Timpul efectiv de lucru este de 3 ore 10 puncte se acordă din oficiu
Yüklə 78,42 Kb.
|
|
R  O M Â N I A
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII Direcţia Generală Management Învăţământ Preuniversitar OLIMPIADA DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ Etapa judeţeană – 10 ianuarie 2009 - clasa a XII-a - ● Toate subiectele sunt obligatorii ● Timpul efectiv de lucru este de 3 ore
( Subiect elaborat în urma consultării grupului de lucru) Subiectul 1 (70 de puncte) Citeşte cu atenţie textul dat. Dacă menirea poporului românesc este aceea de a crea o cultură după chipul şi asemănarea lui, afirmaţia aceasta implică şi soluţia unei orientări. Cine preconizează orientarea spre Occident rosteşte un non-sens. Orientarea cuprinde în sine cuvântul Orient şi înseamnă îndreptare spre Orient, după Orient. Altarele se aşază spre Orient; icoanele căminului se aşază pe peretele dinspre Orient; ţăranul când se închină pe câmp se întoarce spre Orient. Zicala spune pretutindeni că lumina vine de la Răsărit. Şi cum noi ne aflăm geografic în Orient, şi cum, prin religiunea ortodoxă, deţinem adevărul luminii răsăritene, orientarea noastră nu poate fi decât spre Orient, adică spre noi înşine, spre ceea ce suntem prin moştenirea de care ne-am învrednicit. Moştenim un pământ răsăritean, moştenim părinţi creştini, – soarta noastră se cuprinde în aceste date geo-antropologice. O cultură proprie nu se poate dezvolta organic decât în aceste condiţii ale pământului şi ale duhului nostru. Occidentalizarea înseamnă negarea orientalismului nostru; nihilismul europenizant înseamnă negarea posibilităţilor noastre creatoare.[...] Dar negativismul acesta de tinerei născuti leşinaţi e contrazis de vlaga vitală şi de voinţa creatoare a unui popor care, în clipa de faţă, îşi trăieşte frenetic sărbătoarea libertăţii cucerite prin energia lui. E adevărat că durăm de două mii de ani; dar astăzi, n-avem, totuşi, convingerea că suntem un popor tânăr, abia deşteptat la viaţă? Nu rostim cu toţi: tânărul nostru popor românesc? Consensul unanim asupra acestei tinereţi e lucrul de căpetenie în zămislirea unei culturi proprii. Unul din vechile noastre basme vorbeşte despre „tinereţea fără bătrâneţe", expresia mitologică a vitalităţii poporului. Tinereţea fără bătrâneţe e mitul sângelui, al acestui sânge misterios şi alcătuit din vlaga tuturor popoarelor ce s-au suprapus cu veacurile în această ţară, hrănit de grâul şi de vinul pământului şi biciuit de dogoarea soarelui şi de pleasna vântului – a cărui roşie vigoare pulsează în trupul definit al poporului de azi. Tinereţe fără bătrâneţe e însuşi sângele acesta care se ramifică în noi toţi şi prin a cărui taină vie ne simţim solidari între noi, moştenind pe cei care au trăit mai înainte şi trăind în cei care se vor naşte. (Nichifor Crainic, Sensul tradiţiei) a. (30 de puncte) 1.Scrie sinonimul adecvat sensului din text al următoarelor cuvinte: menirea, vlaga, zămislirea. 6 puncte 2. Precizează la ce mijloc intern de îmbogăţire a vocabularului face referire Nichifor Crainic în afirmaţia: Orientarea cuprinde în sine cuvântul Orient. 6 puncte 2. Numeşte o calitate generală şi/sau particulară a stilului, identificată de tine în textul dat, şi motivează-ţi răspunsul. 6 puncte 3. Identifică registrul stilistic dominant în textul dat, ilustrându-l cu patru exemple. 6 puncte 4. Explică rolul interogaţiilor din fragmentul citat. 6 puncte b. (40 de puncte) Redactează un eseu de 20-25 de rânduri, în care să susţii, prin cel puţin două argumente, valoarea estetică a fragmentului citat din lucrarea Sensul tradiţiei, de Nichifor Crainic. În elaborarea eseului, vei respecta structura textului argumentativ (ipoteza, enunţarea şi susţinerea celor două argumente, concluzia) şi normele de ortografie şi de punctuaţie în vigoare. Subiectul 2: (40 de puncte) Redactează un eseu de 2-3 pagini în care să-ţi argumentezi opinia despre următoarea afirmaţie: Conştientă de sine şi făcându-se pe sine, poezia modernă nu este doar cea dintâi care are o istorie proprie, dar şi cea dintâi care rescrie istoria poeziei. [...] Schimbarea criteriul poeticului care a făcut din lirică regina unică a poeziei s-a produs, pe cel puţin două planuri deodată. Unul este prăbuşirea sistemului metric, din cauze neelucidate complet, cea mai probabilă fiind impunerea scrisului în detrimentul oralităţii, ceea ce a determinat înlocuirea vechii opoziţii dintre vers şi proză cu una nouă, dintre poetic şi non-poetic. [...] Eugen Lovinescu avea dreptate: poezia va însemna tot mai mult subiectivitate şi lirism. Al doilea plan pe care s-a produs schimbarea criteriul poeticului este tocmai acesta, al sensibilităţii. [...] Adâncindu-se în subiectivitate, iraţional şi obscur, poezia modernă a schimbat, odată cu sensibilitatea dominantă, teritoriul poeticului: în locul celui obştesc, comun şi general-uman al clasicilor, ca şi al romanticilor, a început să cultive unul individual, particular şi uneori singular. (Nicolae Manolescu, Istoria critică a literaturii române. 5 secole de literatură), valorificând cel puţin două din poeziile studiate, aparţinând unor poeţi români diferiţi, reprezentanţi ai perioadei interbelice. Notă ! Pentru conţinutul eseului, vei primi 30 de puncte; pentru redactarea eseului, vei primi 10 puncte. Nu uita că ,,Nu pentru şcoală, ci pentru viaţă învăţăm.” (Seneca cel Tânăr) R O M Â N I A
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII Direcţia Generală Management Învăţământ Preuniversitar OLIMPIADA DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ Etapa judeţeană – 10 ianuarie 2009 - clasa a XI-a - ● Toate subiectele sunt obligatorii ● Timpul efectiv de lucru este de 3 ore
( Subiect elaborat în urma consultării grupului de lucru) Subiectul 1 (70 de puncte) Citeşte cu atenţie textul dat. A lumii cântu cu jale cumplită viiaţa, Cu griji şi primejdii cum iaste şi aţa: Prea supţire şi-n scurtă vreme trăitoare. O, lume hicleană, lume înşelătoare! Trec zilele ca umbra, ca umbra de vară, Cele ce trec nu mai vin, nici să-ntorcu iară. Trece veacul desfrânatu, trec ani cu roată. Fug vremile ca umbra şi nici o poartă A le opri nu poate. Trec toate prăvălite Lucrurile lumii, şi mai mult cumplite. Şi ca apa în cursul său cum nu să opreşte. Aşa cursul al lumii nu să conteneşte. Fum şi umbră sântu toate, visuri şi părere. (Miron Costin, Viiaţa lumii) a. (30 de puncte) 1. Scrie câte un sinonim pentru sensul din context al următoarelor cuvinte: înşelătoare (lume înşelătoare), prăvălite (trec toate prăvălite), nu să conteneşte (cursul al lumii nu să conteneşte). 6 puncte 2. Precizează funcţia limbajului dominantă în versul: O, lume hicleană, lume înşelătoare!, motivându-ţi răspunsul.
3. Numeşte registrul stilistic dominant în textul dat, ilustrându-l cu patru exemple. 6 puncte 4. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în primele trei versuri ale poeziei. 6 puncte 5. Explică valoarea expresivă a repetării verbului trec în textul dat. 6 puncte b. (40 de puncte) Redactează un eseu de 20-25 de rânduri, în care să susţii, prin două argumente, valoarea estetică a fragmentului citat din poemul Viiaţa lumii de Miron Costin. În elaborarea eseului, vei respecta structura textului argumentativ (ipoteza, enunţarea şi susţinerea celor două argumente, concluzia) şi normele de ortografie şi de punctuaţie în vigoare.
Redactează un eseu de 2-3 pagini în care să-ţi argumentezi opinia despre următoarea afirmaţie: Întoarcerea către propriul trecut, consolidarea legăturilor cu înaintaşii şi punerea în valoare a tradiţiilor naţionale (toate semne ale unei perenităţi, ale unei permanenţe conştientizate) sunt forme de manifestare ale ideii de apartenenţă a prezentului la un curs comun al istoriei. Această nouă înţelegere a lumii ca succesiune, a faptelor şi evenimentelor aflate în perpetuă schimbare îşi află originea în evenimentele ce aparţin unei concepţii antropocentrice, sesizabilă în gândirea filozofică a vremii, în variatele ipostaze în care prinde să capete contur atitudinea individualistă. (Dan Horia Mazilu, Studiu introductiv la Cronicarii moldoveni), valorificând cel puţin unul din textele studiate. Notă ! Pentru conţinutul eseului, vei primi 30 de puncte; pentru redactarea eseului, vei primi 10 de puncte. Nu uita că ,,Nu pentru şcoală, ci pentru viaţă învăţăm.” (Seneca cel Tânăr) R O M Â N I A
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII Direcţia Generală Management Învăţământ Preuniversitar OLIMPIADA DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ Etapa judeţeană – 10 ianuarie 2009 - clasa a X-a - ● Toate subiectele sunt obligatorii ● Timpul efectiv de lucru este de 3 ore
( Subiect elaborat în urma consultării grupului de lucru) Citeşte cu atenţie textul dat. În vremea veche, pe când oamenii, cum sunt ei azi, nu erau decât în germenii viitorului, pe când Dumnezeu călca încă cu picioarele sale sfinte pietroasele pustii ale pământului, — în vremea veche trăia un împărat întunecat şi gânditor ca mează-noaptea şi avea o împărăteasă tânără şi zâmbitoare ca miezul luminos al zilei. Cincizeci de ani de când împăratul purta război c-un vecin al lui. Murise vecinul şi lăsase de moştenire fiilor şi nepoţilor ura şi vrajba de sânge. Cincizeci de ani, şi numai împăratul trăia singur, ca un leu îmbătrânit, slăbit de lupte şi suferinţe — împărat, ce-n viaţa lui nu râsese niciodată, care nu zâmbea nici la cântecul nevinovat al copilului, nici la surâsul plin de amor al soţiei lui tinere, nici la poveştile bătrâne şi glumeţe a ostaşilor înălbiţi în bătălie şi nevoi. Se simţea slab, se simţea murind şi n-avea cui să lese moştenirea urii lui. Trist se scula din patul împărătesc, de lângă împărăteasa tânără — pat aurit, însă pustiu şi nebinecuvântat, — trist mergea la război cu inima neîmblânzită, — şi împărăteasa sa, rămasă singură, plângea cu lacrimi de văduvie singurătatea ei. Părul ei cel galben ca aurul cel mai frumos cădea pe sânii ei albi şi rotunzi, — şi din ochii ei albaştri şi mari curgeau şiroaie de mărgăritare apoase pe o faţă mai albă ca argintul crinului. Lungi cearcăne vinete se trăgeau împrejurul ochilor şi vine albastre se trăgeau pe faţa ei albă ca o marmură vie. Sculată din patul ei, ea se aruncă pe treptele de peatră a unei bolte în zid, în care veghea, deasupra unei candele fumegânde, icoana îmbrăcată în argint a maicei durerilor. Înduplecată de rugăciunile împărătesei îngenuncheate, pleoapele icoanei reci se umeziră şi o lacrimă curse din ochiul cel negru al mamei lui Dumnezeu. Împărăteasa se ridică în toată măreaţa ei statură, atinse cu buza ei seacă lacrima cea rece şi o supse în adâncul sufletului său. Din momentul acela ea purcese îngreunată. Trecu o lună, trecură două, trecură nouă, şi împărăteasa făcu un ficior alb ca spuma laptelui, cu părul bălai ca razele lunii. Împăratul surâse, soarele surâse şi el în înfocata lui împărăţie, chiar stătu pe loc, încât trei zile n-a fost noapte, ci numai senin şi veselie, — vinul curgea din butii sparte şi chiotele despicau bolta cerului. Şi-i puse mama numele: Făt-Frumos din lacrimă. (Mihai Eminescu – Făt-Frumos din lacrimă) Răspunde la fiecare dintre cerinţele de mai jos: A. (30 de puncte) 1. Scrie câte un sinonim neologic pentru următoarele cuvinte: sfinte, nevinovat. 8 puncte 2. Precizează cu ce sens (denotativ sau conotativ) sunt folosite următoarele cuvinte din fragmentul dat: întunecat, leu, mărgăritare, argintul. 8 puncte 3.Numeşte o funcţie a limbajului care se manifestă în fragmentul dat şi ilustreaz-o prin două exemple din text. 14 puncte B.(40 de puncte) 1. Identifică şi transcrie două motive literare în fragmentul dat. 4 puncte 2. Explică, pe scurt, valoarea expresivă a folosirii predominante a imperfectului în cazul verbelor din text. 8 puncte 3. Prezintă, pe scurt, rolul expresiv al repetării adverbului nici în secvenţa: care nu zâmbea nici la cântecul nevinovat al copilului, nici la surâsul plin de amor al soţiei lui tinere, nici la poveştile bătrâne şi glumeţe a ostaşilor înălbiţi în bătălie şi nevoi. 8 puncte 4. Evidenţiază, într-un text de 8 -10 rânduri, trăsăturile naratorului din fragmentul citat. 10 puncte 5. Exprimă-ţi opinia, într-un text de 8-10 rânduri, în legătură cu semnificaţia numelui pe care îl primeşte copilul. 10 puncte C. (40 de puncte) Redactează un eseu de 2-3 pagini, în care să demonstrezi caracterul cult al basmului din care este extras fragmentul dat, ilustrând cel puţin trei aspecte, prezente în textul citat, prin care opera literară Făt-Frumos din lacrimă se diferenţiază de convenţiile basmului popular. Notă ! Pentru conţinutul eseului, vei primi 30 de puncte; pentru redactarea eseului, vei primi 10 de puncte. Nu uita că ,,Nu pentru şcoală, ci pentru viaţă învăţăm.” (Seneca cel Tânăr) R O M Â N I A
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII Direcţia Generală Management Învăţământ Preuniversitar OLIMPIADA DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ Etapa judeţeană – 10 ianuarie 2009 - clasa a IX-a - ● Toate subiectele sunt obligatorii ● Timpul efectiv de lucru este de 3 ore
( Subiect elaborat în urma consultării grupului de lucru) Citeşte cu atenţie textul dat. 13. VI. 1959 Aş vrea să plâng, dacă lacrimile n-ar fi atât de sărate. Aş vrea să plâng nostalgia care-mi ninge azi sufletul. Sunt fericită şi în acelaşi timp frământată de toate îndoielile inerente oricărui sfârşit de viaţă şcolărească. [...] Trebuie să recunosc că despărţirea de colegele mele nu-nseamnă, cel puţin acum, nicio nenorocire pentru mine. Se vede treaba că nu ele, ci altceva, ceva din soarele acestui început de viaţă şi mai cu seamă gândul că tot ceea ce a fost până acum realitate trece de azi în amintire, mă face să regret şi m-a făcut dimineaţa să plâng ca o nebună. E împotriva firii să pui în calea înecată a timpului care şerpuieşte nesimţit spre „mai târziu, mai departe”, bolovani. Clipele în care înţelegi şi simţi desluşit ceea ce abia bănuiai până atunci te dor ca nişte răni, iar când înmormântezi timpul sub cascade de flori şi de cântec simţi cu adevărat gustul amar al lacrimilor. Am scris în zeci de caiete de amintiri, deşi le înţeleg inutilitatea. Credem acum că ele vor fi în ani târzii cheia spre lumea de vis a copilăriei. Dar porţile fermecate nu se deschid decât cu un descântec. Păstrăm zadarnic cheia pentru vremea când descântecul va fi de mult uitat. Am gravat pe pagini de album vorbe menite să fie mai târziu o evocare a ceea ce ne-a fost astăzi drag, dar am uitat că tot ceea ce iubim azi va deveni odată „amintirea unei iubiri”. Plângem acum pentru tot ceea ce ia cu ea clipa aceasta, pentru tot ceea ce am vrea să trăiască veşnic viu în noi şi ştim că nu va mai avea nici o importanţă mai târziu. (Ioana Em. Petrescu, Jurnal) Răspunde la fiecare dintre cerinţele de mai jos: A. (30 de puncte) 1. Scrie antonimele neologice ale următoarelor cuvinte: etern, îndoială. 8 puncte 2. Alcătuieşte două enunţuri în care să evidenţiezi omonimia cuvântului poartă. 8 puncte 3. Numeşte funcţia limbajului dominantă în fragmentul dat şi justifică-i folosirea. 14 puncte B.(40 de puncte) 1. Identifică în text patru termeni din câmpul semantic al tristeţii. 4 puncte 2. Motivează prezenţa în text a verbelor la persoana I plural. 6 puncte 3. Explică semnificaţia următorului enunţ din text: Aş vrea să plâng nostalgia care-mi ninge azi sufletul. 10 puncte 4. Prezintă, într-un text de 6-8 rânduri, modul în care percepe adolescenta trecerea timpului şi graniţa dintre lumea fermecată a copilăriei şi existenţa adultă. 10 puncte 5. Exprimă-ţi opinia, în cel mult 10 rânduri, în legătură cu inutilitatea caietelor de amintiri, pornind de la afirmaţiile autoarei din ultimul paragraf al textului. 10 puncte
Redactează un eseu de 1-2 pagini, în care să prezinţi asemănările şi/sau deosebirile dintre personajul care face notaţiile de mai sus în jurnal şi un personaj literar ce aparţine unei opere din literatura română. Notă ! Pentru conţinutul eseului, vei primi 30 de puncte; pentru redactarea eseului, vei primi 10 de puncte. Nu uita că ,,Nu pentru şcoală, ci pentru viaţă învăţăm.” (Seneca cel Tânăr) R O M Â N I A
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII Direcţia Generală Management Învăţământ Preuniversitar OLIMPIADA DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ Etapa judeţeană – 10 ianuarie 2009 - clasa a VII-a - ● Toate subiectele sunt obligatorii ● Timpul efectiv de lucru este de 2 ore 10 puncte se acordă din oficiu
( Subiect elaborat în urma consultării grupului de lucru) Se zice că odată norocul şi mintea s-au prins să meargă împreună la drum şi au plecat amândoi într-o călătorie. Ziua întreagă au tot mers ei pe un drumeag de ţară, plin de colb, şi mai cu vorba, mai cu gluma, iată că soarele se ascunde după un deal, şi noaptea i-apucă pe cei doi călători în mijlocul drumului, departe de satul la care gândeau că vor ajunge ca să înnopteze acolo. Ce le rămânea de făcut? Unde era să poposească peste noapte călătorii noştri? Se tot gândeau ei îngrijoraţi. În cele din urmă, norocului i-a trăsnit prin gând o idee năstruşnică:
Spre deosebire de noroc, mintea, mai cu scaun la cap, ieşi din drum, îşi căută un locşor potrivit pe pajiştea moale ca mătasea, îşi aşternu cum ştiu ea mai bine, zise Tatăl Nostru, îşi făcu cruce şi apoi, ostenită cum era, adormi în curând. D-abia aţipiră drumeţii noştri, şi iată, în tăcerea nopţii, se aude o duruitură, care se apropia din ce în ce mai mult. Era un car cu coviltir de rogojină, tras de patru cai ca patru zmei. Roatele se învârteau cu repeziciune şi acum-acum carul avea să sosească în locul unde dormeau drumeţii noştri. Încă vreo două-trei clipite şi norocul ar fi fost făcut praf şi pulbere de copitele cailor sirepi, adică vijelioşi şi de roatele cele grele ale carului. Dar norocul tot la noroc trage! Când mai erau doar vreo zece paşi între car şi el, auzind zgomotul, norocul se trezi din somn şi cât ai clipi din ochi se-nălţă şi sări drept în picioare. Caii, speriaţi la vederea lui, au sărit şi ei mai la o parte. Trăgând carul din drum au luat-o razna pe câmp tocmai pe lângă picioarele minţii, care nu s-a trezit aşa de curând. Sărmana de ea a rămas multă vreme leşinată, după rănile căpătate. Nu-i vorbă când se desmetici, cu înţelepciunea ei îi spune celui ce o însoţise la drum să-i caute nişte ierburi, cu care nu peste mult timp îşi vindecă rănile de la picioare, dar la urma urmelor, oftând, tot n-avu încotro, ci trebui să-l recunoască pe noroc de stăpân! Ce păcat că mintea nu gândise! Dacă norocul n-ar fi stat în drum, nimic nu s-ar fi întâmplat! Şi nici nu s-ar fi ivit prilejul ca mintea să devină din stăpân... slugă! (Ion Luca Caragiale - Norocul şi Mintea) perinile٭ - pernă/perine/ perinele a. Răspunde corect următoarelor sarcini de lucru: Total: 30 de puncte 1. Scrie câte un sinonim pentru fiecare dintre cuvintele care alcătuiesc titlul operei literare din care am selectat fragmentul propus, apoi alcătuieşte un enunţ în care să foloseşti ambele sinonime ............... ............................................................................................................................................5 puncte 2.Selectează şi transcrie, din fragmentul propus, cinci cuvinte omonime; pentru fiecare omonim selectat alcătuieşte câte două enunţuri în care să-l foloseşti cu sensuri diferite..................................................................................................................................................15 puncte 3.Explică semnele de ortografie şi de punctuaţie din secvenţele subliniate ................................................................................................................10 de puncte
2.Având ca suport secvenţa: Nu-i vorbă când se desmetici, cu înţelepciunea ei îi spune celui ce o însoţise la drum să-i caute nişte ierburi, cu care nu peste mult timp îşi vindecă rănile de la picioare, dar la urma urmelor, oftând, tot n-avu încotro, ci trebui să-l recunoască pe noroc de stăpân!, exprimă-ţi, pe scurt, opinia despre construirea mesajului, prin valorificarea, de către autor, a sensului figurat al cuvintelor ……………………………………...………........................................................................................................................................................12 puncte 3.Prezintă, pe scurt, efectul artistic al utilizării dialogului în textul propus …………………………........................................... 10 puncte 4.Selectează câte cinci adjective/ sintagme folosite de autor pentru a caracteriza fiecare personaj principal ……….…………..…5 puncte 5. Numeşte genul căruia îi aparţine textul şi identifică două elemente care argumentează răspunsul tău .…….............………..... 5 puncte
Pentru a obţine punctajul maxim, compunerea ta va dovedi: - înlănţuirea logică a etapelor; - argumentarea opiniilor cu citate adecvate; - originalitatea perspectivei de tratare a subiectului propus. Nu uita că
● Toate subiectele sunt obligatorii ● Timpul efectiv de lucru este de 2 ore
( Subiect elaborat în urma consultării grupului de lucru) Aicea totul seamănă cu tine Sau poate eu asemănări îţi caut; Flori de ninsoare mari, diamantine, Suavi mesteceni – melodii de flaut. Brazii înalţi şi copleşiţi de nea Par crini enormi acoperiţi de floare – Cu dorul meu de pretutindenea Te caut ca o plantă suitoare. În şarpele de fum ce urcă lin Făptura ta subţire se mlădie, Vântul din nord în fulgii care vin Te spulberă, te-adoarme şi te-nvie. Ceţuri târzii - flori de ninsoare, flori Tresar şi te-nfioară omeneşte, Şi parcă însăşi noaptea uneori Cu ochii tăi de-aproape mă priveşte. O, ceas de taină – clipele dispar, E numai gândul meu umblând aiurea. Şi neaua cu sclipiri de nenufar Trecând prin mine, bântuie pădurea. Sunt numai eu care mi-aduc aminte … Din toate-ai dispărut, nu te mai vezi. Doar inima cu dorul ei fierbinte Topeşte-n jur imensele zăpezi. (A.E.Baconsky - Miraj de iarnă) a. Răspunde corect următoarelor sarcini de lucru: Total: 30 de puncte 1.Identifică şi transcrie toţi diftongii care apar în cuvintele ce alcătuiesc rima din cele şase strofe ale poeziei ..................... 6 puncte 2.Selectează şi transcrie un predicat nominal prezent în textul poeziei……………………………………………………….5 puncte 3.Contrage propoziţia subordonată din versurile: „În şarpele de fum ce urcă lin/ Făptura ta subţire se mlădie,” respectând cerinţele următoare:
b. Limba română este un suport care asigură transmiterea mesajului. În cazul unui text poetic, cuvintele se îmbogăţesc reciproc prin sensurile noi, neaşteptate, generate în context. Utilizând cunoştinţele tale de limbă română şi pe cele de literatură, rezolvă corect următoarele sarcini de lucru: Total: 40 de puncte 1.Identifică valoarea expresivă a prezenţei hiatului în versurile: „Flori de ninsoare mari, diamantine,/ Suavi mesteceni – melodii de flaut.” ……………………………………………………………………………………………………………….......... 5 puncte 2.Având ca suport versurile: „Brazii înalţi şi copleşiţi de nea/ Par crini enormi acoperiţi de floare”, exprimă-ţi opinia, pe scurt, despre construirea mesajului, prin valorificarea sensului figurat al cuvintelor din perechile: brazii – crini; înalţi – enormi; copleşiţi – acoperiţi; nea – floare………………………………………………………….................................................................................................................................15 puncte 3.Prezintă efectul artistic al utilizării enumeraţiei - prin folosirea verbului - în fragmentul: „Vântul din nord în fulgii care vin/ Te spulberă, te-adoarme şi te-nvie.” …………………………..........................................................……................................. 10 puncte 4.Selectează din poezie cinci adjective cu rol de epitet, care tu consideri că sprijină cel mai bine exprimarea relaţiei dintre anotimp şi starea sufletească a fiinţei umane…………………...................................................………………………………………5 puncte 5.Identifică pronumele care definesc eul liric în această poezie…….............………………………………………….......... 5 puncte
Pentru a obţine punctajul maxim, compunerea ta va dovedi: - înlănţuirea logică a etapelor; - argumentarea opiniilor cu citate adecvate; - originalitatea perspectivei de tratare a subiectului propus. Nu uita că ,,Nu pentru şcoală, ci pentru viaţă învăţăm.” (Seneca cel Tânăr) Yüklə 78,42 Kb. Dostları ilə paylaş:
|