Universitatea de stat de medicină Şi farmacie

realizarea butoanelor de presiune asupra cîmpului protetic

Sursa 1

516. 
     C.S.Indicaţi limetele lingurii individuale în edentaţiile totale confecţionată după Brahman:
     

1. 
   nu ajung la mucoasa pasiv mobilă
   
2. 
   ajung la nivelul mucoasei pasiv mobile
   
3. 
   corespund limitelor viitoarei proteze
   
4. 
   nu corespund limetelor viitoarei proteze
   
5. 
   depăşesc limitele viitoarei proteze
   

Sursa 1

516. 
     C.S.Indicaţiile amprentării compresive după Gavrilov, Rumpel în edentaţia totală sunt:
     

1. 
   totdeauna
   
2. 
   numai cînd mucoasa fixă este îngroşată
   
3. 
   numai cînd mucoasa fixă este în “creastă de cocoş”
   
4. 
   la absenţa torusului palatin
   
5. 
   prezenţa torusului mandibular
   

Sursa 1

516. 
     C.S.Metoda antropometrică de determinare a dimensiunii verticale de ocluzie în edentaţia totală prevede:
     

1. 
   modelarea definitivă a şablonului superior
   
2. 
   modelarea reliefului ocluzal a şablonului inferior
   
3. 
   stabilira planului transversal
   
4. 
   utilizarea compasului Gheringher-Appenrodt
   
5. 
   utilizarea unor teste clinice
   

Sursa 1

516. 
     C.S.Metoda anatomofiziologică de determinare a dimensiunii verticale de ocluzie în edentaţia parţială prevede:
     

1. 
   utilizarea tehnicii “secţiunei de aur”
   
2. 
   utilizarea compasului Gheringher, Appenrodt
   
3. 
   iniţial determinarea dimensiunei verticale de postură mandibulară
   
4. 
   aplicarea bordurilor de ocluzie pe şabloane din acrilat
   
5. 
   determinarea gradului de etanşeizare-ermetizare a viitoarei proteze
   

Sursa 1

516. 
     C.S.Ce reprezintă reflexul Sears la determinarea relaţiilor centrice intermaxilare în edentaţia totală:
     

1. 
   protruzia şi retruzia repetată a mandibulei
   
2. 
   mişcarea de lateralitate a mandibulei
   
3. 
   “închiderea “cavităţii orale pe molari
   
4. 
   “închiderea” cavităţii orale cap la cap
   
5. 
   poziţia forţată a capului strict vertical
   

Sursa 1

516. 
     C.S.La determinarea relaţiilor centrale intermaxilare în edentaţia totală se va utiliza următorul test funcţional:
     

1. 
   respiraţia orală
   
2. 
   deglutiţia infantilă
   
3. 
   respiraţia nazală
   
4. 
   aplicarea vîrfului limbii pe bila de ceară de pe marginea distală a şablonului superior
   
5. 
   deplasarea limbii spre obraz dreapta-stînga
   

Sursa 1

516. 
     C.S.În regiunea frontală a arcadei dentare superioare planul protetic necesar de apreciat în edentaţia totală este paralel:
     

1. 
   planului Frankfurt
   
2. 
   unghiului sagital incizal
   
3. 
   unghiului transversal incizal
   
4. 
   planului Camper
   
5. 
   liniei bipupilare
   

Sursa 1

516. 
     C.S.Fixarea relaţiilor centrice intermaxilare cu ajutorul şabloanelor şi bordurilor de ocluzie în edentaţiile totale se face prin:
     

1. 
   ramolirea suprafeţei ocluzale a bordurii superioare
   
2. 
   ramolirea suprafeţelor orale a bordurilor de ocluzie a şablonului inferior
   
3. 
   ramolirea suprafeţelor vestibulare a bordurilor de ocluzie a ambelor şabloane
   
4. 
   se ramolesc toate suprafeţele bordurilor de ocluzie a ambelor şabloane
   
5. 
   pe suprafaţa bordurii de ocluzie inferioare se aplică o plăcuţă ramolită de ceară în care se v-or imprima şanţurile ocluzale de pe bordura de ocluzie a şablonului superior
   

Sursa 1

516. 
     C.S.Ce modificări ale meniscului articulaţiei temporo-mandibulare au loc la pacienţii edentaţi total:
     

1. 
   subţierea
   
2. 
   îngroşarea
   
3. 
   nu se modifică
   
4. 
   este subluxat
   
5. 
   este absent
   

Sursa 1

516. 
     C.S. Ce modificări ale capsulei articulaţiei temporo-mandibulare au loc la pacienţii edentaţi total:
     

1. 
   este întinsă
   
2. 
   este micşorată
   
3. 
   se atrofiază
   
4. 
   este hipertrofiată
   
5. 
   este nemodificată
   

Sursa 1

516. 
     C.S.Indicaţi simptomul caracteristic pentru sindromul Costen în edentaţia totală:
     

1. 
   cracmente articulare
   
2. 
   deriglări cinematice mandibulare
   
3. 
   deriglări de temperatură
   
4. 
   majorarea dimensiunii verticale de ocluzie
   
5. 
   microglosie
   

Sursa 1

516. 
     C.S.Indicaţi tipul II de atrofie a procesului alveolar mandibular după Koller în edentaţia totală:
     

1. 
   este bine exprimat
   
2. 
   este atrofiat uniform pe toată întinderea
   
3. 
   este atrofiat mai mult lateral şi mai puţin frontal
   
4. 
   este atrofiat mai mult frontal şi mai puţin lateral
   
5. 
   este atrofiat în trepte
   

Sursa 1

516. 
     C.S.După Gavrilov rezilienţa fibromucoasei cîmpului protetic la maxilă în edentaţiile totale depinde de:
     

1. 
   grosimea corticalei
   
2. 
   stratul spongios
   
3. 
   ţesutul glandular
   
4. 
   ţesutul adipos
   
5. 
   reţeaua vaselor sangvine
   

Sursa 1

516. 
     C.S.Indicaţi scopul amprentării preliminare în tratamentul protetic al edentaţiei totale:
     

1. 
   biometria amprentei în scopul obţinerii datelor suplimentare
   
2. 
   confecţionarea şabloanelor cu borduri de ocluzie
   
3. 
   determinarea dimensiunii verticale de ocluzie
   
4. 
   obţinerea lingurii standart
   
5. 
   obţinerea lingurii individuale
   

Sursa 1

516. 
     C.S.Indicaţi tipul III de atrofie a procesului alveolar în edentaţia totală la maxilă după Schroder:
     

1. 
   este bine exprimat
   
2. 
   este atrofiat total
   
3. 
   este atrofiat mediu
   
4. 
   este atrofiat în trepte
   
5. 
   este atrofiat slab
   

Sursa 1

516. 
     C.S.La examenul exobucal a pacienţilor edentaţi total stabilim:
     

1. 
   datele personale
   
2. 
   gradul de atrofie a parodontului
   
3. 
   motivaţia adresării
   
4. 
   specificul cîmpului periprotetic
   
5. 
   starea articulaţiei temporo-mandibulare
   

Sursa 1

516. 
     C.S.Cu ce şabloane şi borduri de ocluzie se face automodelarea planului de ocluzie după Sapojnicov:
     

1. 
   şabloane şi bordură de ocluzie din ceară roz
   
2. 
   şabloane din ceară şi borduri de ocluzie cu material abraziv
   
3. 
   şabloane şi borduri de ocluzie din acrilat
   
4. 
   şabloane din acrilat, borduri de ocluzie cu material abraziv
   
5. 
   şabloane şi bordură de ocluzie din material abraziv
   

Sursa 1

516. 
     C.S.Ce formă trebuie să aibă bordurile de ocluzie pînă la automodelarea planului de ocluzie în edentaţia totală după Sapojnicov:
     

1. 
   sferică
   
2. 
   triunghiulară
   
3. 
   pătrată
   
4. 
   dreptunghiulară
   
5. 
   nu importă
   

Sursa 4
541. C.S.Zona de închidere marginală distală a protezei totale la maxilarul superior corespunde:

1. 
   liniei Ah acoperind-o cu 1-2 mm
   
2. 
   torusului palatin situat posterior
   
3. 
   înaintea liniei Ah cu 3-4 mm
   
4. 
   posterior liniei Ah cu 3-4 mm
   
5. 
   vălului palatin
   

Sursa 1

542. 
     C.S.Determinarea dimensiunei verticale de ocluzie la pacienţii edentaţi total începe cu aprecierea:
     

1. 
   dimensiunea etajului mediu a feţei
   
2. 
   poziţiei condililor articulari a mandibulei în articulaţia temporo-mandibulară
   
3. 
   dimensiunii verticale de postură mandibulară
   
4. 
   gradului de rezorbţie a crestelor alveolare edentate total
   
5. 
   tipului de raport interalveolar
   

Sursa 1

543. 
     C.S.Montarea dinţilor în edentaţiile totale în caz de progenie se va efectua:
     

1. 
   fără gingie artificială
   
2. 
   cu majorarea arcadei dentare superioare
   
3. 
   cu majorarea arcadei dentare inferioare
   
4. 
   prin încrucişarea dinţilor laterali a ambelor proteze
   
5. 
   cu o micşorare neesenţială a dimensiunii verticale de ocluzie
   

Sursa 1

543. 
     C.S.Indicaţi tehnica verificării stabilităţii machetei protezei totale superioare în timpul probei:
     

1. 
   testul fonetic
   
2. 
   testul de deglutiţie
   
3. 
   testul de masticaţie
   
4. 
   apăsarea pe feţele ocluzale a premolarilor şi molarilor stînga -dreapta
   
5. 
   apăsarea pe feţele vestibulare a premolarilor şi molarilor stînga-dreapta
   

Sursa 1

543. 
     C.S.Ce indicaţii se transmit tehnicianului dentar pe modelul final în edentaţia totală:
     

1. 
   zonele de despovărare
   
2. 
   dimensiunile dinţilor artificiali
   
3. 
   grosimea bazei viitoarei protezei
   
4. 
   tipul de montare a dinţilor artificiali
   
5. 
   duritatea dinţilor selectaţi
   

Sursa 1

543. 
     C.S.Indicaţiile la confecţionarea protezelor totale cu bază metalică sînt:
     

1. 
   creste alveolare bine reprezentate
   
2. 
   alergia la acrilate
   
3. 
   patologii ale articulaţiei temporo- mandibulare
   
4. 
   patologii cronice mucozale
   
5. 
   glosalgia
   

Sursa 1

543. 
     C.S.Indicaţi rolul zonelor de tampon la maxilă după Gavrilov:
     

1. 
   asigură fixarea protezei
   
2. 
   formează supapa circulară
   
3. 
   amortizează presiunile masticatorii
   
4. 
   majorează gradul de adeziune
   
5. 
   majorează eficienţa masticatorie
   

Sursa 1

543. 
     C.S.Spaţiul retrozigomatic (punga Eisenring) va condiţiona fixarea protezei totale cînd grosimea marginii protezei:
     

1. 
   va ocupa acest spaţiu în totalitate
   
2. 
   va ocupa acest spaţiu parţial
   
3. 
   va depăşi cu mult acest spaţiu
   
4. 
   nu va ajunge la acest spaţiu
   
5. 
   îl va ocupa în întregime numai în unele segmente
   

Sursa 4

543. 
     C.S.Atrofia totală a apofizei alveolare la maxilă edentată total, prezenţa bolţei palatine plate şi a tuberozităţilor maxilare slab pronunţate după Schroder corespunde clasei:
     

1. 
   I
   
2. 
   II
   
3. 
   III
   
4. 
   IV
   
5. 
   V
   

Sursa 1

543. 
     C.S.După Sangiuolo cînd substratul osos la mandibulă edentată total are un grad de atrofie avansat cu dispariţia apofizei alveolare şi tuberculii piriformi atrofiaţi aproape complet corespunde clasei:
     

1. 
   I
   
2. 
   II
   
3. 
   III
   
4. 
   IV
   
5. 
   V
   

Sursa 1

543. 
     C.C. Tabloul clinic în edentaţiile parţiale este în dependenţă de :
     

1. 
   stereotipul actului de masticaţie
   
2. 
   sex
   
3. 
   factorul etiologic
   

4. factorul fizionomic

5. 
   localizarea breşei
   

Sursa 1

543. 
     C.C. Indicaţi simptoamele exobucale ale edentaţiei parţiale întinse:
     

1. 
   gură semideschisă
   
2. 
   proeminenţa oaselor zigomatice
   
3. 
   deschiderea gurii în zig-zag
   
4. 
   prăbuşirea buzei superioare
   
5. 
   prabuşirea obrajilor
   

Sursa 1

543. 
     C.C. Indicaţi simptoamele endobucale ale edentaţiei parţiale întinse:
     

1. 
   micşorarea treimei inferioare a feţei
   
2. 
   macroglosia
   
3. 
   prezenţa breşelor mari ale arcadelor dentare
   
4. 
   migrări dentare
   
5. 
   coborîrea comisurilor gurii
   

Sursa 1

543. 
     C.C. Indicaţi formaţiunile anatomice ale fibromucoasei cîmpului protetic la maxilă necesare de a fi luate în consideraţie la confecţionarea protezelor parţiale mobilizabile:
     

1. 
   papila incisivală
   
2. 
   papilele interdentare
   
3. 
   plica pterigomandibulară
   
4. 
   tuberozităţile maxilare
   
5. 
   frenulul buzei superioare
   

Sursa 1

543. 
     C.C. Indicaţi metodele clinice de examinare a articulaţiei temporo-mandibulare la pacienţii cu edentaţii parţiale:
     

1. 
   inspecţie
   
2. 
   percuţie
   
3. 
   auscultaţie
   
4. 
   palparea
   
5. 
   sondarea
   

Sursa 1

543. 
     C.C. Examenul clinic a muşchilor sistemului stomatognat la pacienţi cu edentaţii parţiale include:
     

1. 
   inspecţia
   
2. 
   determinarea forţei musculare
   
3. 
   palparea
   
4. 
   electromiografia
   
5. 
   miotonometria
   

Sursa 1

543. 
     C.C. Gnatosonia este metoda de studiu a zgomotelor la pacienţii cu edentaţii parţiale produse de:
     

1. 
   contacte dento-dentare premature
   
2. 
   contactele dintre dinţi şi produsele alimentare
   
3. 
   forţa de incizie a alimentelor
   
4. 
   duritatea alimentelor
   
5. 
   afecţiunile articulaţiei tempro-mandibulare
   

Sursa 1

543. 
     C.C. Gnatofonia ca metodă complimentară a examenului pacienţilor cu edentaţii parţiale se utilizează la:
     

1. 
   diagnosticul dereglărilor funcţiei fonetice
   
2. 
   diagnosticul funcţiei gustative
   
3. 
   determinarea calităţii reabilitării fonetice
   
4. 
   determinarea calităţii materialelor utilizate
   
5. 
   determinarea fisurilor în baza protezei
   

Sursa 1

543. 
     C.C. După structura morfologică şi funcţională, elementele cîmpului protetic în edentaţiile parţiale întinse sînt clasificate în:
     

1. 
   dinţi restanţi cu parodontul lor
   
2. 
   limba cu muşchii ei
   
3. 
   planşeul bucal cu muşchii săi
   
4. 
   fibromucoasa şi oasele maxilarelor
   
5. 
   palatul moale şi muşchii săi
   

Sursa 1

543. 
     C.C. Modificările poziţiei dinţilor în edentaţiile parţiale depind de:
     

1. 
   caracterul alimentelor
   
2. 
   profesia pacientului
   
3. 
   timpul ce sa scurs de la extracţia dinţilor absenţi
   
4. 
   tipul ocluziei
   
5. 
   structura ţesutului osos a proceselor alveoalare
   

Sursa 1

543. 
     C.C. Aspectele variate ale bazei osoase ale cîmpului protetic în edentaţiile parţiale depind de:
     

1. 
   stereotipul actului de masticaţie
   
2. 
   activitatea funcţională a muşchilor mobilizatori a mandibulei
   
3. 
   etiologia edentaţiei
   
4. 
   starea generală a organismului
   
5. 
   structura fibromucoasei procesului alveolar
   

Sursa 1

543. 
     C.C. Menţinerea şi stabilizarea protezelor parţiale mobilizabile pe cîmpul protetic este asigurată de:
     

1. 
   elementele mecanice prefabricate
   
2. 
   presiunea atmosferică
   
3. 
   alegerea corectă a produselor alimentare
   
4. 
   tipul de ocluzie
   
5. 
   elementele anatomice ale cîmpului protetic
   

Sursa 1

543. 
     C.C. Indicaţi cerinţele către braţul croşetei simple confecţionate prin tehnica îndoirii în protezele parţiale mobilizabile acrilice:
     

1. 
   să aibă contact cu zona retentivă a dintelui numai într-un singur punct
   
2. 
   să aibă contact în zona retentivă a dintelui pe tot traseul
   
3. 
   să cuprindă suprafaţa vestibulară a dintelui pînă la cea proximală
   
4. 
   să cuprindă suprafaţa vestibulară a dintelui cu 1/2
   
5. 
   să fie cu vîrful orientat gingival
   

Sursa 2

543. 
     C.C. Pregătirea proprotetică a cavităţii orale către tratamentul protetic cu proteze parţial mobilizabile prevede:
     

1. 
   tratamentul pulpitelor
   
2. 
   detartrajul
   
3. 
   extracţia dinţilor mobili de gr. III
   
4. 
   nivelarea planului de ocluzie
   
5. 
   divitalizarea dinţilor mult migraţi
   

Sursa 1

543. 
     C.C. Nivelarea planului de ocluzie la pregătirea proprotetică a cavităţii orale către tratamentul cu proteze mobilizabile prevede:
     

1. 
   majorarea dimensiunii verticale de ocluzie pînă la 4 mm
   
2. 
   şlefuirea selectivă a dinţilor migraţi
   
3. 
   intervenţii ortodontice
   
4. 
   tratamentul cariei complicate
   
5. 
   tratamentul gingivitelor
   

Sursa 1

543. 
     C.C. Pregătirea preprotetică a cavităţii orale către tratamentul protetic cu proteze mobilizabile prevede:
     

1. 
   detartrajul
   
2. 
   şlefuirea selectivă a dinţilor migraţi
   
3. 
   extracţia rădăcinilor incurabile
   
4. 
   tratamentul gingivitelor cronice
   
5. 
   devitalizarea dinţilor migraţi
   

Sursa 1

543. 
     C.C. Indicaţi hidrocoloizii ireversibili utilizaţi la amprentarea cîmpului protetic în edentaţiile parţiale:
     

1. 
   Optozil
   
2. 
   Dentaflex
   
3. 
   Kromopan
   
4. 
   Elastic
   
5. 
   Ypen
   

Sursa 1

543. 
     C.C. Indicaţi materialele siliconice utilizate la amprentarea cîmpului protetic în edentaţiile parţiale:
     

1. 
   Zeta plus
   
2. 
   Sielast
   
3. 
   Gelin
   
4. 
   Xantopren
   
5. 
   Ortocar
   

Sursa 1

543. 
     C.C. Din materialele amprentare dure ireversibile utilizate la amprentarea cîmpului protetic în edentaţii parţiale fac parte:
     

1. 
   Ghipsul
   
2. 
   pastele ZOE
   
3. 
   Kromopan
   
4. 
   Stens
   
5. 
   Sielast
   

Sursa 1

543. 
     C.C. La amprentarea cîmpului protetic în edentaţiile parţiale întinse presarea lingurii amprentere cu materialul respectiv se efectuează:
     

1. 
   iniţial în zona aterioară
   
2. 
   iniţial în zona distală
   
3. 
   strict vertical
   
4. 
   zona mediană
   
5. 
   în final zona anterioară
   

Sursa 1

543. 
     C.C. La confecţionarea protezelor parţiale mobilizabile se utlizează următarele tipuri de amprente:
     

1. 
   anatomice
   
2. 
   fiziologice
   
3. 
   fonetice
   
4. 
   funcţionale
   
5. 
   fizionomice
   

Sursa 1

543. 
     C.C. Indicaţi etapele clinice la confecţionarea protezelor parţiale mobilizabile acrilice în edentaţiile subtotale:
     

1. 
   amprenarea preliminară
   
2. 
   amprentarea funcţională
   
3. 
   determinarea ocluziei centrice sau a relaţiilor intermaxilare centrice
   
4. 
   amprentarea fiziologică
   
5. 
   gipsarea modelelor în simulator
   

Sursa 1

543. 
     C.C. Amprentele funcţionale la confecţionarea protezelor mobilizabile se obţin:
     

1. 
   într-un timp
   
2. 
   în doi timpi
   
3. 
   fragmentar
   
4. 
   sub anestezie generală
   
5. 
   în prezenţa tehnicianului dentar
   

Sursa 1

543. 
     C.C. Amprente funcţionale utilizatea la confecţionarea protezelor mobilizabile pot fi:
     

1. 
   standarte
   
2. 
   compresive
   
3. 
   decompresive
   
4. 
   parţiale
   
5. 
   auxiliare
   

Sursa 1

543. 
     C.C. Amprentele funcţionale compresive utlizate la confecţionarea protezelor parţiale mobilizabile se obţin prin exercitarea presiunii:
     

1. 
   atmosferice
   
2. 
   negative
   
3. 
   pozitive
   
4. 
   degitale
   
5. 
   ocluzale
   

Sursa 1

543. 
     C.C. La amprentarea cîmpului protetic a pacienţilor cu edentaţii parţiale întinse pot fi complicaţii ca:
     

1. 
   trauma fibromucoasei
   
2. 
   formarea cavităţilor în amprentă
   
3. 
   imprimarea incompletă a cîmpului protetic
   
4. 
   aspirarea materialului amprentar
   
5. 
   înghiţirea materialului amprentar
   

Sursa 1

543. 
     C.C. Profilaxia complicaţiilor posibile la amprentarea pacienţilor cu edentaţii parţiale întinse prevede:
     

1. 
   poziţia corectă a capului pacientului
   
2. 
   instructajul pacientului
   
3. 
   invitaţia personalului medical
   
4. 
   amprentarea la lumina suplimentară
   
5. 
   folosirea aparatelor speciale
   

Sursa 1

543. 
     C.C. La fixarea protezelor parţial mobilizabile în edentaţiile parţiale întinse clasa II Kennedy în sectorul opus al breşei se utilizează croşetele:
     

1. 
   Jackson
   
2. 
   Ackers
   
3. 
   Telescopic
   
4. 
   Kemeny
   
5. 
   Mucoalveolar
   

Sursa 2

543. 
     C.C. Limitele bazei protezei parţiale mobilizabile acrilice depind de:
     

1. 
   calitatea amprentei
   
2. 
   tipul materialului amprentar
   
3. 
   numărul dinţilor restanţi
   
4. 
   topografia breşei arcadei dentare
   
5. 
   structura suportului osos
   

Sursa 1

543. 
     C.C. Protezele paţial mobilizabile acrilice cu căptuşală elastică sunt indicate la prezenţa:
     

1. 
   fibromucoasei subţire a cîmpului protetic
   
2. 
   fibromucoasei groase a cîmpului protetic
   
3. 
   exostozelor
   
4. 
   procesului alveolar triungiular
   
5. 
   procesului alveolar trapezoidal
   

Sursa 2

543. 
     C.C. Indicaţi materialele elastice utilizate la căptuşirea protezelor parţiale mobilizabile acrilice:
     

1. 
   Etacril
   
2. 
   Ortosil
   
3. 
   Eladent-100
   
4. 
   Acronil
   
5. 
   Bacril
   

Sursa 2

543. 
     C.C. Metodele de căptuşire cu materiale elastice a protezelor parţiale mobilizabile acrilice prevăd următoarele tehnici:
     

1. 
   directă
   
2. 
   indirectă
   
3. 
   mixtă
   
4. 
   turnare
   
5. 
   lipire
   

Sursa 2

543. 
     C.C. Particularităţile examenului clinic a pacienţilor cu edentaţii parţiale întinse prevede examenul minuţios a:
     

1. 
   glandelor salivare
   
2. 
   planşeului bucal
   
3. 
   muşchilor zonei maxilo-faciale
   
4. 
   articulaţiei temporo-mandibulare
   
5. 
   stereotipului de masticaţie
   

Sursa 1

543. 
     C.C. Examenul clinic a cîmpului protetic la pacienţii cu edentaţii parţiale întinse se va completa cu metode clinice:
     

1. 
   examenul radiologic
   
2. 
   tomografia articulaţiei temporo-mandibulare
   
3. 
   determinarea gardului de atrofie a fibromucoasei
   
4. 
   gradului de atrofie a proceselor alveolare
   
5. 
   aprecierea reliefului bazei osoase
   

Sursa 1

543. 
     C.C. Pentru neutralizarea efectului ortodontic a braţului retentiv în croşetul Ackers braţul opozant este plasat:
     

1. 
   întocmai ca braţul retentiv pe suprafaţa orală a dintelui însă nu repetă poziţia braţului retentiv
   
2. 
   pe suprafaţa orală a dintelui ancoră
   

3. în zona subecuatorială a dintelui ancoră

4. 
   în zona supraecuatorială a suprafeţei orale a dintelui ancoră
   

5. pe suprafaţa ocluzală a dintelui ancoră

Sursa 2

543. 
     C.C. Pintenele ocluzal al croşetului Ackers în proteza parţială mobilizabilă scheletată poate fi plasat:
     

1. 
   în foseta mezială a suprafeţei ocluzale a dintelui
   
2. 
   în foseta centrală a suprafeţei ocluzale a dintelui
   
3. 
   în foseta distală a suprafeţei ocluzale a dintelui
   
4. 
   în nişa masicatorie
   
5. 
   paralel suprafeţei ocluzale a dintelui
   

Sursa 2

543. 
     C.C. Croşetul Ackers în protezele parţiale mobilizabile scheletate este indicat pe:
     

1. 
   incisivii centrali
   
2. 
   incisivii laterali
   
3. 
   premolari
   
4. 
   molari
   
5. 
   toţi dinţii
   

Sursa 1

543. 
     C.C. Indicaţi dezavantajele croşetului Ackers utilizat în protezele parţiale moblizabile scheletate:
     

1. 
   braţele croşetului sunt vizibile
   
2. 
   în edentaţiile terminale poate torsiona dintele ancoră
   
3. 
   transmite forţele funcţionale pe cale mixtă
   
4. 
   este rigid şi nu se deformează
   
5. 
   are indicaţii largi
   

Sursa 2

543. 
     C.C. Indicaţi locurile unde vor fi plasate braţele croşetului Ney N1 în protezele parţiale mobilizabile scheletate:
     

1. 
   braţul retentiv în zona subecuatorială a feţei vestibulare a dintelui
   
2. 
   braţul retentiv în zona supraecuatorială a feţei vestibulare a dintelui
   
3. 
   braţul opozant în zona supraecuatorială a feţei orale a dintelui
   
4. 
   braţul retentiv în zona subecuatorială a feţei orale a dintelui
   
5. 
   ambele braţe sunt situate în zona supraecuatorială a feţei vestibulare a adintelui
   

Sursa 1

543. 
     C.C. Indicaţi sistemele speciale de fixare a protezelor parţiale mobilizabile scheletate:
     

1. 
   croşetul Ackers
   
2. 
   culise
   
3. 
   croşetul Bonwill
   
4. 
   capse
   
5. 
   croşetele sistemului Ney
   

Sursa 2

543. 
     C.C. Indicaţi avantajele culiselor utilizate în proteze parţiale mobilizabile scheletate:
     

1. 
   nu sunt vizibile
   
2. 
   nu dereglează aspectul fizionomic
   
3. 
   îmbunătăţesc funcţia fizionomică a protezei
   
4. 
   au indicaţii speciale
   
5. 
   greu se supun reparaţiilor
   

Sursa 2

543. 
     C.C. Barele cu călăreţi ca sisteme speciale de fixare a protezelor parţiale mobilizabile scheletate după Dolder pot fi:
     

1. 
   rigide
   
2. 
   dure
   
3. 
   reziliante
   
4. 
   punctiforme
   
5. 
   tengenţiale
   

Sursa 2

543. 
     C.C. Sistemul de telescopare a protezelor parţiale mobilizabile scheletate este constituit din:
     

1. 
   cape cilindrice pe dinţii ancoră
   
2. 
   coroane de înveliş pe dinţii ancoră
   
3. 
   coroane de înveliş solidarizate cu şaua protezei
   
4. 
   cape cilindrice solidarizate cu şaua protezei
   
5. 
   coroane de înveliş pe dintele stîlp şi identică în şaua protezei
   

Sursa 2

543. 
     C.C. Disjunctoarele de forţe utilizate în protezele parţiale mobilizabile se împart în:
     

1. 
   amortizatori
   
2. 
   călăreţi
   
3. 
   balamale
   
4. 
   culise
   
5. 
   capse
   

Sursa 2

543. 
     C.C. Indicaţi elementele cu acţiune indirectă utilizate în protezele parţiale mobilizabile scheletate:
     

1. 
   pinteni ocluzali
   
2. 
   balamale
   
3. 
   amortizatorii
   
4. 
   braţul retentiv al croşetei
   
5. 
   croşetul continuu
   

Sursa 2

543. 
     C.C. Indicaţi elementele protezei parţiale mobilizabile scheletate ce se opun basculării protezei:
     

1. 
   gheruţele incizale
   
2. 
   pinteni ocluzali
   
3. 
   dinţii artificiali
   
4. 
   conectorii secundari
   
5. 
   croşetul continuu
   

Sursa 2

543. 
     C.C. Limitele bazei protezei parţiale mobilizabile scheletate depind de:
     

1. 
   numărul dinţilor restanţi
   
2. 
   topografia edentaţiei
   
3. 
   profesia pacientului
   
4. 
   gradul de rezilienţă a fibromucoasei
   
5. 
   relaţiile interocluzale în zona breşeleor arcadelor dentare
   

Sursa 1

543. 
     C.C. Alegerea legăturii între conectorii secundari şi elementele dentare în protezele parţiale mobilizabile scheletate depinde de starea:
     

1. 
   parodonţiului dinţilor stîlpi
   
2. 
   fibromucoasei cîmpului protetic
   
3. 
   coronară a dinţilor restanţi
   
4. 
   generală a organismului
   
5. 
   dimensiunii verticale de ocluzie
   

Sursa 1

543. 
     C.C. După orientarea apofizelor alveolare în edentaţiile parţiale terminale Elbrecht deosebeşte următoarele varietăţi:
     

1. 
   orizontală
   
2. 
   verticală
   
3. 
   concavă
   
4. 
   descendentă
   
5. 
   ondulară
   

Sursa 1

543. 
     C.C. Elbrecht clasifică apofizele alveolare în edentaţiile parţiale terminale după orientarea lor în:
     

1. 
   ascendente
   
2. 
   descendente
   
3. 
   concave
   
4. 
   convexe
   
5. 
   triunghiulare
   

Sursa 1

543. 
     C.C. Din punct de vedere tehnic, scheletul metalic al protezei parţiale mobilizabile scheletate poate fi realizat prin următoarele tehnici:
     

1. 
   lipire
   
2. 
   turnare
   
3. 
   ştanţare
   
4. 
   tracţiune
   
5. 
   ardere
   

Sursa 2

543. 
     C.C. La realizarea scheletului metalic a protezei parţiale mobilizabile scheletate prin tehnica lipirii, piesele scheletului se vor obţine prin:
     

1. 
   prefabricarea la uzine speciale
   
2. 
   modelarea individuală şi turnare
   
3. 
   suflarea în cuptoare speciale
   
4. 
   picurarea aliajului uşor fuzibil
   
5. 
   întinderea plăcuţelor metalice
   

Sursa 2

543. 
     C.C. Studiul modelelor la paralelograf la confecţionarea protezelor parţiale mobilizabile prevede următoarele operaţiuni:
     

1. 
   determinarea axului de inserţie şi dezinserţie a protezei
   
2. 
   fixarea poziţiei alese a axului de inserţie şi dezinserţie a protezei
   
3. 
   determinarea aliajului din care se va confecţiona scheletul protezei
   
4. 
   determinarea tehnicii confecţionării scheletului protezei
   
5. 
   determinarea şi trasarea ecuatorului protetic
   

Sursa 1

543. 
     C.C. Şcoala naţională determină axul de inserţie ţi dezinserţie a protezei parţiale mobilizabile scheletate ca:
     

1. 
   o direcţie bine determinată care permite aplicarea protezei pe cîmpul protetic fără obstacole
   
2. 
   o direcţie bine determinată de înlăturare a protezei de pe cîmpul protetic fără obstacole
   
3. 
   o traectorie a mişcării laterale a protezei conform mişcărilor mandibulare
   
4. 
   o traectorie a mişcării anterio-posterioare a protezei conform mişcărilor mandibulare
   
5. 
   o traectorie de mişcări mixte a protezei conform mişcărilor mandibulare
   

Sursa 1

543. 
     C.C. În edentaţiile parţiale cl. II Kennedy la fixarea protezelor parţiale mobilizabile scheletate pe hemiarcada neîntreruptă se v-or utiliza croşetele:
     

1. 
   Jackson
   
2. 
   Kemeny
   
3. 
   Ackers
   
4. 
   Bonwill
   
5. 
   Adams
   

Sursa 1

543. 
     C.C. În edentaţiile parţiale cînd parodontul dinţilor restanţi este afectat, protezele parţiale mobilizabile scheletate au funcţia de:
     

1. 
   imobilizare a dinţilor restanţi
   
2. 
   restabilire a respiraţiei nazale
   
3. 
   restabilire gustativă
   
4. 
   dispovărare a dinţilor restanţi
   
5. 
   homeostazie a sistemului stomatognat
   

Sursa 1

543. 
     C.C. În edentaţiile intercalate bilaterale cănd parodontul dinţilor restanţi situat distal este afectat în protezele parţiale mobilizabile scheletate se recomandă croşetele:
     

1. 
   Ackers
   
2. 
   Inelare
   
3. 
   Continuu
   
4. 
   Kemeny
   
5. 
   Ney № 6
   

Sursa 1

543. 
     C.C. La prezenţa edentaţiilor parţiale frontale pacienţii se adresează de urgenţă la medic din motivul dereglărilor:
     

1. 
   fizionomice
   
2. 
   de respiraţie
   
3. 
   fonetice
   
4. 
   de deglutiţie
   
5. 
   de masticaţie
   

Sursa 1

543. 
     C.C. În edentaţiile parţiale frontale protezele parţiale mobilizabile scheletate sunt indicate:
     

1. 
   în edentaţiile întinse
   
2. 
   cînd dinţii limitrofi breşei au un parodont deficitar
   
3. 
   la absenţa incisivului lateral
   
4. 
   la absenţa incisivilor central şi lateral
   
5. 
   la adolescenţi în perioada de formare a sistemului stomatognat
   

Sursa 1

543. 
     C.C. Indicaţi etapele clinice la confecţionarea protezelor parţiale mobilizabile scheletate:
     

1. 
   amprentarea cîmpului protetic
   
2. 
   pregătirea preprotetică
   
3. 
   pregătire proprotetică
   
4. 
   determinarea ocluzie centrice
   
5. 
   proba scheletului metalic
   

Sursa 1

543. 
     C.C. Topografia ecuatorului protetic este dependentă de:
     

1. 
   poziţia de înclinare a modelului
   
2. 
   prezenţa migrărilor dentare
   
3. 
   starea dinţilor antagonişti
   
4. 
   forma anatomică a dinţilor stîlpi
   
5. 
   forma procesului alveolar
   

Sursa 1

543. 
     C.C. Indicaţi raportul tijei retentive cu dintele stîlp la determinarea zonei retentive:
     

1. 
   tija retentivă vine în contact cu zona ecuatorului protetic
   
2. 
   tija retentivă vine în contact cu linia marginei ocluzale
   
3. 
   cercumferinţa discului vine în contact cu zona subecuatorială
   
4. 
   cercumferinţa discului vine în contact cu ecuatorul dintelui
   
5. 
   cercumferinţa discului vine în contact cu zona supraecuatorială
   

Sursa 1

543. 
     C.C. Proiectul definitiv al protezei parţiale mobilizabile scheletate va fi elaborat după:
     

1. 
   examenul cîmpului protetic
   
2. 
   palparea articulaţiei temporo-mandibulare
   
3. 
   palparea planşeului bucal
   
4. 
   studiul modelului de diagnostic la paralelograf
   
5. 
   efectuarea gnatofoniei
   

Sursa 1

543. 
     C.C. Desenul scheletului protezei parţiale mobilizabile scheletate se trasează pe model cu creionul notînd:
     

1. 
   conturile şeilor
   
2. 
   conturile conectorului principal
   
3. 
   conturile elementelor de menţinere, sprijin şi stabilizare
   
4. 
   aliajul din care va fi confecţionat scheletul
   
5. 
   acrilatul pentru baza protezei
   

Sursa 1

543. 
     C.C. Proba scheletului metalic a protezei parţiale mobilizabile prevede:
     

1. 
   controlul scheletului pe model
   
2. 
   corecţia croşetelor cu cleşte în cioc
   
3. 
   sterilizarea scheletului metalic
   
4. 
   corecţia scheletului cu cleştele crampon
   
5. 
   controlul scheletului în cavitatea bucală
   

Sursa 1

543. 
     C.C. Verificarea scheletului protezei parţiale mobilizabile pe model urmăreşte scopul de a preciza:
     

1. 
   integritatea modelului la nivelul dinţilor restanţi
   
2. 
   calitatea prelucrării mecanice a scheletului
   
3. 
   gradul de distanţare de la fibromucoasă
   
4. 
   însuşirile de amortizare
   
5. 
   calităţile de şinare
   

Sursa 1

543. 
     C.C. Indicaţi operaţiunile de verificare a scheletului metalic a protezei parţiale mobilizabile pe model:
     

1. 
   controlul durităţii scheletului
   
2. 
   controlul elasticităţii scheletului
   
3. 
   verificarea formei şi plasării componentelor scheletului pe cîmpul protetic
   
4. 
   verificarea axei de inserţie
   
5. 
   verificarea axei de dezinserţie
   

Sursa 2

543. 
     C.C. La proba în cavitatea orală a scheletului protezei parţiale mobilizabile scheletate se va verifica poziţia braţelor croşetelor:
     

1. 
   opozante (orale)
   
2. 
   mixte
   
3. 
   gingivale
   
4. 
   dento-gingivale
   
5. 
   retentive
   

Sursa 1

543. 
     C.C. La proba în cavitatea orală a machetei protezei parţiale mobilizabile scheletate se va verifica:
     

1. 
   rapoartele de ocluzie
   
2. 
   extinderea şeilor protezei
   
3. 
   calitatea cerii stomatologice
   
4. 
   calităţile de amortizare a protezei
   
5. 
   forma, culoarea şi montarea dinţilor
   

Sursa 1

543. 
     C.C. La proba în cavitatea orală a machetei protezei parţiale mobilizabile scheletate se va verifica:
     

1. 
   montarea dinţilor în raport cu apofizele alveolare
   
2. 
   corespunderea dinţilor artificiali cerinţelor fizionomice
   
3. 
   corespunderea culorii viitorului acrilat cu a fibromucoasei
   
4. 
   corespunderea dinţilor artificiali cerinţelor fonetice
   
5. 
   rezistenţa dinţilor artificiali
   

Sursa 1

543. 
     C.C. Aplicarea protezei parţiale mobilizabile scheletate în cavitatea bucală prevede:
     

1. 
   inspecţia extrabucală a protezei
   
2. 
   determinarea rezistenţei protezei la îndoire
   
3. 
   verificarea intrabucală a protezei
   
4. 
   determinarea elasticităţii braţelor protezei
   
5. 
   determinarea grosimii conectorului principal
   

Sursa 1

543. 
     C.C. La inspecţia extrabucală a protezei parţiale mobilizabile scheletate înainte de aplicare pe cîmpul protetic se verifică:
     

1. 
   prezenţa surplusurilor de acrilat pe suprafeţele interne ale croşetelor
   
2. 
   înălţimea cuspizilor dinţilor naturali
   
3. 
   gradul de înclinare vestibulară a dinţilor frontali
   
4. 
   calitatea finisării şi lustruirii
   
5. 
   necesitatea sterilizării protezei
   

Sursa 1

543. 
     C.C. După aplicarea protezei parţiale mobilizabile scheletate pe cîmpul protetic se verifică:
     

1. 
   stabilitatea protezei
   
2. 
   gradul de fărămiţare a produselor alimentare
   
3. 
   menţinerea protezei
   
4. 
   contactele dento-dentare în ocluzia funcţională
   
5. 
   mărimea efortului de deglutiţie
   

Sursa 1

543. 
     C.C. Examenul clinic a articulaţiei temporo-mandibulare după aplicarea protezelor parţiale mobilizabile scheletate pe cîmpul protetic prevede:
     

1. 
   determinarea caracterului excursiilor condililor articulari cu ajutorul cineradiografiei
   
2. 
   determinarea prezenţei cracmentelor în articulaţie prin auscultaţie
   
3. 
   daterminarea caracterului excursiilor condililor articulari a mandibulei prin palparea zonei periarticulare
   
4. 
   determinarea dimensiunei verticale de ocluzie
   
5. 
   determinarea rapoartelor elementelor articulare prin electroradiografie
   

Sursa 1

543. 
     C.C. Determinarea rapoartelor între componentele articulaţiei temporo-mandibulare după aplicarea protezelor parţiale mobilizabile scheletate se va efectua cu următoarele metode paraclinice:
     

1. 
   inspecţia
   
2. 
   tomografia
   
3. 
   tomografia computerizată
   
4. 
   teleradiografia
   
5. 
   palparea zonei periarticulare
   

Sursa 1

543. 
     C.C. Modelele de diagnostic în edentaţiile parţiale întinse se v-or studia:
     

1. 
   separat fiecare model
   
2. 
   în raport de înălţimea solclului
   
3. 
   în conformatorul pentru realizarea soclului
   
4. 
   în poziţie de ocluzie centrică
   
5. 
   în paralelograf
   

Sursa 1

543. 
     C.C. Pe modelele de diagnostic în edentaţiile parţiale întinse se va determina:
     

1. 
   înălţimea spaţiului interocluzal în zona breşelor arcadelor dentare
   
2. 
   poziţiile dinţilor ce delimitează breşele arcadelo dentare
   
3. 
   culoarea dinţilor restanţi
   
4. 
   gradul de implantare a dinţilor restanţi
   
5. 
   lăţimea fibromucoasei pasiv mobile
   

Sursa 1

543. 
     C.C. În situaţiile clinice ale edentaţiei parţiale întinse cu micşorarea dimensiunii verticale de ocluzie condilii articulari ai mandibulei se v-or plasa:
     

1. 
   anterior-inferior
   
2. 
   anterior-superior
   
3. 
   însus
   
4. 
   posterior
   
5. 
   strict anterior
   

Sursa 4

543. 
     C.C. Examenul clinic a apofizelor alveolare edentate la pacienţii cu edentaţii parţiale întinse prevede:
     

1. 
   determinarea înălţimii şi reliefului apofizei alveolare
   
2. 
   densitatea osului alveolar
   
3. 
   determinarea formei procesului alveolar
   
4. 
   prezenţa sau absenţa osteoporozei
   
5. 
   grosimea corticalei osului alveolar
   

Sursa 1

543. 
     C.C. Gradul de rezorbţie şi atrofie a proceselor alveolare edentate la pacienţii cu edentaţii parţiale întinse va depinde de:
     

1. 
   stereotipul actului de masticaţie
   
2. 
   duritate produselor alimentare
   
3. 
   etiologia edentaţiei
   
4. 
   traumatismul produs la extracţia dinţilor
   
5. 
   tipul de ocluzie
   

Sursa 1

543. 
     C.C. După topografia breşei edentaţia parţială poate fi:
     

1. 
   laterală
   
2. 
   frontală
   
3. 
   fronto-laterală
   
4. 
   circulară
   
5. 
   întreruptă
   

Sursa 1

543. 
     C.C. Indicaţi limitele protezei parţiale mobilizabile acrilice la maxilă în zona dinţilor restanţi:
     

1. 
   în zona dinţilor frontali – la colet
   
2. 
   în zona dinţilor frontali – pînă la tuberculii palatinali
   
3. 
   în zona dinţilor laterali – pînă la zona supraecuatorială
   
4. 
   în zona dinţilor laterali – la colet
   
5. 
   în zona tuturor dinţilor restanţi ecuatorial
   

Sursa 1

543. 
     C.C. Indicaţi limitele protezei parţiale mobilizabile acrilice la mandibulă în zona dinţilor restanţi:
     

1. 
   în zona dinţilor frontali – supraecuatorial (acoperă ⅔ din înălţimea lor)
   
2. 
   în zona dinţilor frontali – la colet
   
3. 
   în zona dinţilor laterali – la colet
   
4. 
   în zona dinţilor laterali – supraecuatorial
   
5. 
   în zona tuturor dinţilor restanţi – subecuatorial
   

Sursa 1

543. 
     C.C. Indicaţi etapele amprentării preliminare în edentaţiile parţiale întinse:
     

1. 
   alegerea lingurii amprentare standart
   
2. 
   corectarea lingurii amprentare individuale
   
3. 
   palparea proceselor alveolare
   
4. 
   pregătirea materialului amprentar
   
5. 
   aplicarea materialului amprentar pe lingura amprentară
   

Sursa 1

543. 
     C.C. La amprentarea preliminară în edentaţiile parţiale întinse pot fi utilizate materialele amprentare:
     

1. 
   Gelin
   
2. 
   Ortocor
   
3. 
   Elastic
   
4. 
   Ghips
   
5. 
   Kromopan
   

Sursa 1

543. 
     C.C. Principiul de profilaxie locală la tratamentul protetic cu proteze parţiale mobilizabile prevede:
     

1. 
   educaţia sanitară
   
2. 
   folosirea alimentelor dure
   
3. 
   folosirea alimentelor moi
   
4. 
   respectarea igienei cavităţii orale
   
5. 
   păstrarea protezei în apă caldă
   

Sursa 1

543. 
     C.C. Principiul profilaxiei afecţiunilor generale în tratamentul protetic cu proteze parţiale mobilizabile prevede profilaxia:
     

1. 
   eroziunilor dentare
   
2. 
   cariei dentare
   
3. 
   afecţiunilor tractului degestiv
   
4. 
   stomatitelor alergice
   
5. 
   dereglărilor psihice
   

Sursa 1

543. 
     C.C. Principiul curativ al tratamentului profilactic cu proteze parţiale mobilizabile prevede:
     

1. 
   refacerea integrităţii morfologice a sistemului stomatognat
   
2. 
   restabilirea funcţiei de masticaţie şi de deglutiţie
   
3. 
   de a nu deplasa proteza din cavitatea bucală
   
4. 
   restabilirea funcţiei fizionomice
   
5. 
   profilaxia stomatitelor toxice
   

Sursa 1

543. 
     C.C. Principiul biologic la tratamentul protetic cu proteze parţiale mobilizabile prevede:
     

1. 
   respectarea igienei bucale
   
2. 
   îngrijirea protezei
   
3. 
   alegerea materialului fără însuşiri alergice
   
4. 
   alegerea materialului cu însuşiri elastice
   
5. 
   respectarea congruenţei între proteză şi substratul organic
   

Sursa 1

543. 
     C.C. Principiul biomecanic la tratamentul protetic cu proteze parţiale mobilizabile prevede:
     

1. 
   de a ţinea cont de rezistenţa ţesuturilor cîmpului protetic
   
2. 
   materialul protezei să posede rezistenţă forţelor funcţionale
   
3. 
   respectarea regimului de alimentare
   
4. 
   materialul protezei să aibă gust plăcut
   
5. 
   folosirea protezei numai în timpul alimentaţiei
   

Sursa 1

543. 
     C.C. Principiul homeostazic la tratamentul protetic cu proteze parţiale mobilizabile prevede de a ţinea cont:
     

1. 
   de însuşirile mecanice a materialelor din care se va confecţiona proteza
   
2. 
   de particularităţile individuale ale tabloului clinic
   
3. 
   de relaţiile dintre componentele sistemului stomatognat
   
4. 
   de posibilităţile laboratorului tehnic
   
5. 
   starea generală a organismului
   

Sursa 1

543. 
     C.C. Principiul ergonomic la tratamentul protetic cu proteze parţiale mobilizabile prevede:
     

1. 
   organizarea chibzuită a locului de muncă a medicului
   
2. 
   profilaxia maladiilor profesionale
   
3. 
   profilaxia cariei dentare
   
4. 
   micşorarea numărului de vizite a pacientului
   
5. 
   profilaxia afecţiunilor fibromucoasei
   

Sursa 1

543. 
     C.C. Indicaţi etapele amprentării funcţionale la pacienţii cu edentaţii parţiale întinse:
     

1. 
   amprentarea preliminară
   
2. 
   corectarea lingurii amprentarea individuale
   
3. 
   pregătirea materialului amprentar
   
4. 
   imitarea probelor funcţionale de către medic
   
5. 
   aplicarea lingurii individuale cu materialul amprentar pe cîmpul protetic
   

Sursa 1

543. 
     C.C. Auscultaţia articulaţiei temporo-mandibulare la pacienţii cu edentaţii parţiale întinse se efectuiază în timpul:
     

1. 
   actului de deglutiţie
   
2. 
   palpării şi mişcărilor mandibulare
   
3. 
   excursiilor condililor articulari ai mandibulei
   
4. 
   actului de masticaţie
   
5. 
   actului de respiraţie orală
   

Sursa 1

543. 
     C.C. Examenul clinic-instrumental a cavităţii orale la pacienţii cu edentaţii parţiale întinse se va efectua cu:
     

1. 
   oglinda stomatologică
   
2. 
   fagodinamometrul
   
3. 
   paralelometrul
   
4. 
   pensa stomatologică
   
5. 
   pensa chirurgicală
   

Sursa 1

543. 
     C.C. Examenul clinic a cavităţii orale la pacienţii cu edentaţii parţiale întinse se va efectua:
     

1. 
   cu stomatoscopul
   
2. 
   prin inspecţie
   
3. 
   cu gnatodinamometrul
   
4. 
   prin palpare
   
5. 
   cu pensa anatomică
   

Sursa 1

543. 
     C.C. Examenul clinic al parodontului dinţilor retanţi la pacienţii cu edentaţii parţiale întinse prevede determinarea:
     

1. 
   gradului de retracţie a gingiei
   
2. 
   grosimei gingiei
   
3. 
   densităţii osului alveolar
   
4. 
   adîncimii pungilor dento-paradontale
   
5. 
   sensibilităţii gingiei
   

Sursa 1

543. 
     C.C. La examenul clinic a arcadelor dentare la pacienţii cu edentaţii parţiale prin inspecţie se determină:
     

1. 
   forma arcadelor dentare
   
2. 
   înălţimea arcadelor dentare
   
3. 
   prezenţa, mărimea şi numărul breşelor arcadelor dentare
   
4. 
   culoarea arcadelor dentare
   
5. 
   topografia breşelor arcadelor dentare
   

Sursa 1

543. 
     C.C. Corecţia poziţiei braţului croşetului simplu a protezei parţiale mobilizabile acrilice se va efectua:
     

1. 
   degetal
   
2. 
   cu cleşte crampon
   
3. 
   cu cleşte în cioc
   
4. 
   cu cleşte cu fălci rotunde
   
5. 
   cu ciocănaşul tehnicianului dentar
   

Sursa 1

543. 
     C.C. La examenul mişcărilor de lateralitate a mandibulei în ocluzia funcţională la pacienţii cu edentaţii parţiale întinse mandibula se va deplasa spre dreapta sau spre stînga pînă la:
     

1. 
   maximal
   
2. 
   contactul de cap la cap a caninilor
   
3. 
   contactul de cap la cap a incisivilor
   
4. 
   contactul de cap la cap a cuspizilor dinţilor laterali
   
5. 
   minimal
   

Sursa 1

543. 
     C.C. La examenul exobucal al pacienţilor edentaţi total la palpare se evidenţiază:
     

1. 
   gradul de deschidere a gurii
   
2. 
   relaţiile crestelor alveolare edentate
   
3. 
   starea articulaţiei temporo-mandibulare
   
4. 
   starea şi dimensiunile torusului palatin
   
5. 
   starea funcţională a unor muşchi
   

Sursa 1

543. 
     C.C. Prin auscultaţie la examenul exobucal în edentaţia totală depistăm:
     

1. 
   saltul articular
   
2. 
   cracmentele articulare
   
3. 
   zgomotele ocluzale la deschiderea gurii
   

4. zgomotele ocluzale la închiderea gurii

5. 
   durerea articulară
   

Sursa 1

543. 
     C.C. Prin inspecţie la examenul endobucal în edentaţia totală determinăm:
     

1. 
   culoarea fibromucoasei
   
2.