Vladimir florea: transportatorii privesc cu optimism în viitor

VLADIMIR FLOREA: TRANSPORTATORII PRIVESC CU OPTIMISM ÎN VIITOR

Interviu acordat în exclusivitate agenţiei INFOTAG de către preşedintele Asociaţiei Internaţionale a Transportatorilor Auto (AITA), copreşedintele Uniunii Transportatorilor şi Drumarilor, Vladimir Florea.

I.: Dle, Florea, cum a fost anul 2010 pentru transportatorii din Moldova?

V.F.: Cea mai importantă problemă a anului a fost cea a ieşirii din criză. Prin eforturi comune am reuşit să amînăm pe anul 2012 majorarea de două ori a taxelor de drum, preconizată de către Ministerul Finanţelor pentru anul 2011, să anulăm licenţierea transportului internaţional, să menţinem sistemul taloanelor la procurarea benzinei şi a motorinei. Din lista certificării obligatorii au fost scoase serviciile de transportare a pasagerilor. Am prezentat o nouă schemă de calcul al taxelor de drum, care a permis respingerea dublării acestor taxe pentru autobuze şi camioane începînd cu anul 2011. De asemenea, au fost întreprinse măsuri pentru a ajuta transportatorii în politica de creditare. Am reuşit să încheiem cu unele bănci acorduri de menţinere a ratei fixe la leasing pe întreaga perioadă de finanţare, precum şi de a oferi amînarea plăţii pentru organizaţiile de transport.

În acelaşi timp, rămîne nesoluţionată problema scutirii transportului de la plata TVA la import, problema creditării organizaţiilor de transport. Băncile trebuie să se întoarcă cu faţa la sectorul real al economiei. Avînd în vedere că criza a cuprins nu doar o singură ţară, preţul combustibilului a influenţat serios nivelul cheltuielilor, iar acesta a constituit peste 60% din cheltuielile totale ale transportatorilor.

Anul 2009 a arătat că 65% din transportările cu toate tipurile de transport au scăzut comparativ cu anul 2008, inclusiv 56% din transportările de mărfuri. În anul curent acestea au crescut cu 27%, cifră care însă nu compensează pierderile. În transportările internaţionale creşterea a constituit 8%, iar pierderile din 2009 au fost de 15%.

S-a redus considerabil renovarea mijloacelor de transport de tip EURO-4 şi EURO-5, peste 50 din companii nu mai lucrează în general. Acest lucru arată că Moldova încă nu a ieşit din criză. Analiza noastră a demonstrat că transportatorii, organele de stat şi agenţii economici nu au suficientă abordare sistemică. Nu avem relaţii de parteneriat care să solicite unirea eforturilor. S-a complicat şi situaţia cu transporturile de pasageri. Nu avem o concepţie de dezvoltare, piaţa din umbră este foarte activă, iar acest lucru frînează dezvoltarea ramurii. Este pusă şi problema privind cultura deservicii, problema securităţii rutiere.

Uniunea Transportatorilor şi Drumarilor a făcut o serie de propuneri pentru perfecţionarea actelor legislative. Împreună cu Ministerul Transporturilor am început să lucrăm asupra Codului transporturilor auto. Pentru a susţine fondul rutier la maximum, vom insista ca în acesta să fie trimise 80% din accizele la produsele petroliere (în 2010 – 65%). Am propus ca din Legea bugetului pentru anul 2011 să fie eliminată prevederea privind aplicarea TVA la importul de autobuze EURO-3 şi de camioane de mare tonaj EURO-4 şi EURO-5.

I.: Ce măsuri ar trebui întreprinse pentru a relansa ramura?

V.F.: Mai întîi trebuie să folosim abordarea sistemică în lucrul cu alte organizaţii de ramură. Important este şi ca toţi membrii Uniunii Transportatorilor şi Drumarilor să fie interesaţi să atingă un rezultat anumit. Noi pledăm pentru o activitate constructivă.

I.: Ce condiţii ar trebui create pentru transportatori, pentru o activitate mai eficientă?

V.F.: În primul rînd, este necesar ca toţi să respecte legea. În al doilea rînd, statul trebuie să-şi stabilească priorităţile, iar pentru aceasta este nevoie de un program de dezvoltare al unui sau altui tip de transport. Însă pentru toate acestea este nevoie de analiză şi control permanent. Acesta se edifică pe profesionalism şi competenţă.

I.: Cum apreciaţi procesul de implementare a tahografului digital, luînd în consideraţie că Moldova trebuia pînă la 16 iunie 2010 să implementeze sistemul tahografelor digitale şi cardurilor electronice? Cum este în alte ţări?

V.F.: Împreună cu Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor am reuşit să ajungem trenul din urmă. Pînă la 16 iunie curent nu s-a făcut nimic, însă am reuşit să ajungem la o înţelegere cu partenerii europeni ca pînă la 1 ianuarie 2011 transportatorii noştri să nu fie sancţionaţi în Europa. Între timp am lucrat cu toţii intens, am impus sistemul să lucreze, iar acum conducătorii auto au început deja să primească carduri. Dar acesta este abia începutul soluţionării problemei. Luna ianuarie va fi una dură pentru cei care nu au putut obţine carduri. Avem unele temeri în această privinţă, pentru că totul trebuie făcut la timp. Alte ţări, ca Ucraina, Belarus, Rusia, s-au pregătit demult. De aici putem trage concluzia că în Moldova lipseşte simţul responsabilităţii pentru lucrul început.

I.: S-a redus cumva numărul încălcărilor în cadrul Conferinţei Europene a Miniştrilor Transporturilor (CEMT)?

V.F.: În anul 2010 numărul încălcărilor multiple în Rusia este cu mult mai mic faţă de anii precedenţi. Rusia a interzis intrarea în ţară doar pentru şase agenţi de transport. Toţi au înţeles că nici o încălcare nu va rămîne nesancţionată. Mulţi ar putea rămîne fără lucru, dacă vor continua să se ocupe de falsificarea actelor. Iar acest lucru influenţează asupra imaginii Moldovei.

I.: Cîte autorizaţii a primit Republica Moldova pentru anul 2011?

V.F.: În oricare ţară transportul internaţional este necesar pentru deservirea propriei economii, iar un anumit procentaj, de exemplu, pînă la 10%, revine altor transportări. În Moldova totul este invers. Doar 15% din transport sînt efectuate din/în Moldova, restul fiind efectuate din/în ţările terţe. În Europa sîntem ca nişte piraţi. De aceea trebuie să stabilim criteriile de acces la profesia de transportator, pentru a fi competitivi.

Am înţeles că oricît de multe autorizaţii ni s-ar acorda, oricum ele sînt insuficiente. Pe de altă parte, am reuşit să cucerim pieţele din Balcani (70%). Atît timp cît vom fi lăsaţi acolo, atît timp vom lucra. Dacă Rusia va închide accesul pentru noi în anul viitor, vom avea probleme cu Grecia, iar Turcia îşi înţelege rolul în livrarea mărfurilor prin porturi, atunci, posibil, vom pierde o bună parte din autorizaţii. Din punct de vedere al prezenţei pe piaţă, avem nevoie de un sistem de acces permisiv. CEMT este un sistem european. Au apărut noi restricţii, posibil vor apărea şi altele. Se zice că ar fi bine să renunţăm la CEMT. Iar o ţară ca Moldova este prima în lista păgubaşilor, pentru că noi nu sîntem în UE. Şi noi peste tot avem nevoie atît de vize, cît şi de autorizaţii. De aceea problema în cauză va continua să domine. În anul curent numărul autorizaţiilor a fost suficient pentru cei care au lucrat corect şi ordonat. În 2011 pentru transportul EURO-4 au fost acordate 128 de autorizaţii, dintre care 104 pentru un an, iar 24 pentru o lună. Pentru sportul EURO-5 au fost acordate 1160 de autorizaţii (930 pentru un an şi 230 pentru o lună). Acestea sînt limitate. 90 de autorizaţii au dreptul să intre în Grecia, 300 – în Italia, 96 – în Austria, 670 – în Rusia.

I.: Care sînt aşteptările transportatorilor în anul 2011?

V.F.: Există două centre care determină volumul şi tipurile de transportări: Rusia, ca piaţă care absoarbe, şi ţările portuare, unde sînt aduse mărfurile. Pentru noi este foarte important să menţinem accesul pe piaţa rusă din ţările terţe, precum şi în Balcani, întîi de toate în Turcia, să avem acces la porturile ei. În 2011 sperăm că în transportul internaţional vom înregistra creşteri de 3-5% faţă de 2010, dacă, desigur, nu se vor întîmpla evenimente care nu depind de noi. De exemplu, va cădea moneda euro, va fi vreun default în vreo ţară oarecare. Dacă acest proces nu se va opri şi piaţa va începe să se împartă, atunci primii care vor simţi acest lucru vor fi cei care ajung în ţări terţe. Ei primii vor fi opriţi, pentru a nu admite şomajul şi pentru a apăra piaţa. Acesta însă este cel mai prost scenariu. Să fim optimişti.