Cuvîntul este Totul şi Totul este Cuvîntul, adicâ Dumnezeul este Totul şi Totul este Dumnezeu.
Nu există armă mai puternică în lume decît cuvîntul. Prin cuvînt omul trăeşte şi iubeşte, luptă şi urăşte, zideşte şi crează, distruge şi omoară, ajunge la Dumnezeu sau coboară în infern.
Copilul este o foaie albă pe care maturul trebue să scrie unele cuvinte vii sau moarte în dependenţă de gradul de intelegenţă de care dispun. Noi am venit să găsim cuvîntul viu, care este ca o cheiţă de aur pentru inima copilaşului. Această putere o deţine povestea , cu ea şi vom începe .
Nu cred că este cineva care să nu cunoască povestea lui C Callodi „Pinochio”, iar A. Tolstoi un autor renumit rus a ascultat şi el povestea aceasta fiind copil, iar crescînd mare a compus şi el pe baza acestui suget o poveste nouă „Buratino”. Acum împreună ne vom reaminti această frumoasă poveste:
Vorbirea versificată reprezintă o îmbinare de cuvinte desăvîrşite din punct de vedere intonaţional şi ca semn al al acestei desăvîrşiri este pauza . Nerespectarea pauzei strică ritmul poeziei. Sunt două tipuri de pauze:
Ritmul este un criteriu important în vorbirea versificată căci ea este construită pe repere ritmice. Ritmul e în strînsă dependenţă de stările sufleteşti , de ideile şi aspectele din realitatea relatată în poezie. Ritmul fiind una din modalităţle importante pentru comunicarea emoţiilor umane necesită să fie respectat în procesul unei lecturi în glas. El se realizează printr-un complex intonaţional, ajutat fiind de pauzele ritmice şi logice.
Orice copil poate să scrie o poezie
Atelier de creaţie
Moderatori: scriitoarea
Claudia Partole
Eugenia Bejan, director adjunct Biblioteca Naţională pentru copii, specialist bibliotecomie
Spun astronomii “Cu ochiul liber se pot observa aproape 5000 de stele, dar folosind un telescop optic se pot observa sute de mii de stele din galaxia noastră”. În cazul copiilor noştri aceste telescoape sîntem noi – părinţii. De multe ori, în viaţă, noi - telescoapele suntem strivite sub greutatea grijilor cotidiene, insuficienţei de cunoştinţe în educaţie, indiferenţă, goana după bani. Şi multe stele, cad fără a mai avea şansa de a fi văzute.
În viaţă în primul rînd părintele trebuie să fie acel telescop, care să întrezărească rază firavă de lumină, ce începe a răsări din sufletul propriului copil. Dar cum sa descoperim talentele şi înclinaţiile copiilor noştri, cum să le cultivăm şi să ţinem seama de ele cînd alegem activităţile din timpul liber? Cred că înainte de a ne apuca să căutam raspunsul acestei întrebări, ar fi bine să ne uitam cu atenţie la copil, să-l întrebăm, ce-i place şi, mai ales, să-i oferim mai multe variante.
Pur si simplu sa încerce. Daca îi place va continua, dacă nu…va încerca altceva.
Cele mai reuşite activităţi sunt cele în urma cărora obţinem ceva care poate fipăstrat mai mult timp.
Activităţile nu trebuie să fie pretenţioase sau costisitoare, astfel încît nu aveţi nevoie de cine ştie ce materiale, ingredinte, spatiu, ustensile. Cu cat aveţi lucruri mai puţine şi mai simple, cu atît creativitatea şi originalitatea vor fi mai mult stimulate.
Vă propunem în continuare un atelier, în care , dragi părinţi şi copii veţi obţine abilităţi practice pentru a dezvolta imaginaţia şi creativitatea copiilor voştri. Şi atunci cînd lectura va fi o ocupaţie preferată şi permanentă, utilizînd exerciţiile propuse, veţi reuşi să aprindeţi lumina talentului în sufletele copiilor voştri.
Obiective:
-
Descoperirea potenţialului creativ, exersând diverse forme de utilizare imaginativă a limbajului;
-
descoperirea formelor de exprimare plastice, sonore şi cinetice care să le pună în valoare personalitatea;
-
Posibilitatea de a fi creativ lucrînd în echipă;
-
armonizarea personalitatăţii într-un proiect colectiv;
-
Antrenarea alături de părinţi, pentru îmbogăţirea propriei lumi şi a propriei persoane.
Sarcini pentru participanţi:
1. Propunem un rînd, de exemplu “Dacă ar fi” şi fiecare participant scrie în contextul acestor cuvinte un rînd. În rezultat s-a primit următoarea poezie:
Dacă ar fi să mă nasc încă o dată
Mi-aş alege altă soartă
Din nou să zbor,ca Icar aş încerca
Lumea o voi iubi
Ca pe nimic altceva,
Cu dreptate-o voi cinsti
Căci aici sunt născut.
2. Poezie prin joc. Fiecare copil şi părinte primeşte o fîşie de hîrtie, pe care este scris o frază, în cazul nostru “Mi-e frică de...”, pe care trebuie s-o continuie în context. Alt copil le colecţionează după ce au fost completate, pe rînd le citeşte.Iată ce s-a primit:
Mi—e frică de Dumnezeu
pe care îl am în suflet mereu,
mi-e frică că o să-mă pierd.
Mi-e frică de îngeraşii supăraţi
Mi-e frică de singurătate
De nopţile întunecate,
De luna argintie,
De stele nemărginite.
Mi-e frică de ploaie,
De frig şi ninsoare.
mi-e frică de furtună
cînd îmi zice noapte bună.
Mi-e frică de bunul Dumnezeu
Ce ne iubeşte enorm de mult
Şi este cu noi împreună totdeauna
Zi şi noapte, iarnă şi vară
Şi de duşmani ne păzeşte.
Mi-e frică de Moarte.
Mie-e frică de sufletele întunecate.
Mi-e frică de îndiferenţa rece
Mi-e frică să nu-mi pierd niciodată neamul,
să nu rămîn singură în lumea asta
Mi-e frică de nevoi
Mi-e frică de război
Mi-e frică de cîini,
mi-e frică de gîndaci
Mi-e frică de broscuţe
Că sunt netede ca nişte băsmăluţe.
Mi-e frică de umbrele negre
Mi-e frică de hoţia gîndurilor mele,
de visele care le voi visa
Mi-e frică de cuvinte ce rănesc
Mi-e frică că lumea nu va mai fi romantică.
Mi-e frică dacă mă muşcă cineva.
Mi-e frică (uneori!) de mine...
3. Se propun 5 cuvinte: dacă, cînd, doresc, mîine, august, pe care fiecare participant să le folosească într-o poezioară din 11 cuvinte.
August... luna ce lumea aşteaptă
Cu speranţa că vacanţa va dura ...
***
Doresc...
Lumea să devină mai bună,
Gîndurile rele să ne lase...
***
Dacă mîine e 10 august
Sergiu face 5 ani.
Doresc mult... să ajung şi la nunta lui.
***
Dacă doresc în august
Cînd florile-nfloresc
Să le culeg pe toate
Le caut şi găsesc.
***
Dacă uşor gîndesc
Poezii alcătuesc
Cînd gîndurile bune
În august se adună
***
Dacă august, mîine, va topi ghiaţa
Din cele mai reci suflete,
Doresc ca rîuri de bunătate să curgă pe Pămînt
4. Participanţilor li se propune să scrie o poezie despre lucruri obişnuite, care ne înconjoară.
EU VISEZ
Să fiu o zînă
Să am o baghetă-n mănă,
Să plouă cu stele
La castelul cu mergele
***
SĂ FIU TATĂL ÎMPĂRAT
Să dau porunci la argaţi.
Să fiu lăudat şi iubit,
Cu onoare vestit şi cinstit
Să conduc împărăţie mare
Cunoscută-n lume de fiecare,
Să ştie că-i conduc cu respect
Cu dreptate şi corect.
Împărat e o întămplare
Om să fii e lucru mare.
Nu uita nici cînd
Menirea ta pe acest pămînt.
***
Cînd futurile zboară
Pe aripi poleiul florilir
frumoase se va aşterne...
***
Pe aragaz fierbea o supă
Şi cratiţa aburea supărată,
Doar stomacul meu savura
Mulţumit că acuş mîncaea e gata...
****
Un şiret e supărat
Şi de ciudă, s-a ascuns sub pat
Eu îl caut...,
dar din casă
dhetuţa fără el nu iese...
***
Nu e om să nu fi scris
O poezie
Îmi răscoleşte sufletul
Străpuns de săgeata lui Cupidon
El e dragostea noastră
Dragostea poporului
***
Numai cînd mă gîndesc la tine,
Un gînd bun îmi vine
Despre tine copile
***
Gioocelul
Giocelul ese-afară
Alb şi mititel
Suflă vîntul , el se-ascunde
Sub un copăcel
Şi 8 martie cînd venim
Noi ne bucurăm,
C-o să-i dăm în dar mămicăi
Cîte-un giocel
***
Dansul ploii
Cînd plouă pămîntul cîntă,
Soarele şi norii acompaniază,
Iar stropii dansează.
***
Dorinţa
Doresc să fiu erou,
În poveste să trăesc,
Făt- frumos să mă mumesc.
***
Tabloul
În tabloul înrămat,
Care pe perete stă agăţat
E pictată blînda , mîndra învăţătoare a vieţii
Bunicuţa ...
***
Papucii
Cînd vin seara acasă
Papucii mei mă aşteaptă
Şi-mi încălzesc picoarele
Reci ca rîşchitoarele.
***
Papucii
Eu am nişte papuci roşii
Îi port
Şi mă joc cu ei.
***
Doresc să trăiască copiii
În lume fericiţi,
Alături de scumpii părinţi.
***
Carte, cărţulie dragă,
Eşti alături ziua-ntreagă,
Todeaună mă-nsoţeşti
Şi la bine mă îndrumezi.
***
Dimineaţa-n pădurice
Am zărit un aricel
Cu o ciupărcuţă-n spate
Roşie niţel.
***
Jucăriile
Tren, păpuşă, maşinică
Toate-s jucării
Ce merg din mînă-n mînă
La veselii copii.
***
Ceasul bate tic-tic-tic
Nu se-opreşte nici un pic
Parcă este-o inimă
Ce cu greu suspună,
Numără secundele
Orele , minutele,
Ne orientăm după el
Chiar dacă-o secundă-i ca un soricel.
***
În pernă moale cînd te culci
Îţi pare o boare de vînt
Ce suflă în frunzele verii.
***
Dacă aş putea
În lume aş zbura,
Ca fluturii pe floare
Un îngeraş în suflet.
***
Doresc o lume mai bună
Un popor Cinstit
Un suflet curat
***
Stiloul este supărat
Că toată vara
Copiii l-au uitat.
***
Mîne este ziua mea,
Dacă
nu voi zbura
Îngerii mă vor ajuta
Primăvara e regină
În rochiţă de brănduşi
Ea aduce lumină
La copii ghiduşi
***
Accensorul
Accensorul ne ridică,
Ne coboară
Şi încet el ne măsoară
Şi încet noi îl rugăm
Să ne spună ce să măsurăm.
***
Plaiul meu
Cînd soarele răsare
Cînd florile-nfloresc
Cînd plaiul meu zîmbeşte
Atunci şi eu zîmbesc.
***
Creionaşul
Am şi eu un creionaş
Tare este el poznaş,
Face numai nebunii
Prin caiete la copii
Maşinele, floricele
Desenează el prin ele.
***
Gospodină cu fustiţă
Strînge totul din ogradă,
O ajută pe fetiţă,
Care-o strînge strîns de coadă.
***
Doresc să fiu mereu copil
Nevinovat şi fără griji
Să port cireşe la urechi
***
Dacă ninge ,dacă plouă
Nu mi-e frică de nimic,
Sînt alături de tătic.
***
Ceasul
Ceasul este nemilos
Tot odată blînd:
Timpul îl alungă,
Dar tot mereu îl cheamă,
Secundele plec
La gara trenurilor imaginare,
Într-o dimensiune nouă,
Într-o zi de august.
***
Papucii cu felinar.
Am nişte papuci micuţi
Şi ei sînt foarte drăguţi
Îmi clipesc din ochi mereu
Că sunt preferaţii mei.
***
Toamna
Eşti anotimpul aşteptat
De tot neamul nostru,
Hai, vino să ne bucurăm
De roadele pămîntului.
***
Cărţile cînd le citeşti
Înfloreşti şi înfloreşti
În poveste te regăseţi
Şi nu-ţi vine să te despărţeşti
***
Ciupicii lui Săndel
Sunt foarte supăraţi,
Că stau pe trotuar
Uitaţi şi nespălaţi.
Cînd o să treacă iarăşi
Săndel fudul pe lîngă ei,
De ar vorbi sărmanii
De-ar şti vre-un cuvînţel
Iar spune ca să ştie
Că este tare rău.
***
Dacă toţi copiii
Ar scrie-o poezie
Stii cum sar numi - copilărie.
5. Poezii ghicitori. Fiecarui participant i se propune de a scri despre un fenomen al naturii, un obiect, fără al numi.
***
Stă cuminte el şi tace
Pe mîna cu cinci degete...
(inelul)
***
Cînd merele cad
Cînd păsările pleacă
De ce sunt trist
Mai stai oleacă.
(toamna)
***
E un anotimp frumos
Este cald, mai sînt şi nori
Şi vacanţa ne aşteaptă,
Cald va fi în restul zilelor, fără nori.
(Vara)
***
E roşcată e şi şmecheră,
Roade ghindă ziua-ntreagă.
Prin copaci se mişcă
După-o ghindă mică.
(Veveriţa)
***
Are coada roşcovană,
E şireată şi vicleană
Păcăleşte pe oricine
Oare ce fel de guvină-i?
(Vulpea)
Malul verde, apa roşie, peştişorii negri.
(Harbuzul)
***
Are multe ilustrate
Simple şi mai colorate
Scrie multe şi mărunte
Şi politică şi mai glumeÎmi spuneţi cine-i?
(Ziarul)
***
Se aştern pe-al nostru plai
Şi nu sînt în luna mai,
Ei sunt albi şi lucitori
Se numesc ei
(fulguşori)
***
Gospodină cu fustiţă
Strînge totul din ogradă
O ajută pe feriţă
Care-o strînge strîns de coadă.
(mătura)
***
Cu capul lung şi e vărgată
Şi se numeşte ea
(Girafă)