Ziua I ziua I 1 Cuvânt introductiv Importanța unui Parteneriat transparent și durabil al Guvernului cu administraţia publică locală locațIA: Sala Alexandru Ioan Cuza 2

Marin Bădiţă: Bună dimineaţa, mă numesc Marin Bădiţă, sunt prefectul judeţului Tulcea, doamnelor şi domnilor miniştri, stimaţi invitaţi, apreciez preocuparea domnului ministru Dragoş Pâslaru în legătură cu simplificarea modului de acces la indemnizaţia lunară pentru creşterea copilului şi la indemnizaţia de şomaj, dar pentru că anterior funcţiei de prefect am lucrat în zona Ministerului Muncii şi a Casei Judeţene de Pensii, aş fi deosebit de bucuros dacă ar încerca să facă o asemenea simplificare şi a normelor de aplicare a Legii pensiilor, întrucât şi în zona aceasta avem... cetăţeanul e pus în situaţia de a prezenta numeroase documente pentru a obţine dreptul la pensie. Vă mulţumesc. 


Violeta Alexandru: Mulţumesc. Dacă vrea domnul ministru să răspundă acum, dacă nu în intervenţia domniei sale, cum apreciază.


Dragoş Pâslaru: Mulţumesc foarte mult, domnule prefect, pentru aprecieri. Ce vedem acuma, din punctul meu de vedere, este vârful aisbergului, adică noi ce am vrut să facem este aşa: să creăm nişte condiţii cadru pentru debirocratizare în general şi, pentru ca lumea să poată să înţeleagă că nu e de şagă, să ne apucăm cu câteva acte în ordinea în care le luăm şi să demonstrăm că se poate. La indemnizaţii, pe lângă ceea ce colegul nostru a menţionat, practic este un caz în care oamenii nu mai trebuie să meargă la ghişeu pentru că trimit pe e-mail tot dosarul şi se fac verificările cu "cross-check" între bazele de date publice să se verifice dacă sunt corecte sau nu dosarele respective. La fel pentru ajutorul de şomaj. Aşa va veni unul câte unul fiecare act normativ pe care îl avem în portofoliu, în cazul meu la Ministerul Muncii, în cazul colegilor, fiecare la ministerul lor. Acuma, câte vom face în şase luni de zile, să ne ajute Dumnezeu, dar ideea e că cel puţin în astea şase luni, lună de lună, sper să ajungeţi să nu mai fiţi surprinşi când vedeţi că se mai simplifică ceva, se mai taie un dosar, se mai taie o adeverinţă şi aşa mai departe. Şi acuma, ceea ce va fi, cred eu, spectaculos, este că în momentul în care ordonanţa pe care am adoptat-o, plus memorandumul care setează principiile de simplificare vor începe să îşi producă efectele, va fi cu adevărat un efect de bulgăre de zăpadă şi asta cred eu că va fi mult mai important decât orice măsură punctuală. Dar trebuie să ai şi măsuri punctuale, să se vadă efectiv despre ce e vorba, şi un cadru, evident de simplificare. Oricum, mulţumesc foarte mult.

 
Violeta Alexandru: Şi eu mulţumesc domnului prefect. Ideea generală este a unei etape pe care am atins-o, vom continua. Vom şi în funcţie de reacţiile pe care dumneavoastră ni le daţi din ţară vizavi de alte măsuri pe care le putem simplifica şi de aceea şi premierul, şi vicepremierul, ieri, colegul meu, eu, personal şi ceilalţi membri ai cabinetului transmitem acest semnal către dumneavoastră, al continuării dialogului în perioada următoare, pentru că şi alte elemente care pot fi simplificate şi de fapt noi simbolic acest mesaj am vrut să îl transmitem: că se poate, că nu e uşor, că sunt şi altele pe agenda noastră, dar cert este că se poate. Dacă sunt asemenea lucruri pe care dumneavoastră le vedeţi în teren şi vă întoarceţi către noi cu un semnal, vă asigurăm de deschidere pentru a le discuta şi pentru a le şi face să se întâmple în lunile care ne-au mai rămas în continuare. Vă rog, doamnă primar. 

Mariana Gâju: Bună ziua, doamnelor miniştri, domnilor miniştri, stimaţi colegi din administraţia publică locală, Mariana Gâju este numele meu, primarul comunei Cumpăna, judeţul Constanţa, prim-vicepreşedinte al Asociaţiei Comunelor din România.
Doamna ministru, ştiţi că noi am mai discutat despre acestă activitate intensă pe care dumneavoastră încercaţi să o desfăşuraţi şi să o implementăm până la nivel local al comunicării online. Şi atunci, ca şi acum, încerc să vă rog să aliniem în primul rând comunicarea interministerială, la nivel de ministere, între ministere şi mai ales pentru rapiditatea cu care sunt promovate hotărârile de guvern şi în acelaşi timp prezentările tuturor proiectelor pe care guvernul sau ministerele le implementează la un moment dat, pentru a avea cunoştinţă de la talpa ţării până în vârful administraţiei publice centrale. În acelaşi timp, comunicarea de neaprobare a hotărârilor de guvern promovate de către administraţia publică locală, un OATE oarecare, care trebuie să aibă cunoştinţă ca în timp optim să poată să revină cu completări, dacă sunt necesare, şi de promovare încă o dată a acestei hotărâri de guvern. 

Tot vorbind despre comunicarea online şi despre participarea la licitaţiile electronice, nu este cazul să reamintim despre acel incident, când o axă a unui proiect, a unui program, mai bine zis, a fost declanşată şi a durat doar şase minute, după care a fost sistat şi nimeni din administraţia publică locală nu a reuşit măcar să-şi pposteze pe site acel proiect, pentru care a trudit şi a cheltuit ultimii bani, pe care îi avea poate în fondurile administraţiei publice locale proprii. Faptul că avem aici, lângă noi, pe domnul ministru Pâslaru, ministrul muncii, şi în acelaşi timp avem reprezentantul, pe doamna ministru secretar de stat al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice Locale,d eşi tema este o alta, îmi permit să vă rog, să vă rog din partea administraţiei publice locale, a reveni la analiza asupra salarizării tuturor tuturor categoriilor de salariaţi din cadrul administraţiei publice locale.

Domnilor, este de reţinut că aleşîi locali îşi doresc, şi mai ales cei din Asociaţia Comunelor din România, de foarte mulţi ani - cel puţin  am în sală colegi la al şaptelea mandat, care îşi doresc să aibă salarizarea în funcţie de numărul de locuitori pe care îi are unitatea administrativ-teritorială, pentru că aceleaşi servicii le are juristul dintr-o comună de 25.000 de locuitori, de o mie de locuitori, ca şi oraşul de 3000 de locuitori sau 50.000 de locuitori. A nu încerca să învrăjbim aleşii locali dintr-o categorie sau cealaltă. Toţi facem muncă, depunem muncă în slujba comunităţii şi vreau să vă rog să mă credeţi cât de mult ne dorim noi acele pensii speciale sau cum or fi ele numite, pe care distinşii noştri parlamentari şi le-au aprobat cu mult timp înaintea aleşilor locali, deşi munca în comun o facem şi tot în slujba cetăţenilor suntem.
A nu crede dumneavoastră că este o soluţie  care să liniştească spiritele la ţară, acolo sau oriunde la oraş, dacă sunt crescute doar aceste pensii, fără să avem creşteri ale salariilor funcţionarilor publici. Noi munca o facem cu acei oameni. într-o echipă, şi nu te poţi prezenta în faa acestora ca tu să ridici o indemnizaţie, că salariu nu avem, şi am solicitat să nu mai fie indemnizaţie, ci să fie salariu care să fie, în acelaşi timp, purtător de sporuri, pe care orice funcţionar public le are, Curtea de Conturi şă nu vină şi să-ţi taie, să-ţi impute orice spor ţi l-ai atribui sau l-ai atribuit pentru munca şi pentru proiectele atrase, deci ca atare, este necesară o nouă corelare, dacă vreţi, a criteriilor de stabilire a salariilor, atât pentru aleşii locali, cât şi pentru funcţionarii publici. Însă, fără să avem o creştere a acestor salarii ale funcţionarilor publici, noi nu vom reuşi să dezvoltăm o administraţie publică eficientă, cu oameni care să-şi pună nu doar profesionalismul, ci şi sufletul pentru că acolo este sufletul, în  momentul în care implementăm acele proiecte, în care lucrăm pentru promovarea unor acte normative atât de necesare administraţiei publice locale.
Nu se poate să continuăm încă în anul 2016, păşim în 2017, iar prezentările dumneavoastră să spună că acele creşteri de salarii vor fi abia prin 2018, dacă este posibil, în administraţia publică locală. Tocmai o asemenea abordare ar putea crea un val de nelămuriri, care nu sunt deloc benefice dezvoltării durabile a administraţiei publice locale. Vă mulţumesc.


Violeta Alexandru: Mulţumesc frumos doamnei primar, una dintre cele mai active doamne primar din administraţie şi colegilor din primăriile de comune prezenţi în sală. Am să mă refer pe rând la fiecare punct atins de domnia sa - faţă de unele o să vin cu detalii, faţă de altele o să-mi permiteţi nu să mă eschivez, dar să nu merg în detaliu, fiind în mandatul altor colegi să ofere explicaţiile corespunzătoare. De altminteri, la ultimul subiect atins de doamna primar v-aş spune că este exact esenţa prezentării pe care domnul ministru Pâslaru o va face şi cred că este mult mai eficient dacă la momentul la care dânsul va lua cuvântul,  audiaţi prezentarea făcută şi revenim asupra acestui subiect cu întrebarea domniei sale şi cu alte întrebări din sală pe subiectul salarizării.
M-aş referi, în schimb, la nevoia de a cunoaşte actele normative înainte să fie aprobate şi o să-i comunic doamnei primar şi dumneavoastră, domnilor primari şi preşedinţi de consilii judeţene, că într-o strânsă comunicare fiind cu structurile asociative - eu, de altminteri, sunt un om care în societatea civilă îşi desfăşura activitatea foarte aproape de mediul asociativ al autorităţilor locale, aşa că mi-a fost natural să continuuu acest dialog şi din această provocare profesională, pe care o am în acest an - şi în acest dialog, la foarte scurtă vreme de la crearea de la zero a echipei, a micii mele echipe, care să ştiţi că are şase oameni - şase suntem cu totul pe această zonă în aparatul executiv efectiv.
Am dat curs unei idei, pe care am dezvoltat-o cu structurile asociative, în sensul în care am dezvoltat un buletin electronic, culegând informaţii despre proiectele de acte normative  initiate de toate ministerele şi informând pe cei despre a căror interes îl cunoşteam în această privinţă, inclusiv membrii structurilor asociative, inclusiv primari şi preşedinţi de consilii judeţene şi oameni din administraţie cu privire la ce proiecte iniţiază ce minister, până la ce dată se pot face propuneri şi sugestii în scris şi unde anume se pot trimite.
Sigur, este o măsură mică, sigur, este un pas poate de normalitate în acest moment, dar la vremea la care aveam această idee din comunicarea cu structurile asociative, am văzut că este un instrument, care poate duce la o informare promptă, în condiţiile în care nu există întotdeauna timp pentru a te uita pe fiecare site de minister şi a-ţi pune deoparte informaţiile. este un gen de măsură, care poate determina o mai bună implicare a autorităţilor locale în procesul ... cel puţin  o măsură care îi informează pe aceştia cu privire la ce acte normative se află pe agenda guvernului.
În cadrul acestui dialog, am văzut că a început şi o mai bună comunicare între structurile asociative şi ministere, de la caz la caz. Sigur, nu suntem perfecţi şi cred că dacă există ceva ce poate că simţiţi în modul în care lucrăm,. aceea este buna credinţă şi buna voinţă să lucrăm asupra zonelor în care poate comunicarea nu este dintre cele mai eficiente, dar de la săptămână la săptămână, eu simt, din reacţiile pe care le am, că vedeţi aceste schimbări şi, repet, sunt măsuri simple, dar pe care le luăm cu promptitudine de câte ori avem sugestii de la dumneavoastră.
Pe zona licitaţiilor a fost şi ieri o discuţie cu domnul  preşedinte, vopr mai fi discuţii cu domnia sa, este un om care comunică foarte mult - nu aş intra în detalii pe această privinţă, după cum cu permisiunea dumneavoastră, am şă vă rog să lăsăm subiectul salarizării în dialogul pe care o să-l aveţi cu domnul ministru Pâslaru, după prezentarea domniei sale. Dacă nu mai sunt întrebări pe acest subiect viu al transparenţei... A,. mai este cineva. Va fi şi ultima întrebare, pentru a face trecerea delicat către următoarea temă. Vă ascultăm cu interes. Vă rog.


Primar-: Aşa am eu norocul,  ca la fiecare intervenţie să fiu ultimul. Problemele sunt că apreciez efortul echipei dumneavoastră de a înfiinta acest ghişeu unic, dar când plecăm să facem ceva, trebuie să ne gândim pentru cine îl facem. Îl facem pentru cetăţean în primul rând, nu numai pentru cei care suntem să coordonăm cetăţenii şi apreciez efortul domnului Luca şi a echipei dumnealui, numai că eu sunt primar de vreo 20 de ani şi încă de acum vreo şase ani am înfiinţat acest ghişeu unic. Trecând pe la colegii mei din ţară, am observat că fiecare softist are softul său privind ghişeul unic.

Aş vrea să se gândească colegul dumneavoastră, domnul Luca, să facă un soft ca să fie valabil universal pentru toate autorităţile locale, încât cetăţeamnul să poată să intervină acolo, iar informaţiile de care nevoie cetăţeanul din localitatea, din UAT-ul respectiv să fie uşor accesibil şi accesibil pentru cetăţean. De fapt pentru ei facem aceste ghişee unice.

Ca să nu va mai spun că Ghişeul Unic este legat şi de fişa cetăţeanului, care o discutam încă de ieri în sesiune. Întâmpinăm încă suficiente negativisme privind informaţia care trebuie să i-o dăm cetăţeanului de la diferite autorităţi ale statului. Mă gândesc aici la Ministerul de Finanţe, mă gândesc la Ministerul Muncii, la Casa de Pensii, şi aşa mai departe.

Trecând în terenul domnului ministru Pîslaru, ar trebui să ţineţi cont, că, dacă, aveţi cumva timpul necesar ca idemnizaţiile persoanelor cu handicap şi ale însoţitorilor acestora, dacă tot avem AJIPS-ul înfiinţat, să revină acestei instituţii, pentru că, de obicei şi de fapt ca aceasta face AJPIS-ul. Cu sprijninul nostru, bineînţeles, al autorităţilor locale. Şi a treia problemă, cu asta închei, aş vrea ca după încheierea acestei conferinţei ale Forumului Administraţiei Publice Locale să înfiinţaţi eventual în cadrul Ghişeului Unic un forum al Forumului, unde să postaţi tot ce s-a discutat în cadrul acestui forum şi vă mulţumesc.


Violeta Alexandru: Mulţumesc şi eu, domnule primar. Am să încep de la urmă, concluziile discuţiilor cu dumneavoastră vor fi afişate într-o secţiune special dedicată pe site-ul Ministerului Dezvoltării Regionale, organizatorul acestui eveniment. Şi noi, echipa ministerului pentru consultare publică, vom încerca să ajungem la cât mai multe persoane, inclusiv în zona societăţii civile, care a avut o prezenţă mai discretă, din câte observ, la discuţiile de aici, respectiv în zona mediului academic, cu care ţinem legătura, pentru că sunt foarte multe subiecte care pot rostologi alte subiecte, în alte întâlniri, dar, în mod cert, tot ce s-a discutat va fi integrat într-un material comun, care va fi diponibil şi către dumneavoastră, să revedeţi anumite observaţii făcute şi către cei care au putut participa.
Pentru platforma comună, colegul meu s-a referit la ea, suntem în asentimentul dumneavoastră, în acest moment, în respectiva structură a Ghişeului Unic nu sunt informaţiile şi formularele actualizate şi integrate corespunzător, este între priorităţile noastre să aducem această platformă cât mai aproape de tot pachetul de situaţii pe care cetăţeanul le trăieşte în practică, în accesarea serviciilor publice şi să invităm să ne fiţi alături şi dacă sunt lucruri pe care nu le vedeţi în respectiva platformă, să ne ajutaţi, să semnalaţi, să integrăm cât mai multe asemenea elemente, pentru ca omul să le găsească în acelaşi loc, cât mai simplu şi să ştie unde anume le poate depune.
Suntem de acord, este şi constatarea noastră, nu numai a mea, a multor colegi care lucrează în activitatea pe care o desfăşoară cu diverse baze de date şi platforme, este, în mod evident pentru noi că fiecare instituţie, în aceşti mulţi ani, a lucrat izolat, fiecare cu baza lui de date, cu puterea lui, cu tot ce înseamnă pârghiile pe care ţi le dă accesul la informaţie şi la baza de date. Nu a fost în cultura noastră organizaţională un asemenea spirit de a pune în comun lucrurile, ar trebui să fie, pentru că ceea ce s-a întâmplat - și oamenii ne dau semnale clare în acest sens - este că din lipsa de colaborare, câteodată de încăpăţânare între două structuri care deţineau baze de date care trebuiau să comunice între ele, ce s-a întâmplat este că am pus pe umerii oamenilor toată povara de a alerga după un timbru într-o parte, după o hârtie în altă parte, cu un timbru şi o hârtie la subraţ, în altă parte ca să ia o...
Aşa ceva este de neacceptat într-o Românie modernă în care cu toţii spunem, nu-i aşa, că lucrăm cu faţa către cetăţean şi - repet - este un prim set de măsuri pe care această echipă guvernamentală le-a luat; nu vor fi ultimele, nu vor singurele. Încercăm, în acelaşi timp, să fim realişti, pentru că tot ceea ce am decis este, după cum a spus colegul meu, la capătul unei munci de documentare până la detaliu, vizavi de ce se poate şi ce nu. Încercăm să fimşi realişti, ne caracterizează realismul în munca pe care o facem la Guvern şi vă rugăm să comunicăm în continuare pentru alte măsuri pe care le vedeţi utile.
O ultimă observaţie, legat de faptul că sunteţi în situaţia de a răspunde de multe ori solicitărilor de informaţii, eu zic că nu-i un lucru rău, v-aş ruga să reflectaţi asupra punerii din oficiu a cât mai multe informaţii spre informarea celor care vă solicită, acesta a fost şi în pachetul de simplificare şi în normele de modificare a legii accesului la informaţii de interes public, "firul verde" care ne-a ghidat în toate iniţiativele luate până acum, cu cât mai multă informaţie afişată din oficiu, cu cât mai multă pro activitate vizavi de ceea ce ştim cu toţii că reprezintă zone de interes pentru societate, cu atât mai de încredere semnalul deschiderii administraţiei, cu atât mai simplu pentru colegii din sistemul public, care nu vor mai trebui să proceseze individual cereri care se referă la acelaşi subiect şi, de ce nu, cu atât mai eficient în comunicarea pe care o aveţi cu fiecare contribuabil.
De la caz la caz, continuăm dialogul cu dumneavoastră, vă mulţumesc, domnule primar, pentru întrebări şi cred că aceasta va fi ultima întebare, îi dau cuvântul colegului meu, cu referire la întrebarea domnului primar şi ne vom muta la următorul subiect al atelierului nostru.


Dragoş Pîslaru: Domnule primar, mulţumesc pentru întrebare. Mă bucur să răspund: Da, avem în întenţie ca AJPIS-ul să concentreze, ca structură deconcentrată, toate, practic, plăţile care ţin de bugetul în general de prestaţii sociale, beneficii sociale, cum îi spunem noi, astăzi. Aş vrea să, pe lângă acest răspuns ferm, că interesul nostru este acela de a putea avea acestă imagine de ansamblu asupra plăţilor, aş vrea să ridic nişte probleme, care sunt importante.
N-o să zăbovesc mult, pentru că nu este intervenţia centrală în acest panel, dar vreau să înţelegem cu toţii, că procedura prin care noi stabilim beneficiile şi indemnizaţiile, trebuie îmbunătăţit. Avem, în acest moment, aproape 5.000.400 de oameni din ţără care primesc indemnizaţii şi beneficii. Aceste indemnizaţii şi beneficii, unele dintre ele sutn 30 de lei, 40 de lei, 80 de lei, 100 de lei, pe diverse tipuri de lucruri. Că discutăm de alocaţii, de indemnizaţii, de lucruri de tipul acesta, dar vreau să înţelegeţi că în acest moment avem situaţii absolut paradoxale, avem, de exemplu, persoane nevăzătoare, cu dizabilităţi vizuale, care au permis de conducere.
Deci, din intersectarea a două baze de date simple se observă nişte cazuri. Avem, de altfel, aici o problemă foarte importantă, de a participa cu toţii în această ţară la un demers care să ducă la eficientizarea cheltuielii banilor pe beneficii sociale. În acest moment, AJPIS-urile au o situaţie paradoxală, pentru că ele primesc dosarele de la dumneavoastră, primăriile. Dosarele vin şi practic AJPIS-ul face doar un control de documente, dumneavoastră, în acest moment, sunteţi cu controlul primar şi asta este lucrul pe care trebuie să-l îmbunătăţim, să-l schimbăm. Tot programul legat de serviciile sociale integrate în care să avem asistent social, asistent medical, consilier şcolar în comunităţi, începem cu cele maarginalizate, pleacă de la ideea, să ştim cu adevărat vulenrabilităţile oamenilor. După ce că n-avem bani, ăia pe care îi avem îi cheltuim şi prost. Şi aici, eu nu vreau să sugerez nimi referitor la faptul că oamenii care au drepturi de a primi compensaţii din partea statului, beneficii, nu le vor primi. Cei care merită să le primească conform legii, le vor primi pentru că intenţionăm să respectăm legea.
Dar sunt foarte multe abuzuri, foarte multe abuzuri. Şi dumneavoastră trebuie să înţelegeţi că nu suntem în tabere diferite, suntem în aceeaşi tabăra, administraţia locală cu administraţia centrală suntem în aceeaşi echipă şi dacă vom economisi bani aici, la beneficii, vor exista bani pentru alte lucruri. Asta este un mesaj important. Şi, da, tot efortul din următoarele 6 luni pe partea legată de prestaţii plăţi, va fi de a încerca să punem ordine, de a avea interoperabilitatea bazelor de date pentru a putea face verificări. Dar trebuie să lucrăm împreună. Este singura cale. Mulţumesc.

Violeta Alexandru: Mai, avem, totuşi, o întrebare. Să ştiţi că, totuşi, domnul ministru, dacă se referă la portofoliul domniei sale, va avea o prezentare şi vom putea discuta pe subiectul pensiei...

-: Punctual, nu o să vă reţin foarte mult...

Violeta Alexandru: Nu punctual, dar este legat de mandatul domnul ministru?

-: Exact, exact, da.

Violeta Alexandru: O să vă rog, atunci, să-mi permiteţi, vă rog foarte mult, vă asigur că domnia sa va avea o prezentare şi ultima...

Primar: Doar douăzeci de secunde, este vorba de pensii pentru persoane cu handicap şi dânsul a atins un subiect foarte-foarte clar în legătură cu oamenii care primesc această pensie de handicap pentru nevăzători/.../ dar, atenţie, ne spune că noi de ce nu luăm măsuri în această privinţă? Domnule ministru, să ştiţi că certificatul medical pentru persoană cu handicap grav sau accentuat nu-l eliberează primăria. Este foarte bine ceea ce dumneavoastră aţi prezentat, este foarte bine, pentru că şi noi ne lovim şi pe noi ne doare lucrul acesta, pentru că văd omul care merge cu maşina şi ia pensie. Ce să-i fac? Ce să-i fac eu?


Dragoş Pîslaru: Să raportaţi la AJPIS, de exemplu. Şi puteţi să mă aplaudaţi şi pe mine.

-: Acuma, spuneţi-mi,  acuma, dacă acea persoană vine cu certificatul de la medicul de specialitate, pot să-l ignor?

 
Dragoş Pîslaru: Nu. Dar raportaţi la Inspecţia Socială, vă repet. Câţi primari au reuşit să facă lucrul acesta în mod practic şi să se sesizeze că cetăţeni din comunele dumnealor au această situaţie? Pentru că...

-:/.../
Dragoş Pîslaru: Da, bun, noi n-am primit încă...

-: Bun, vă mulţumesc, o să-i trimitem la dumneavoastră ca să anulaţi acele certificate. Vă mulţumesc!

Violeta Alexandru: Mulţumesc frumos, încheiem sesiunea, vă rog, un minut şi jumătate să interveniţi cu o scurtă intervenţie a unei reprezentante, a unei asociaţii omoloage dumneavoastră, româno-canadiene a structurilor associative.

Violeta Alexandru:

... cel legat de măsurile de prevenţie care merg mână în mână cu zona transparenţei şi a publicării din oficiu de informaţii, este vorba de măsurile preventive în domeniul luptei anticorupţie. Poate că aţi observat, doamna ministru se va şi referi, în câteva minute, poate că aţi observat că ... de cred că o săptămână, nu-i aşa, domnul secretar de stat Baboi Stroe, cred că de o săptămână, Strategia Naţională Anticorupţie este afişată şi supusă mai mult de o săptămână, cred şi va rămâne în consultare publică, suficient timp pentru ca dumneavoastră să o vedeţi. Este un document strategic pentru România, în eforturile de a pune accent, în această etapă, mai mult pe componenta de prevenţie şi de efort în lupta anticorupţie şi este un document adaptat, dacă vreţi, şi care, sigur, a învăţat din experienţele anteriorului document, este un document adaptat realităţii şi constatărilor pe care ministerul şi partenerii săi de dialog le-au avut în această perioadă, în care s-a evaluat fosta strategie. Nu în ultimul rând, sunt câteva subiecte la zi, ale dumneavoastră ale colegilor din Administraţia Locală, care ţin de regimul incompatibilităţilor, şi el abordat în cadrul documentului, şi cu această introducere, o rog pe colega mea, pe doamna ministru Raluca Prună, să facă prezentarea domniei sale.