Adeziunea acţionează doar asupra forţelor care cad perpendicular pe suprafeţele în contact sau pe cele care tind să desprindă în aceeaşi direcţie aceste suprafeţe. Ea nu este eficientă în glisarea lat
Adeziunea acţionează doar asupra forţelor care cad perpendicular pe suprafeţele în contact sau pe cele care tind să desprindă în aceeaşi direcţie aceste suprafeţe. Ea nu este eficientă în glisarea laterală a suprafeţelor.
Adeziunea acţionează doar asupra forţelor care cad perpendicular pe suprafeţele în contact sau pe cele care tind să desprindă în aceeaşi direcţie aceste suprafeţe. Ea nu este eficientă în glisarea laterală a suprafeţelor.
Mărimea suprafeţelor de contact;
Mărimea suprafeţelor de contact;
Paralelismul suprafeţelor în contact (mucoasă – baza protezei);
Existenţa unei pelicule de lichid interpusă între cele două suprafeţe;
Gradul de vâscozitate al lichidului interpus;
Materialele din care se confecţionează baza protezei precum şi modul lor de prelucrare.
Pentru îmbunătăţirea retenţiei prin adeziune se recomandă:
Pentru îmbunătăţirea retenţiei prin adeziune se recomandă:
- extinderea maximă a bazei protezei pe zona de sprijin, în limitele funcţionalităţii formaţiunilor de la periferia câmpului protetic;
- condiţionarea tisulară, pentru evidenţierea zonei de sprijin reale în cazul edentaţiilor total care au purtat mult timp proteze cu margini prea scurte şi prea subţiri;
- condiţionarea tisulară, pentru evidenţierea zonei de sprijin reale în cazul edentaţiilor total care au purtat mult timp proteze cu margini prea scurte şi prea subţiri;
- aplicarea oportună a măsurilor de profilaxie a rezorbţiei crestelor reziduale;
- amprentarea funcţională cât mai precisă.
este atracţia fizică care apare între moleculele de acelaşi tip. Când se manifestă între molecule de tipuri diferite poartă numele de aderenţă. Ea apare în pelicula de salivă dintre baza protezei şi mucoasa de sprijin, menţinând integritatea şi continuitatea ei. Forţele intermoleculare de adeziune şi coeziune formează un adevărat lanţ între mucoasă şi proteză.
este atracţia fizică care apare între moleculele de acelaşi tip. Când se manifestă între molecule de tipuri diferite poartă numele de aderenţă. Ea apare în pelicula de salivă dintre baza protezei şi mucoasa de sprijin, menţinând integritatea şi continuitatea ei. Forţele intermoleculare de adeziune şi coeziune formează un adevărat lanţ între mucoasă şi proteză.
Coeziunea este direct proporţională cu mărimea câmpului protetic, iar forţa ei este dată de compoziţia cantitativă şi calitativă a salivei.
Coeziunea este direct proporţională cu mărimea câmpului protetic, iar forţa ei este dată de compoziţia cantitativă şi calitativă a salivei.
reprezintă rezultatul forţelor de coeziune care acţionează la suprafaţa unui lichid. Aceste forţe de coeziune dau naştere unui menisc concav pe suprafaţa salivei de la marginea protezei. Astfel presiunea din interiorul lichidului este mai mică decât cea atmosferică, între pelicula de salivă şi aerul intraoral ia naştere un gradient de presiune. Această presiune negativă tinde să apropie proteza de mucoasă.
reprezintă rezultatul forţelor de coeziune care acţionează la suprafaţa unui lichid. Aceste forţe de coeziune dau naştere unui menisc concav pe suprafaţa salivei de la marginea protezei. Astfel presiunea din interiorul lichidului este mai mică decât cea atmosferică, între pelicula de salivă şi aerul intraoral ia naştere un gradient de presiune. Această presiune negativă tinde să apropie proteza de mucoasă.
Valoarea gradientului de presiune este invers proporţională cu diametrul meniscului: cu cât proteza se adaptează mai intim pe mucoasă, cu atât meniscul are o rază mai mică şi cu atât tensiunea superficială va contribui mai mult la retenţia protezei.
Valoarea gradientului de presiune este invers proporţională cu diametrul meniscului: cu cât proteza se adaptează mai intim pe mucoasă, cu atât meniscul are o rază mai mică şi cu atât tensiunea superficială va contribui mai mult la retenţia protezei.
Există materiale care nu permit întinderea unui film de lichid pe suprafaţa lor, iar unele suprafeţe solide pot fi contaminate de alte lichide cu tensiune superficială crescută (uleiurile, grăsimile, etc.) care împiedică umectarea.
Există materiale care nu permit întinderea unui film de lichid pe suprafaţa lor, iar unele suprafeţe solide pot fi contaminate de alte lichide cu tensiune superficială crescută (uleiurile, grăsimile, etc.) care împiedică umectarea.
între faţa mucozală a protezei şi ţesuturile de sprijin rămân adesea microspaţii umplute cu aer. Dacă se presează baza protezei pe câmp, o parte din salivă şi aer sunt eliminate de sub aceasta. În momentul când solicitarea ocluzală încetează, sângele revine în ţesuturile mucozale şi le permite acestora revenirea la forma iniţială, necomprimată.
între faţa mucozală a protezei şi ţesuturile de sprijin rămân adesea microspaţii umplute cu aer. Dacă se presează baza protezei pe câmp, o parte din salivă şi aer sunt eliminate de sub aceasta. În momentul când solicitarea ocluzală încetează, sângele revine în ţesuturile mucozale şi le permite acestora revenirea la forma iniţială, necomprimată.