starea de echilibru a sistemelor in urma transformarilor fizico-chimice;
stabilirea conditiilor de lucru in vederea atingerii unei stari de echilibru dorite.
.
Termodinamica fenomenologica
Termodinamica fenomenologica sistematizeaza si generalizeaza rezultatele experimentale prin incadrarea lor intr-un numar restrans de legi, regului, teoreme si patru principii generale: principiul zero, I, II si III al termodinamicii.
Exemple de aplicatii ale termodinamicii fenomenologice aplicate la studiul reactiilor chimice se bazeaza pe cunoasterea parametrilor de stare si a functiilor de stare definite de principiile termodinamice
Termodinamica fenomenologica permite :
Termodinamica fenomenologica permite :
Calcularea sau determinarea experimentala directa a valorilor numerice ale marimilor termodinamice,
conduce la date noi referitoare la conceptia macroscopica a sistemelor naturale si industriale;
permite proiectarea realista a instalatiilor industriale,
permite functionarea rationala si cat mai corecta a acestora, deci avantaje economice,
Termodinamica statistica studiaza aceleasi proprietati ale sistemelor ca si termodinamica fenomenologica insa foloseste reprezentari structurale pentru sistemele caracterizate .
In ultimele decenii s-a dezvoltat in mod vertiginos, impunandu-se ca un sistem stiintific termodinamica proceselor ireversibile, care studiaza miscarile termice in sistemele in evolutie cu ajutorul teoriei campurilor.
Prin sistem termodinamic se intelege acea regiune de dimensiuni macroscopice izolata real sau imaginar ce urmeaza a fi supusa studiului.
Prin sistem termodinamic se intelege acea regiune de dimensiuni macroscopice izolata real sau imaginar ce urmeaza a fi supusa studiului.
Termodinamica nu se aplica sistemelor microscopice si nici universului.
Sistemele care au volum constant si nu schimba nici masa nici energie cu mediul exterior se numesc sisteme izolate, iar cele care nu indeplinesc aceasta conditie se numesc sisteme deschise neizolate.
Starea sistemului termodinamic este definita de totalitatea proprietatilor fizice si chimice care caracterizeaza sistemul la un moment dat: volum, masa, densitate, presiune, temperatura, indice de refractie, constanta dielectrica, compozitia chimica etc.
Marimile independente de cantitatea de masa din sistem se numesc marimi intensive de ex.: temperatura, presiune, densitate, indice de refractie, vascozitate, caldura specifica, etc.
Marimile independente de cantitatea de masa din sistem se numesc marimi intensive de ex.: temperatura, presiune, densitate, indice de refractie, vascozitate, caldura specifica, etc.
Spre deosebire de acestea, marimile extensive: masa, volum, numar de moli etc, depind de natura sistemului.
Din punct de vedere al constitutiei lor sistemele se clasifica in omogene si heterogene.
Un sistem este omogen daca orice punct al lui prezinta proprietati macroscopice identice. Sistemele heterogene poseda suprafete de separare de-a lungul carora una sau mai multe proprietati macroscopice variaza discontinuu.
O faza dintr-un sistem are aceeasi compozitie chimica si aceleasi proprietati fizice. Presiunea, temperatura, volumul sunt marimi termodinamice ce se numesc parametri de staresi sunt variabile independente, ce pot fi determinati experimental.
O faza dintr-un sistem are aceeasi compozitie chimica si aceleasi proprietati fizice. Presiunea, temperatura, volumul sunt marimi termodinamice ce se numesc parametri de stare si sunt variabile independente, ce pot fi determinati experimental.
Marimile termodinamice ce sunt variabile dependente de parametrii de stare si care se
