Universitatea de stat de medicină Şi farmacie

vălul palatin

muşchii orofaciali

muşchii mobilizatori

fibromucoasa activ mobilă

crestele alveolare şi bolta palatină

Sursa 1

207. 
     C.S.Particularităţile cîmpului protetic în edentaţia parţială întinsă se găseşte în funcţie de:
     

1. starea psihică a pacientului

2. 
   gradul de deschidere a gurii
   
3. 
   localizarea şi întinderea breşelor arcadelor dentare
   
4. 
   caracterul deglutiţiei
   
5. 
   tipul de ocluzie
   

Sursa 1

207. 
     C.S.Fibromucoasa sănătoasă a cîmpului protetic edentat parţial cu grosime şi rezilienţă moderată conform clasificării Supple corespunde clasei:
     

1. I

2. 
   II
   
3. 
   III
   
4. 
   IV
   
5. 
   V
   

Sursa 1

207. 
     C.S.Fibromucoasa hipertrofiată, mobilă, flotantă a cîmpului protetic edentat parţial conform clasificării Supple corespunde clasei:
     

1. I

2. 
   II
   
3. 
   III
   
4. 
   IV
   
5. 
   V
   

Sursa 1

207. 
     C.S.Fibromucoasa cîmpului protetic edentat parţial atrofiată, subţire cu un grad de rezistenţă redus conform clasificării Supple corespunde clasei:
     

1. I

2. 
   II
   
3. 
   III
   

4. IV

5. 
   V
   

Sursa 1

207. 
     C.S.onform clasificării Liund zona fibroasă periferică a fibromucoasei cîmpului protetic în edentaţia parţială la maxilă este situată:
     

1. pe coama apofizei alveolare

2. 
   în zona mediană a palatului dur
   
3. 
   în zona rugilor palatine
   
4. 
   în treimea posterioară a bolţii palatine
   
5. 
   în zonele distale ale tuberozităţilor maxilare
   

Sursa 1

207. C.S.Fibromucoasa subţire şi sensibilă la presiuni în edentaţiile parţiale ale maxilei conform clasificării Liund corespunde zonei:

1. periferice a apofizei alveolare

2. 
   rugilor palatine
   
3. 
   fibroase mediane
   
4. 
   glandulare a bolţii palatine
   
5. 
   coamei apofizei alveolare
   

Sursa 1

207. 
     C.S.Conform clasificării bazei osoase la maxilă Lejoyeux deosebeşte apofize edentate parţial:
     

1. înalte, retentive cu versante extinse, paralele

2. 
   înalte, neretentive cu versante periforme
   
3. 
   înalte, cuboidale
   
4. 
   trapezoidale
   
5. 
   ascuţite
   

Sursa 1

207. 
     C.S.Indicaţi varietăţile tuberozităţilor maxilare în edentaţia parţială după Lejoyeux:
     

1. retentive

2. 
   asimetrice
   
3. 
   ondulate
   
4. 
   trapezoidale
   
5. 
   ascuţite
   

207. 
     C.S.Protezele parţiale mobilizabile acrilice cu placă sînt indicate:
     

1. 
   cînd sînt contraindicate punţile dentare
   
2. 
   la prezenta migrărilor dentare
   
3. 
   la absenţa dinţilor de minte
   
4. 
   în ocluzia deschisă
   
5. 
   la prezenţa durerilor articulare
   

Sursa 1

207. 
     C.S.Răscroirea bazei protezei parţiale mobilizabile acrilice la maxilă depinde de:
     

1. 
   raportul coroană clinică- rădăcină clinică a dinţilor restanţi
   
2. 
   tipul de ocluzie
   
3. 
   vîrsta
   
4. 
   mărimea breşelor arcadei dentare şi topografia lor
   
5. 
   starea dinţilor antagonişti
   

Sursa 4

207. 
     C.S. Dezavantajele protezelor parţiale mobilizabile acrilice:
     

1. 
   nu sînt fizionomice
   
2. 
   au un suport muco-osos
   
3. 
   deriglează respiraţia nazală
   
4. 
   nu restabilesc întocmai dimensiunea verticală de ocluzie
   
5. 
   provoacă apariţia galvanozei în cavitatea orală
   

Sursa 1

207. 
     C.S.La confecţioanarea protezei parţiale mobilizabile acrilice în prezenţa ocluziei instabile se v-a determina:
     

1. 
   spaţiul fiziologic de inocluzie
   
2. 
   dimensiunea verticală de ocluzie
   
3. 
   dimensiunea verticală de postură mandibulară
   
4. 
   poziţia neutră a mandibulei faţă de maxilă
   
5. 
   numărul de perechi a dinţilor antagonişti
   

Sursa 1

207. 
     C.S.La fixarea şi stabilizarea protezei parţiale mobilizabile acrilice la maxilă mai favorabilă linie croşetară este:
     

1. 
   sagitală
   
2. 
   diagonală
   
3. 
   transversală
   
4. 
   tangenţială
   
5. 
   dreaptă
   

Sursa 1

207. 
     C.S. La fixarea protezei parţiale mobilizabile acrilice la mandibulă cea mai favorabilă linie croşetară este:
     

1. 
   diagonală
   
2. 
   sagitală
   
3. 
   dreaptă
   
4. 
   tangenţială
   
5. 
   transversală
   

Sursa 1

207. 
     C.S.În timpul funcţiei forţa verticală realizată pe dinţii artificiali ai protezei parţiale mobilizabile acrilice în apropierea primului premolar din dreapta în edentaţia de cl. I Kennedy la maxilă v-a conduce la:
     

1. 
   deplasarea protezei anterior
   
2. 
   deplasarea protezei posterior
   
3. 
   înfundarea protezei mai exagerat în zona aplicării forţei şi mai puţin distal
   
4. 
   înfundarea protezei bilateral de acelaş grad
   
5. 
   deplasarea dinţilor restanţi vertical
   

Sursa 1

207. 
     C.S. În timpul funcţiei forţa verticală realizată pe dinţii artificiali în zona distală a protezei parţiale mobilizabile acrilice în edentaţia parţială cl. I Kennedy limitată de canini va conduce la:
     

1. 
   înfundarea protezei uniform pe tot cîmpul protetic
   
2. 
   înfundarea protezei uniform în zona anterioară
   
3. 
   înfundarea protezei în zona medie
   
4. 
   înfundarea protezei distal din partea opusă a locului de aplicare a forţei
   
5. 
   dezlipirea bazei proteze în zona anterioară
   

Sursa 1

207. 
     C.S.Desprinderea protezei parţiale mobilizabile acrilice în plan vertical poate fi influienţată de acţiunea:
     

1. 
   alimentelor lipicioase
   
2. 
   adeziunii
   
3. 
   aerului atmosferic în timpul respiraţiei
   
4. 
   elasticităţii braţelor croşetelor
   
5. 
   greutatea protezei la mandibulă
   

Sursa 1

207. 
     C.S.Ce factori se opun deplasării protezelor parţiale mobilizabile acrilice:
     

1. 
   bridele gingivo-alveolare
   
2. 
   presiunea atmosferică
   
3. 
   acţiunea musculară din zona periferică a protezelor
   
4. 
   materialul din care este confecţioantă baza protezei
   
5. 
   elementele de retenţie anatomică
   

Sursa 1

207. 
     C.S.Ce factori se opun deplasării laterale a protezelor parţiale mobilizabile acrilice:
     

1. 
   apofizele alveolare cu valoarea protetică negativă
   
2. 
   apofizele alveolare cu un mare grad de atrofie
   
3. 
   montarea dinţilor artificiali strict pe centrul apofizei alveolare
   
4. 
   montarea dinţilor artificiali spre oral
   
5. 
   montarea dinţilor artificiali spre vestibular
   

Sursa 1

207. 
     C.S.Examenul clinic subiectiv a pacienţilor cu edentaţii parţiale întinse începe cu:
     

1. 
   determinarea gradului de deschidere a gurii
   
2. 
   determinarea gradului de mobilitate a dinţilor restanţi
   
3. 
   palparea
   
4. 
   motivaţia
   
5. 
   sondarea
   

Sursa 1

207. 
     C.S.Examenul clinic obiectiv a pacienţilor cu edentaţii parţiale întinse începe cu:
     

1. 
   motivaţia
   
2. 
   anamneza actualei maladii
   
3. 
   anamneza vieţii
   
4. 
   determinarea profesiei
   
5. 
   examenul exobucal
   

Sursa 1

207. 
     C.S.În scopul micşorării influenţii factorilor nocivi ce acţionează asupra parodontului dinţilor restanţi la utilizarea protezelor parţiale mobilizabile acrilice se recomandă:
     

1. 
   răscroirea parodontală a conectorului principal
   
2. 
   răscroirea plăcii palatinale în zona torusului palatinal
   
3. 
   răscroirea plăcii palatinale în zona liniei Ah
   
4. 
   alegerea corectă a acrilatului pentru confecţionarea protezei
   
5. 
   respectarea etapelor clinice
   

Sursa 1

207. 
     C.S.La fixarea şi stabilizarea protezelor parţiale moblizabile în edentaţiile subtotale se utilizează următoarele sisteme excepţionale:
     

1. 
   sistemul croşetar
   
2. 
   sistemul telescopat
   
3. 
   adeziunea
   
4. 
   retenţia anatomică
   
5. 
   succiunea funcţională
   

Sursa 1

207. 
     C.S. Proba machetei protezei parţiale mobilizabile acrilice are scopul de a verifica:
     

1. 
   gradul de fixare a protezei
   
2. 
   grosimea bazei
   
3. 
   duritatea bazei
   
4. 
   precizitatea determinării ocluziei centrice
   
5. 
   precizitatea modelului
   

Sursa 1

207. 
     C.S.La proba machetei protezei parţiale mobilizabile acrilice se v-a verifica precizitatea determinării:
     

1. 
   grosimei bazei protezei
   
2. 
   culorii bazei protezei
   
3. 
   poziţiei neutre a mandibulei faţă de maxilă
   
4. 
   elasticităţii croşetelor
   
5. 
   gradului de fixare a protezei
   

Sursa 1

207. 
     C.S. Indicaţi semnele de majorare a dimensiunii verticale de ocluzie la proba machetei protezei parţiale mobilizabile acrilice în ocluzia instabilă :
     

1. 
   gradul de deschidere a gurii este limitat
   
2. 
   este absenţa contactului dintre dinţii antagonişti restanţi
   
3. 
   simptomul spatulei este negativ
   
4. 
   actul de deglutiţie nu este dereglat
   
5. 
   proba fonetică este pozitivă
   

Sursa 1

207. 
     C.S. La proba machetei protezei parţiale mobilizabile acrilice în ocluzia centrică s-a observat în zona frontală un raport de prognaţie, iar în zona dinţilor laterali contact cuspidian. Care este cauza:
     

1. 
   nu s-a determinat corect dimensiunea verticală de ocluzie
   
2. 
   la determinarea poziţiei neutre a mandibulei ea a fost deplasată posterior
   
3. 
   la determinarea poziţiei neutre a mandibulei ea a fost deplasată anterior
   
4. 
   la determinarea poziţiei neutre a mandibulei ea a fost deplasată spre stînga
   
5. 
   la determinarea poziţiei neutre a mandibulei ea a fost deplasată spre dreapta
   

Sursa 1

207. 
     C.S.Verificarea prezenţei contactului dintre arcadele dentare la proba machetei protezei parţiale mobilizabile acrilice se efectuază:
     

1. 
   prin mişcări mandibulare antero-posterioare
   
2. 
   prin actul de deglutiţie
   
3. 
   prin proba spatulei
   
4. 
   prin mişcările funcţionale de lateralitate
   
5. 
   prin actul de mastiacţie
   

Sursa 1

207. 
     C.S. În edentaţia subtotală a ambilor maxilare la proba machetelor protezelor parţiale mobilizabile acrilice spaţiul fiziologic de inocluzie v-a fi:
     

1. 
   0,5 – 1,0 mm
   
2. 
   1,0 – 1,5 mm
   
3. 
   4,0 – 5,0 mm
   
4. 
   2,0 – 3,0 mm
   
5. 
   mai mult de 5,0 mm
   

Sursa 1

207. 
     C.S.La verificarea dimensiunii verticale de ocluzie la proba machetelor protezelor parţiale mobilizabile acrilice se va utiliza metoda:
     

1. 
   directă
   
2. 
   electronică
   
3. 
   anatomică
   
4. 
   anatomo-fiziologică
   
5. 
   tridimensională
   

Sursa 1

207. 
     C.S. Din ce motive proteza parţială moblilizabilă acrilică, ca regulă, imediat după confecţionare nu inseră la cîmpul protetic:
     

1. 
   limitele protezei sînt lărgite
   
2. 
   limitele protezei sînt micşorate
   
3. 
   absenţa paralelismului suprafeţelor proximale a dinţilor limitrofi breşelor
   
4. 
   incorect a fost determinată dimensiunea verticală de ocluzie
   
5. 
   incorect a fost determinată poziţia neutră a mandibulei
   

Sursa 4

207. 
     C.S. Prezenţa ocluziei inverse în zona dinţilor frontali şi contactul cuspidian în zona dinţilor laterali observat la proba machetelor protezelor parţiale mobilizabile acrilice sunt condiţionate de:
     

1. 
   majorarea dimensiunii verticale de ocluzie
   
2. 
   micşorarea dimensiunii verticale de ocluzie
   
3. 
   la determinarea poziţiei neutre a mandibulei ea a fost deplasată anterior
   
4. 
   la determinarea poziţiei neutre a mandibulei ea a fost deplasată posterior
   
5. 
   la determinarea poziţiei neutre a mandibulei ea a fost deplasată spre stînga sau dreapta
   

Sursa 4

207. 
     C.S. Din ce motiv este obligatorie corecţia ocluzală în protezele parţiale mobilizabile acrilice:
     

1. 
   dinţii sînt montaţi în ocluzor
   
2. 
   dinţii sînt montaţi în afara simulatoarelor
   
3. 
   dinţii sînt montaţi “la ochi”
   
4. 
   dinţii au fost montaţi fără utilizarea bormaşinei
   
5. 
   dinţii sînt montaţi incorect
   

Sursa 4

207. 
     C.S.Conectorul principal în protezele parţiale moblizabile scheletate este prezentat şi de:
     

1. 
   inele
   
2. 
   capse
   
3. 
   gutiere
   
4. 
   disjunctoare
   
5. 
   croşet continuu
   

Sursa 1

207. 
     C.S.Protezele parţiale mobilizabile scheletate sînt indicate cînd pe cîmpul protetic avem următorul număr de dinţi restanţi cu parodontul sănătos:
     

1. 
   1 dinte
   
2. 
   2 dinţi situaţi alături
   
3. 
   3 dinţi situaţi alături
   
4. 
   2 dinţi situaţi în zona frontală şi 1 dinte situat în zona laterală
   
5. 
   5-6 dinţi situaţi în zona frontală
   

Sursa 1

207. 
     C.S.În edentaţia frontală de cl. IV Kennedy cînd breşa arcadei dentare este limitată de primii premolari elementele de ancorare a protezei parţiale mobilizabile scheletate v-or fi plasate:
     

1. 
   pe primii premolari bilateral
   
2. 
   pa ambii premolari bilateral
   
3. 
   pe ambii premolari unilateral
   
4. 
   pe toţi dinţii laterali
   
5. 
   nu are importanţă numărul dinţilor ancoră
   

Sursa 4

207. 
     C.S.Rezolvarea protetică a unei edentaţii cl. I Kennedy se va efectua cu:
     

1. 
   punţi dentare acrilice
   
2. 
   punţi dentare metalo-ceramice
   
3. 
   proteze parţiale moblizabile scheletate
   
4. 
   punţi dentare mobilizabile
   
5. 
   punţi dentare demontabile
   

Sursa 4

207. 
     C.S. Repartizarea echilibrată a presiunilor între dinţii ancoră şi elementele mucosale în protezele mobilizabile scheletate este dificilă deoarece după Korber rezelienţa fibromucoasei este de :
     

1. 
   10 ori mai mare decît a peridonţiului
   
2. 
   10 ori mai mică decît a peridonţiului
   
3. 
   3 ori mai mare decît a peridonţiului
   
4. 
   3 ori mai mică decît a peridonţiului
   
5. 
   sînt egale
   

Sursa 1

207. 
     C.S.Reeşind din biomecanica protezelor parţiale mobilizabile scheletate în edentaţiile terminale la aplicarea forţei la mijlocul şeii presiunele pe cîmpul protetic se vor repartiza:
     

1. 
   egal între dinţii ancoră şi fibromucoasă
   
2. 
   1/4 din forţe se vor repartiza pe dinţii ancoră şi 3/4 pe fibromucoasă
   
3. 
   1/4 din forţe se vor repartiza pe fibromucoasă şi 3/4 pe dinţii ancoră
   
4. 
   1/3 din forţe se va repartiza pe dinţii ancoră şi 1/8 pe fibromucoasă
   
5. 
   1/3 din forţe se va repartiza pe fibromucoasă şi 1/8 pe dinţii ancoră
   

Sursa 1

207. 
     C.S. La orientarea descendentă a apofizelor alveolare după Elbrecht forţele funcţionale vor deplasa proteza parţială mobilizabilă scheletată:
     

1. 
   anterior
   
2. 
   vertical
   
3. 
   spre stînga
   
4. 
   spre dreapta
   
5. 
   posterior
   

Sursa 1

207. 
     C.S. La orientarea ascendentă a apofizelor alveolare după Elbrecht forţele funcţionale vor deplasa proteza parţială mobilizabilă scheletată:
     

1. 
   vertical
   
2. 
   posterior
   
3. 
   anterior
   
4. 
   spre stînga
   
5. 
   spre dreapta
   

Sursa 1

207. 
     C.S. Cea mai favorabilă orientare a apofizelor alveolare după Elbrecht din punct de vedere a biomecanicii protezelor parţiale mobilizabile scheletate este:
     

1. 
   orizontală
   
2. 
   descendentă
   
3. 
   ascendentă
   
4. 
   concavă
   
5. 
   toate varietăţile
   

Sursa 1

207. 
     C.S. Reducerea presiunelor asupra şeilor terminale în proteza parţială mobilizabilă scheletată se va efectua prin:
     

1. 
   folosirea alimentelor moi
   
2. 
   micşorarea suprafeţelor ocluzale a dinţilor
   
3. 
   recomandarea unei diete speciale
   
4. 
   utilizarea dinţilor din porţelan
   
5. 
   utilizarea dinţilor metalici
   

Sursa 1

207. 
     C.S. În edentaţiile laterale intercalate sînt indicate protezele parţiale mobilizabile scheletate cu suport:
     

1. 
   moale
   
2. 
   muco-osos
   
3. 
   mixt
   
4. 
   intermitent
   
5. 
   redus
   

Sursa 1

207. 
     C.S.La prezenţa dinţilor restanţi cu paradontul afectat în edentaţiile laterale intercalate sînt indicate protezele parţiale mobilizabile scheletate cu suport:
     

1. 
   mixt
   
2. 
   dento-parodontal
   
3. 
   intermitent
   
4. 
   rigid
   
5. 
   parţial
   

Sursa 1

207. 
     C.S.Proba scheletului protezei parţiale mobilizabile scheletate are ca scop verificarea:
     

1. 
   axului de inserţie şi dezinserţie
   
2. 
   durităţii
   
3. 
   elasticităţii
   
4. 
   calităţilor anticorozive
   
5. 
   calităţilor antimicrobiene
   

Sursa 1

207. 
     C.S.Proba machetei protezei parţiale mobilizabile scheletate se va efectua:
     

1. 
   numai pe model
   
2. 
   numai intraoral
   
3. 
   în comum cu medicul chirurg
   
4. 
   în comun cu fizioterapeutul
   
5. 
   pe model şi intraoral
   

Sursa 1

207. 
     C.S. Indicaţi avantajele protezelor parţiale mobilizabile scheletate:
     

1. 
   sînt fiziologice
   
2. 
   nu conduc la suprasolicitarea dinţilor stîlpi
   
3. 
   pot fi utilizate în orice tip de edentaţie parţială
   
4. 
   uşor se supun reparaţiilor
   
5. 
   au o tehnică simplă de confecţionare
   

Sursa 1

207. 
     C.S.Indicaţi dezavantajele protezelor parţiale mobilizabile scheletate:
     

1. 
   cer o fidelă amprentare
   
2. 
   nu cer determinarea ocluziei centrice
   
3. 
   au indicaţii limitate
   
4. 
   nu necesită sterilizare specială
   
5. 
   au suport mixt
   

Sursa 1

207. 
     C.S. Indicaţi etapele clinice de confecţionare a protezelor parţiale mobilizabile scheletate:
     

1. 
   realizarea modelului
   
2. 
   duplicarea modelului
   
3. 
   montarea dinţilor
   
4. 
   amprentarea difinitivă
   
5. 
   paralelografia modelelor
   

Sursa 1

207. 
     C.S.Examenul clinic al apofizelor alveolare în edentaţiile parţiale întinse se va efectua prin:
     

1.