Teza Psihologie ueb

R pătrat (R Square) reprezintă gradul în care modelul propus este bun – în ce măsură variabilele independente impacteaza asupra variabilei dependente si explică variaţia acesteia.

În cazul nostru 0.43 înseamnă că în măsură de 43% scorul de feminitate al respondentului este impactat de către variabilele luate în calcul.

Luând în calcul fiecare variabilă indepdendenta separat, obţinem:

Coefficients(a)
Model		Unstandardized Coefficients		Standar-dized Coefficients	t	Sig.	95% Confidence Interval for B
		B	Std. Error	Beta			B	Std. Error
1	(Constant)	3.286	0.747		4.401	0.000	1.822	4.750
	Scor tata	0.150	0.020	0.129	7.666	0.000	0.112	0.188
	Scor mama	0.152	0.020	0.127	7.531	0.000	0.113	0.192
	Varsta	0.521	0.144	0.061	3.628	0.000	0.239	0.803
	Sex	5.859	0.151	0.659	38.894	0.000	5.564	6.155

Variabila Sig indică dacă indicatorii aleşi impacteaza semnificativ scorul de feminitate al respondentului. Aceste valori trebuie să fie sub 0.01. În cazul nostru toţi indicatorii aleşi au un impact semnificativ asupra feminităţii.

Scorul tatălui are un impact uşor mai mare asupra scorului respondentului decât cel al mamei (beta standardaziat este mai mare, însă nu semnificativ)

Beta standardizat arăta măsură în care fiecare indicator impacteaza feminitatea – cu cât este mai mare cu atât impactul este mai mare.

În cazul nostru cel mai mare impact îl are sexul respondentului, urmat de feminitatea mamei şi a tatălui. Vârsta are un impact foarte mic

Putem înţelege de aici un grad de certitudine în ipoteza noastră potrivit căreia funcţia identitaii de rol şi legătura cu părinţii introiectati nu se schimbă dramatic de-a lungul vieţii.

Sig este rezultatul unui test de semnificaţie/ acurateţe al modelului (ANOVA), acesta arătând dacă modelul propus este semnificativ statistisc. Pentru a putea vorbi de acurateţe, acest scor trebuie să fie sub 0.01 iar prezenta cercetare se înscrie în valabilitatea statistică.

ANOVA(b)
		Sum of Squares	df	Mean Square	F	Sig.
1	Regression	16,495.424	4	4,123.856	385.160	.000(a)
	Residual	21,767.067	2,033	10.707
	Total	38,262.491	2,037

Ne îndreptăm, deci, spre concluzia că feminitatea respondentului este strâns legată de feminitatea părinţilor introiectati şi merge în acelaşi sens: dacă părinţii sunt mai feminini peroana este mai feminină, şi invers, dacă părinţii introiectati sunt masculini şi respondentul este masculin.

Persoanele mai în vârsta au o feminitate mai ridicată, însă este prematură o încercare de a trage concluzii psihologice, majoritatea respondenților aflându-se în intervalul demografic 26-40 de ani.

Regresia respondenților de gen masculin

În ceea ce priveşte respondentii de sex masculin, ne dăm seamă din Beta Standardizat că în continuare feminitatea părinţilor impacteaza pozitiv feminitatea responentului- cu cât au un tată sau mamă mai feminini cu atât şi ei sunt mai feminini.

Coefficients(a)
Model		Unstandardized Coefficients		Standardized Coefficients			95% Confidence Interval for B
		B	Std. Error	Beta	t	Sig.	Lower Bound	Upper Bound
1	(Constant)	7.563	1.066		7.093	0.000	5.470	9.656
	Varsta	0.568	0.228	0.085	2.498	0.013	0.122	1.015
	Scor tata	0.249	0.032	0.270	7.907	0.000	0.187	0.311
	Scor mama	0.149	0.031	0.160	4.720	0.000	0.087	0.211

De asemenea, observăm un efect foarte important: feminitatea tatălui introiectat are un impact mai mare decât cea a mamei introiectate (scorul beta standardizat este evident mai mare) , ceea ce înseamnă că băieţii sunt mai influenţaţi de feminitatea parinteleui de acelaşi sex.

De asemenea, observând indicatorul Sig, în continuare variabilele impacteaza semnificativ scorul de feminitate al respondentului, totuşi vârsta are un impact semficativ la un nivel mai scăzut, aşa cum ne aşteptam.

Regresia respondentilor de gen feminin

In ceea ce priveste respondentii fete, in continuare feminitatea parintilor introiectati impacteaza pozitiv feminitatea responentului. Cu cat au un tata sau mama mai feminin(a) cu atat si ele sunt mai feminine:

Coefficients(a)
Model		Unstandardized Coefficients		Standardized Coefficients			95% Confidence Interval for B
		B	Std. Error	Beta	t	Sig.	Lower Bound	Upper Bound
1	(Constant)	15.894	0.856		18.577	0.000	14.216	17.573
	Varsta	0.473	0.184	0.071	2.566	0.010	0.111	0.834
	Scor tata	0.092	0.025	0.104	3.715	0.000	0.043	0.141
	Scor mama	0.156	0.026	0.166	5.944	0.000	0.104	0.207

De asemenea feminitatea mamei are un impact mai mare decât cea a tatălui (scorul beta standardizat este mai mare). Observăm acelaşi efect ca în cazul respondetilor de gen, şi fetele sunt mai influenţate de feminitatea părintelui introiectat de acelaşi sex.

În continuare variabilele impacteaza semnificativ scorul de feminitate al respondentului, totuşi vârsta are un impact semficativ la un nivel mai scăzut.

Comparație între impactarea celor două genuri de respondenti

Comparând scorurile beta standardizat ale feminităţii tatălui din tabelele anterioare, vedem că acestea sunt mai mari în cazul băieţilor, ceea ce înseamnă că feminitatea părinţilor are un impact mai mare asupra bărbaţilor decât a supra femeilor, în sensul că deşi scorul mamei impacteaza sensibil egal asupra feminităţii indivizilor de ambele sexe, cel al tatălui influenţează mult mai mult feminitatea respondentilor de sex masculin. Coeficientul Beta Standardizat aferent scorului tatălui este 0.270 la bărbaţi şi doar 0.104 la femei.

Impărțirea scalei in trei

O altă variantă de interpretare este împărţirea în 3 categorii a scorul de feminitate: 0-16 masculin, 17-21 neutru şi 22-38 feminin.

Deşi împărţirea scalei în patru ne permite observarea detaliată a corelaţiilor, pentru observarea puterii acestora am optat şi pentru împărţirea în trei.

Răspunsul in numele mamei, variabila Fem

Observăm la răspunsul în numele mamei că feminitatea este mult mai puternică în rândul mamelor decât al respondentilor, 82.2% faţa de doar 36.8%.

De asemenea, mamele de baieiti sunt percepute de către copiii lor ca fiind uşor mai feminine decât cele percepute de fete, 86.3% versus 79.7%

Răspunsul în numele tatălui, variabilă Fet

Din nou, împărţirea scalei în trei clarifică şi evidenţiază tendinţele de separare între masculinitatea respondentilor şi cea a taţilor lor, de la 23.8% la 59.9%.

Totuşi, comparând scorurile dintre taţi şi mame, observăm din nou tendinţa către feminitate/ neutru – doar 59.9% dintre taţi sunt clar masculini versus 82.2% mame care sunt clar feminine.

Acest lucru este posibil a fi explicat prin tendinţele culturii mondiale spre o demasculinizare mult mai pregnantă decât anii ’60 în care testul a fost realizat.

Mai observăm de asemenea că fetele îşi percep tatăl că fiind mai masculin decât băieţii, deşi nu semnificativ statistic.

Corelații Eu-Parinte

Pentru evidențierea legăturilor dintre feminitatea tatălui si cea a baieților am realizat un tabel.

Observăm din acesta că 35% dintre respondentii bărbaţi care sunt puternic masculini au şi un tată puternic masculin. Scorul este previzibil şi se înscrie în ipotezele noastre, masculinitatea fiind puternic asociată, atât psihologic cât şi fiziologic, cu genul masculin.

Important este efectul prin care mamele puternic feminine polarizează puternic bărbaţii spre zona neutru-masculin.

În cazul respondentilor de sex feminin, observăm acelaşi efect de polarizare, dar în sens invers. Masculinitatea pronunţată este corelată cu o polarizare puternică în zona neutru-feminină.

Şi, din nou, efectul unui rol feminin puternic al mamei introiectate se regăseşte într-o feminitate puternică la fete.

Observăm din aceste tabele că părintele introiectat de acelaşi sex cu abatere mare spre rolul sau, bărbaţi masculini şi femei feminine, va avea corespondent în copii de acelaşi sex care îi vor respecta direcţia de rol neutru sau puternic şi copii de sex contrar care vor avea abatere mare în cealaltă parte a scalei.

Corelatii Parinte - Parinte

50% dintre respondentii bărbaţi şi 50% dintre respondentii femei au un tată masculin şi o mamă feminină.

În cazul respondentilor de ambele sexe următoarea tipologie dominantă este de mamă feminină şi tată neutru.

Interpretarea rezultatelor

Un lucru evident este că feminitatea introiectata a părinţilor este mult mai clară decât cea a copiilor, devierea de la medie a Fet şi Fem este mai mare decât cea a Fe. Copiii îşi percep mamele că foarte feminine şi tatii foarte masculini, însă în ceea ce priveşte propria lor feminitate, lucrurile sunt uşor mai neclare/ mai neutre, cu abateri mai mici de la medie.

Mamele de băieţi sunt percepute de către copiii lor ca fiind mai feminine decât cele percepute, introiectate de fete, 82.2% faţă de 79.7%. Acelaşi lucru e valabil şi în cazul fetelor, care îşi văd taţii mai masculini decât şi-i văd băieţii, 61.7% faţa de 59.9%.

Exita o tendinţa de polarizare spre neutru, fără cazuri extreme de feminitate sau masculinitate. Totuşi, abaterea de la media de 19 este uşor mai ridicată în cazul femeilor

	Esantion total	Barbati	Femei
Medie scala feminitate	19.84	16.41	22.01
Abaterea in puncte de la media de 19	+0.84	-2.59	+3.01
Abaerea standard (standard deviation)		3.36	3.37

Aşa cum am văzut din analiză şi compararea coeficientului beta standardizat, feminitatea părinţilor are un impact mai mare asupra băieţilor decât a fetelor, în special cea a tatălui.

De-asemenea, şi în cazul fetelor, respondentii sunt infuentati într-o măsură mai mare de feminitatea/ masculinitatea părintelui de acelaşi sex: dacă băieţii sunt mai degrabă influenţaţi de masculinitatea tatălui introiectat şi feminitatea fetelor este impactata de feminitatea mamelor.

Feminitatea respondentului este strâns legată de feminitatea părinţilor introiectati şi merge în acelaşi sens: dacă părinţii introiectati sunt mai feminini şi copilul lor este mai feminin şi invers, dacă părinţii sunt masculini şi copilul lor este masculin.

Mai mult, din regresia liniară am sintetizat că abaterile mari de la medie ale părinţilor se regăsesc în abateri mari de la media a copiilor, cu alte cuvinte, cu cât părinţii sunt mai feminini, cu atât sunt şi copiii.

Părinţii de acelaşi sex au un impact mare şi în acelaşi sens al copilului.

De asemenea, abaterea mare de la medie a părintelui de sex opus da o abatere mare la copil în aceeaşi direcţie ca şi cea a părintelui, însă într-o măsură mai mică decât abaterea părintelui de acelaşi sex.

6. Concluzii si implicații

Demersul acestei lucrări este unul extrem de dificil, el încercând să suprapună două domenii care încă nu şi-au găsit un limbaj complet comun.

Pe de-o parte Psihologia, care nu poate avea certitudini, de vreme ce mintea umană, aparatul psihic, nu a fost cartografiată nici măcar la nivel de convenţie. Pe de alta o ştiinţă exactă, statistica, o armă a psihologiei experimentale şi a psihometriei.

Psihologia se mişcă încă pe terenuri nesigure. Pentru acelaşi fenomen psihic există şcoli de gândire diferite care primesc de-a lungul timpului, într-un mod foarte dinamic, critici, îmbunătăţiri sau dovezi care le confirmă sau le infirmă.

Este şi cazul introiecţiei, fenomen al psihologiei relaţionale care abia a fost formulat aproximativ acum o sută de ani. Aşa cum arătam în lucrare, încă de la început au existat păreri diferite asupra mecanismului introiecţiei, ca de exemplu între Freud şi Breuer pe de-o parte şi Ferencz pe de altă parte.

Am optat să luăm în calcul paradigma Analizei Tranzacţionale din mai multe motive. Este un model relativ nou, care câştiga teren în domeniul psihoterapiei. Este un model relativ exact, cu graniţe clare între elemente. Şi poate cel mai important aspect este că Analiza Tranzacţională ia în calcul introiecţia părinţilor toată viaţa subiectului. Mai exact, modelul lui Eric Berne presupune că până la vârste înaintate suntem predispuşi a intra în construcţiile de personalitate ale părinţilor noştri când mediul şi scenariul nostru de viaţa o cer.