Tortura şi rele tratamente faţĂ de copii

1.2. Standardele şi procedurile administrative referitoare la resursele umane

Conform metodologiei de realizare a acestui studiu, cercetarea trebuie să conțină analiza unor aspecte ce țin de standardele și procedurile administrative referitor la resursele umane în cadrul Ministerului Afacerilor Interne și Departamentului Instituțiilor Penitenciare, și anume: dacă există ofițeri de urmărire penală specializați pentru investigarea cauzelor cu implicarea minorilor; dacă respectul față de drepturile copilului și dorința de a-l ajuta constituie premise pentru angajarea și promovarea în funcție/avansare; dacă programele de studii/formare profesională conțin subiecte privind drepturile copilului.

Legislația în vigoare nu conține reglementări distincte privind specializarea ofițerilor de urmărire penală referitor la investigarea cauzelor cu implicarea minorilor. Toți ofițerii de urmărire penală, indiferent de organul de urmărire penală în care activează, efectuează urmărirea penală în cauze penale și au aceleași atribuții, specificate în art. 57 din Codul de procedură penală. Condițiile generale pentru numirea în funcția de ofițer de urmărire penală și celelalte raporturi de muncă sînt expres prevăzute în Legea privind statutul ofițerului de urmărire penală⁷².

Ridicarea nivelului de profesionalism este o obligaţie de serviciu a ofiţerului de urmărire penală și atitudinea lui faţă de studii şi de perfecţionarea profesională trebuie să se ia în considerare la examinarea corespunderii funcţiei ocupate, la motivare şi promovare⁷³. Nivelul corespunzător de pregătire profesională este asigurat printr-un sistem de studii şi de ridicare a calificării care include stagieri în organele de urmărire penală ierarhic superioare şi pregătirea profesională în instituţiile şi centrele de perfecţionare specializate, în instituţiile de învățămînt superior. Instruirea şi perfecţionarea profesională continuă a ofiţerului de urmărire penală au loc în instituţia în care este constituit organul de urmărire penală.

În cadrul Direcției prevenție a Direcției generale poliție ordine publică, subordonate Ministerului Afacerilor Interne, funcționează Secția pentru minori, care asigură organizarea, dirijarea, supravegherea și controlul activității inspectorilor pentru minori din cadrul subdiviziunilor de poliție teritoriale, în scopul de a desfăşura măsuri de prevenție generală și individuală, de a înlătura condițiile ce favorizează infracțiunile patrimoniale, acțiuni violente în sfera relațiilor familiale, a delicvenței juvenile, acordă asistență în prevenirea consumului abuziv de alcool, consumului ilicit de droguri și alte substanțe psihotrope, criminalității stradale, cît și altor fenomene social-periculoase.

La angajarea în funcție a inspectorilor pentru minori se ține cont de cerințele pentru definirea cunoștințelor și competențelor corespunzătoare, acordîndu-se preferință persoanelor cu studii superioare în pedagogie, psihologie, asistență socială. Candidații nu sînt supuși testării psihologice privind atitudinea față de copil, dorința/disponibilitatea de a-l ajuta și de a-l ghida în situații de criză.

Avansarea în serviciu se efectuează în corespundere cu calitățile personale și profesionale, cu rezultatele obținute în activitate, luîndu-se în considerație rezultatele atestării. La atestare sînt apreciate calităţile profesionale, morale şi personale, nivelul de studii, de pregătire fizică şi capacitatea de a lucra cu oamenii, se trag concluzii despre necorespunderea funcţiei exercitate şi se fac recomandări privind serviciul în continuare. Respectul pentru drepturile copilului nu constituie un criteriu distinct pentru avansare.

Din discuțiile purtate cu angajații Secției pentru minori (Direcția prevenție a Direcției generale poliție ordine publică MAI) s-a constatat că în planurile de perfecționare profesională a colaboratorilor Ministerului Afacerilor Interne sînt incluse subiecte ce țin de asigurarea respectării drepturilor copilului și de domeniul prevenirii și combaterii torturii.

Încadrarea în serviciu în sistemul penitenciar al RM se face în urma examinării candidaților și a evaluării multi-aspectuale a caracteristicilor de personalitate (testul de inteligență generală și testul de personalitate). Experiența de lucru cu minorii nu este o precondiție specifică pentru angajare și, respectiv, nu se regăsește în atribuțiile de serviciu specificate în fișa postului.

Avansarea în serviciu se efectuează în conformitate cu calitățile personale și profesionale, rezultatele obținute în sectoarele de lucru încredințate și capacitățile manifestate în exercițiul funcției deținute, ținîndu-se cont de rezultatele atestării. La atestare se apreciază multilateral calităţile profesionale, morale şi personale, nivelul de studii, pregătirea fizică şi capacitatea de a lucra cu oamenii, se fac concluzii despre corespunderea funcţiei exercitate şi recomandări privind serviciul pe viitor. Nici în sistemul penitenciar respectul pentru drepturile copilului nu constituie un criteriu distinct pentru avansare în grad sau promovare în funcție.

Colaboratorii sistemului penitenciar sînt obligați să-și ridice nivelul de calificare, să participe la activități de formare profesională, organizate și dirijate de Direcţia resurse umane a Departamentului Instituțiilor Penitenciare. Este asigurată instruirea formatorilor în domeniul promovării drepturilor omului în penitenciare. Programele de instruire și planurile tematice de pregătire conțin subiecte ce țin de asigurarea respectării drepturilor copilului și de domeniul prevenirii și combaterii torturii.

Conform Regulilor Standard Minimale ale Națiunilor Unite în Administrarea Justiției Juvenile (Regulile de la Beijing) și Regulilor Națiunilor Unite pentru Protecția Minorilor Privați de Libertate, care detaliază modalitățile de lucru de zi cu zi în justiția juvenilă, tot personalul din justiția juvenilă, inclusiv angajații care se ocupă de copiii privați de libertate, trebuie să primească o instruire specială și să fie răspunzători pentru toate acțiunile și strategiile lor.

În acest context strategiile de personal și politicile în domeniul resurselor umane din cadrul MAI și DIP trebuie să fie orientate spre crearea unui corp de profesioniști, capabili să acționeze în toate circumstanțele într-o manieră care să ia în considerare interesul superior al copilului, demnitatea și binele lui.

Totodată, este necesară consolidarea mecanismelor existente de reparare a prejudiciilor victimei unui act de tortură și garantarea despăgubirilor echitabile și corespunzătoare, inclusiv a mijloacelor necesare pentru reabilitarea ei cît mai completă posibil, după cum prevede art 14 al Convenției ONU împotriva torturii.