subliniem că norma adusă ca temei juridic de către autorul avizului, şi anume cea de la art. 43 alin. (1) lit. r) din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administraţia publică locală - „de a decide înființarea, reorganizarea și lichidarea instituțiilor social-culturale de interes raionalși asigură buna lor funcționare în limitele alocațiilor prevăzute la bugetul” – respectiv consiliul raional decide doar asupra bibliotecilor raionale, nu şi cele de nivelul întâi.
Pentru claritate, Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 urmează a fi completată corespunzător, pentru a evita orice fel de interpretări, fapt ce va fi realizat în termen de 6 luni de la publicarea noii legi cu privire la bibliotecă, aşa cum prevede art.42 alin. (2) pct. 1) din proiectul de lege. .
Proiectul Legii cu privire la biblioteci nu vine să schimbe modalitatea de constituire a bibliotecilor sau structura sistemului acestor biblioteci.
În partea ce se referă la denumirea „bibliotecă de stat” – aceasta nu mai este actuală, termenul fiind substituit prin „bibliotecă publică”. Nici când în cazul legii în vigoare, denumirea „biblioteca de stat” nu asigura finanţarea acesteia în totalitate de la bugetul de stat. Or, conform art. 31 din Legea nr. 286din 16 noiembrie 1994cu privire la biblioteci,„Bugetele unităţilor teritorial-administrative, bugetele ministerelor, departamentelor, bugetul de stat nu se aprobă, dacă ele nu prevăd sumele necesare pentru dezvoltarea bibliotecilor”.
4. Dispoziția normei de la art. 4, alin. (1) din Legea nr. 435-XVI din 28.12.2006 privind descentralizarea administrativă, potrivit prevederilor art. 4, pct. 1 al Cartei Europene a Autonomiei Locale, dar și art. 10, alin. (1) din Legea nr. 436-XVI din 28.12.2006 privind administraţia publică locală, nu împiedică atribuirea unor competențe autorităților publice locale, în scopuri specifice și în conformitate cu legea. Așa dar, atribuirea altor domenii de activitate și respectiv, a altor competențe autorităților publice locale, este posibilă doar în condițiile legii. Legea nr. 436-XVI din 28.12.2006 privind administraţia publică locală stabilește expres care sunt condițiile atribuirii de noi domenii de activitate și competențe autorităților publice locale. Astfel, art. 10, alin. (3) din Legea nr. 436-XVI din 28.12.2006 privind administraţia publică locală prevede că “Autoritățile administrației publice centrale nu pot să stabilească ori să impună competențe autorităților publice locale fără o evaluare prealabilă a impactului financiar pe care aceste competențe l-ar putea genera, fără o consultare a autorităților locale de nivelul corespunzător și fără ca colectivitățile locale să fie asigurate cu mijloacele financiare necesare”.Prin urmare Proiectul contravine prevederilor Cartei Europene a Autonomiei Locale, dar și prevederilor Legii nr. 436-XVI din 28.12.2006 privind administraţia publică locală care reglementează condițiile impuse de lege în cazul atribuirii altor domenii de activitate și respectiv, a altor competențe autorităților publice locale. Proiectul nu are drept bază o evaluare prealabilă a impactului financiar pe care noua competență atribuită autorităților administrației publice locale de nivelul întîi, l-ar putea genera, nu au fost consultate autoritățile locale de nivelul corespunzător, nu este respectată condiția asigurării surselor de finanțare pentru acoperirea integrală a costurilor realizării acestei competențe.
4. Nu se acceptă.
Cu referire la faptul că, consiliul local de nivelul întâi nu este competent să constituie biblioteci, reiterăm că aceasta nu este corect şi am prezentat mai sus prevederile exacte care demonstrează contrariul. Pentru explicitare, repetăm. Astfel, dreptul autorităţilor administraţiei publice locale de a constitui instituţii publice este reglementat de art. 14 alin. (2) lit. h) din legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administraţia publică locală, conform căreia, consiliul local are competenţa de a „h) decide înfiinţarea instituţiilor publice de interes local, …”, or, biblioteca sătească, orășenească este de interes local.
Totodată, Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 urmează a fi ajustată corespunzător,în termen de 6 luni de la publicarea noii legi cu privire la biblioteci, aşa cum prevede art.41 alin. (2) pct. 1) din proiectul de lege.
Cu privire la acoperirea financiară, în Nota informativă la proiect este menţionat că implementarea proiectului de lege se va asigura din contul bugetului de stat şi a bugetelor locale, în limita resurselor prevăzute pentru dezvoltarea bibliotecilor. Având în vedere că intrarea în vigoare a proiectului va avea loc în termen de 18 luni (un an jumătate) după publicarea sa, se consideră că autorităţile centrale şi locale vor avea timp să elaboreze şi să aprobe bugetele respective conform tuturor procedurilor legale, nefiind necesare cheltuieli suplimentare neplanificate.
Subliniem că proiectul nu vine cu prevederi deosebite, decât cele care sunt astăzi, mizând astfel pe alte categorii de cheltuieli, decât cele care ar trebui să fie astăzi acordate bibliotecii şi serviciilor acesteia, conform legislaţiei în vigoare.
Afirmaţia că administrarea bibliotecii este un domeniu nou dat în competenţa administraţiei publice locale este o eroare, or, conform legii în vigoare acest domeniu, şi astăzi, este în competenţa autorităţilor administraţiei publice locale, atunci când vorbim despre bibliotecile teritoriale.
5. Proiectul analizat este incompatibil cu principiile descentralizării administrative, care prevăd corespunderea resurselor financiare și materiale alocate autorităților publice locale cu volumul și natura competențelor ce le sunt atribuite, pentru a asigura îndeplinirea eficientă a acestora (art. 3, lit. e) al Legii nr. 435-XVI din 28.12.2006 privind descentralizarea administrativă). Proiectul încalcă și garanțiile autonomiei financiare a autorităților publice locale de nivelul întâi. Astfel, proiectul contravine prevederilor art. 3, alin. (4) al Legii nr. 397 din 16.10.2003 privind finanțele publice locale, care stabilesc că „Orice delegare de competențe suplimentare din partea statului în persoana Parlamentului trebuie să fie însoțită de alocarea de resurse financiare, necesare pentru a acoperi costul exercițiului competenței delegate”. Deci, Proiectul aduce atingere principiilor autonomiei locale și descentralizării, consfințite și garantate de Constituția Republicii Moldova, Carta Europeană a Autonomiei Locale si prin alte tratate la care Republica Moldova este parte.
5. Nu se acceptă.
Proiectul nu dă competenţe suplimentare decât cele care există astăzi, iar argumente în acest sens au fost prezentate mai sus. Modificările necesare suplimentare vor fi efectuate prin proiectul de lege ce urmează a fi elaborat în temeiul art. 41 alin. (2) pct. 1) din proiect.
Totodată autorul avizului nu indică prin care prevedere anume „se aduce atingere” principiilor autonomiei locale, Constituţiei sau Cartei europene a autonomiei locale. Obiecţia este una generală şi declarativă.
6. Atribuțiile specifice autorităților publice locale de nivelul al doilea stabilite la art. 17, alin. (3) din Proiect, pare a da acestui eșalon al administrației publice locale o formă de superioritate asupra colectivităților de nivelul unu. Considerăm că aceste reglementări ale Proiectului contravin art. 6, alin. (3) al Legii nr. 436- XVI din 28.12.2006 privind administraţia publică locală, care prevede că între autoritățile publice locale de nivelul întîi și cele de nivelul al doilea nu există raporturi de subordonare și art. 4, alin. (3) al Legii nr. 435- XVI din 28.12.2006 privind descentralizarea administrativă, care stipulează că “autoritățile publice locale de nivelurile întîi și al doilea, în limitele legii, dispun de libertate deplină de acțiune în reglementarea și gestionarea oricărei chestiuni de interes local care nu este exclusă din compeența lor și nu este atribuită unei alte autorități”. Mai mult, art. 4, alin. (2), lit. h) al Legii nr. 435-XVI din 28.12.2006 privind descentralizarea administrativă stabilește administrarea instituțiilor de cultură de interes raional, inclusiv a bibliotecilor raionale drept domeniu de activitate propriu autorităților publice locale de nivelul al doilea iar art. 43, alin. (1), lit. r) din Legea nr. 436-XVI din 28.12.2006 privind administraţia publică locală, prevede expres competența consiliului raional, pornind de la acest domeniu, care constă în a decide înființarea, reorganizarea și lichidarea instituțiilor social-culturale de interes raionalși a asigura buna lor funcționare în limitele alocațiilor prevăzute la bugetul respectiv. Ca urmare, propunem excluderea alin. (3), art. 17 din Proiect.
