Ziua I ziua I 1 Cuvânt introductiv Importanța unui Parteneriat transparent și durabil al Guvernului cu administraţia publică locală locațIA: Sala Alexandru Ioan Cuza 2

Raluca Prună:

Doamnelor şi domnilor, stimaţi aleşi locali, stimaţi participanţi, stimaţi colegi - e o onoare pentru mine să mă aflu astăzi în faţa dumneavoastră, la acest forum, care cred că este, aşa cum s-a spus şi ieri, o bună oportunitatea de a ne vedea faţă în faţă cu cei care reprezintă în mod nemijlocit cetăţenii. Cu dumneavoastră, care sunteţi, cei mai mulţi, aleşi locali, ceilalţi sunteţi reprezentanţi ai guvernului în teritoriu. Şi pentru că astăzi cred că este o lună de alegerile locale, doresc să vă felicit pentru obţinerea unui mandat, primul sau a unui mandat care succede altor mandate.

Tema evenimentului şi a forumului este una de interes pentru România, pentru că aşa cum s-a spus de către antevorbitori, important este cetăţeanul, şi orice reformare a funcţiei publice şi eficientizare a administraţiei centrale sau locale, trebuie să aibă în mijlocul, în atenţie, cetăţeanul şi nimic altceva. În ceea ce priveşte Ministerul Justiţiei, momentul este unul oportun, pentru că aşa cum cred că a spus colega, doamna ministru Alexandru, am lansat de curând o dezbatere publică, pe 17 iunie, mai precis, cu privire la noua Strategie Naţională Anticorupţie şi veţi găsi acest document pe siteul Ministerului Justiţiei. Acest proiect este un proiect care este rezultatul unui proces destul de lung, de laborios, nu numai de redactare, dar şi de consolidare, plecând de la interacţiunea nemijlocită pe care am avut-o cu numeroase instituţii.
Am plecat, în mod evident, de la Strategia Naţională Anticorupţie precedentă, ştiţi că au existat o succesiune de astfel de strategii, şi am plecat cu precădere de la SNA-ul anterior, pentru perioada 2012-2015 şi am făcut acest lucru pentru a identifica punctele tari, să spunem, bunele practici în aplicarea acelei strategii, dar şi slăbiciunile, mai ales slăbiciunile, astfel încât să ne asigurăm că noua strategie răspunde nevoilor şi priorităţilor cetăţeanului. Deci, strategia pe care o elaborăm este... are ca scop promovarea integrităţii printr-o aplicare riguroasă a cadrului normativ şi instituţional, în vederea prevenirii corupţiei în România. Doresc să mă refer la valorile de la care am plecat în elaborarea acestei strategii şi care sunt aplicabile doar împotriva Administraţiei publice centrale, cât şi celei locale. /.../ trebuie să fie aplicate pentru a ajunge la un deziderat important pentru cetăţean, şi anume buna guvernare şi guvernarea în intersul public general.
Deci, valorile de la care am plecat sunt prioritatea interesului public, integritatea, transparenţa şi voinţa politică. În ceea ce priveşte punctele cheie, am să încerc să scurtez un pic prezentarea, pentru că cred că suntem deja foarte întârziaţi şi de aia o să fiu mai succintă, ca să putem profita de timp să avem un dialog. În ceea ce priveşte punctele cheie pe care strategia le va aborda, este vorba în primul rând de accesul la informaţii, care este o condiţie esenţială a bunei guvernări şi ştiţi că, de peste 15 ani, România a adoptat două legi foarte importante care sunt etalon în plan internaţional, în materia accesului la informaţie de interes public şi în materia transparenţei procesului decizional. E vorba de Legea 544/2001 şi Legea 52/2003. Evaluarea implementării strategiei precedente a arătat un grad relativ scăzut de implementare a acestor două legi şi această stare de fapt trebuie să fie îmbunătăţită, pentru că ambele instrumente, credem noi, sunt instrumente cheie de care dispun cetăţenii, în materie de prevenţie anticorupţie, dacă ele, legile, sunt folosite la adevăratul lor potenţial.
Strategia viitoare 2016 -2020 propune o creştere a calităţii implementării prevederilor privind accesul la informaţii de interes public şi acest lucru se va realiza prin preluarea în strategie a conţinutului unui memorandum care a fost adoptat de guvern, la 3 martie 2016, este vorba de un memorandum cu tema creşterii transparenţei şi a standardizării afişării informaţiilor de interes public, la a cărei adoptare, ministerul... pentru consultare publică şi dialog civic, a avut un rol esenţial. În ceea ce priveşte implementarea SNA 2012-2015, la nivelul Administraţiei Publice Locale, doresc să încep prin a vă mulţumi, dumneavoastră sau celor care v-au precedat în mandat, pentru modul în care Administraţia Publică Locală a cooperat cu Ministerul Justiţiei şi cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi a Administraţiei Publice, pentru că am reuşit să asigurăm implementarea acestei strategii, în peste 2.000 de instituţii ale Administraţiei Publice Locale, primării, consilii locale, sau judeţene. Şi prin comparaţie, între 2012-2015, vorbim de 2.000 de parteneri.
Între 2008-2010, am avut numai 12 astfel de instituţii partenere. Deci, în ce ne priveşte la Ministerul Justiţiei,. vom continua parteneriatul şi sper că împreună să reuşim să extindem aplicarea Strategiei Naţionale Anticorupţie, la nivelul tuturor primăriilor şi când spun asta, fără a divaga foarte mult de la subiect, trebuie să ne concentrăm pe ceea ce este în această strategie, să nu ne fie teamă de cuvinte. Eu ştiu că în ceea ce priveşte corupţia, ca atare şi lupta împotriva corupţiei, există şi o emoţie publică şi o aşteptare mare, într-o parte a societăţiii, o oboseală, într-o altă parte a societăţii, dar eu vă invit să citiţi acest document şi să vedeţi că este un document programatic care vă va ajuta să vă duceţi la îndeplinire mandatul, aşa cum cetăţenii aşteaptă să o faceţi.
Potrivit raportului de monitorizare privind stadiul şi ... stadiul implementării şi impactul implementării acestei strategii 2012-2015, acesta a fost elaborat de MDRAP şi au fost identificate bune practici la nivelul Administraţiei Publice Locale, mai ales în ceea ce priveşte elaborarea de coduri de etică şi conduită, specializate pe domeniul fondurilor europene, achiziţii publice, implementarea unor proceduri online de tip guvernare /.../, organizarea de dezbateri şi de activităţi de instruire pentru promovarea bunelor practici anticorupţie, la nivelul Administraţiei Publice locale, pentru informarea cetăţenilor. Un lucru, iarăşi, foarte important, identificat ca o bună practică, este constituirea unor registre pentru evidenţa cazurilor de abţinere în luarea deciziei, în caz de conflict de interese, respectiv privind evidenţa incidentelor de integritate. Strategia din 2012-2015 a generat şi o bună practică internaţională, prin instituirea unui mecanism de misiuni tematice de evaluare, la nivelul instituţiilor publice.
Acest lucru a implicat derularea unor vizirte de valoare de către echipe de experți formate din reporezentanți ale celor cinci platforme de cooperare, înclusiv societatea civilă și, în cei patru ani de aplicare a strategiei, au fost evaluate 17 instituții centrale și din administrația publică locală. Acest tip de cooperare și acest tip de schimb de experiență trebuie consolidat și în următorul ciclu strategic, deci, în următoarea strategie. Aceasta, în ceea ce privește, să spunem... punctele tari. Există, fără-ndoială, și puncte mai puțin tari, la care trebuie să mai lucrăm, și reiese, din rapoartele pe care UAT-urile le-au transmis potrivit obligației din SNA, reiese o abordare adesea formalistă a prevenirii corupției la nivel local. Codurile de edică sunt elaborate la nivelul uni număr redus încă de APL-uri, de... da, de instituții ale administrației publice locale.
Persoanele responsabile cu consilierea etică exercită, de cele mai multe ori, un rol formal, măsura privind declararea cadopurilor nu este cunoscută la nivelul UAT-urilor și, în majoritatea instituțțiilor nu se implementează încă, din păcate. De asemenea, am remarcat... și, repet, toate aceste concluzii... am ajuns la toate aceste concluzii citind rapoartele pe care UAT-urile ni le-au transmis. Am mai remarcat că nu există proceduri de prevenire a conflictelor de interese și a incompatibilităților. Prevederile privind interdicțiile postangajare și instituția avertizorului de integritate sunt, de asemenea, fie prea puțșin cunoscute, fie deloc cunoscute la nivelul instituțiilor administrației publice locale, la fel ca și informațiile privind publicarea datelor în format deschis. Aici îmi permit să fac și o paranteză și să spun că, probabil, această obligație de a publica datele în format deschis trebuie să țină seama mai ales la nivel de comună; de exemplu, îmi imaginez - și dacă greșesc îmi cer scuze dinainte - că nu este întotdeauna posibil să publici online aceste date sau, dac-ă este posibil, interlocutorul, îmi imaginez, din mediul rural... deci nu are orixce interlocutor din mediul rural, dintr-o comună, are acces la un computer, ca să vadă aceste date în format deschis. Dar și aici avem niște sugestii, însă o să pot să vă spun care este opinia noastră, în cursul dialogului.
Deci, ne propunem ca, în următorii patru ani de aplicare a viitoarei strategii, să remediem deficiențele constatate în anii precedenți, în mod evident, și, în viitorul document strategic, avem un obiectiv dedicat exact acestei chestiuni. Urmărim să creștem integritatea instituțională, prin includerea măsurilor de prevenire a corupției, ca element obligatoriu al planului managerial și evaluarea periodică, ca parte integrantă a performanței administrative. Considerăm că, în ultimii ani, s-au făcut progrese remarcabile în zona combaterii corupției prin mijloace penale, deci a acțiunii represive a statului, însă o combatere eficientă a corupției nu poate și nu trebuie să însemne numai acest lucru. Este timpul, acum, să ne concentrăm atenția mai mult pe educație juridică, educația a ceea ce înseamnă lupta anticorupție la nivel de mecanisme care să prevină și, în mod evident, prevenția, ca mijloc. Strategia pentru perioada 2016-2020 menține o paradigmă pe care am lansat-o în strategia precedentă, și anume, cea în care orice dosar nou la nivelul DNA sau al ANI este în fond un eșec de management. Și astfel încercăm să consolidăm această abordare, introducând mecanisme concrete de gestionare a eșecului de management prin evaluări ex-post, prin dezvoltarea unor măsuri particularizate de după incident și corelarea evaluării performanței manageriale cu cea a integrității instituțiuonale.
Noua strategie promovează modelul de manager de instituție care se implică efectiv și activ în promiovarea integrității, care este el însuși managerul, un bun exemplu de integritate și sancționează sau gestionează adecvat încălcările regulilor; de la cele mai mici reguli, la cele mai importante; de la abateri administrative, până la cele mai grave, de nivelul infracțiunilor. Totodată, ne propunem, prin noua strategie, să eficientizăm trei măsuri preventive, care nu s-au dovedit a fi... nu și-au atins valoarea în strategia precedentă, și anume, consilierul de etică, interdicțiile postangajare și protecția avertizorului de integritate.
De asemenea, un alt obiectiv specific al strategiei îl reprezintă creşterea integrităţii, reducerea vulnerabilităţilor şi a riscurilor de corupţie în administrarea publică locală. Şi ne gândim că un mijloc important de acţiune este derularea de campanii de conştientizare, organizarea de dezbateri publice periodice în plan local şi promovarea bunelor practici administrative. Pentru că aceste bune practici administrative există; trebuie numai să fie mai bine promovate. 
O altă măsură pe care o avem în vedere ar fi nişte module de pregătire, de training online, care să fie obligatorii pentru toţi funcţionarii publici - şi aici, cu un mic amendament: că sperăm ca funcţionarii publici din administraţia publică locală să aibă în mod efectiv acces la mijloacele prin care o astfel de pregătire profesională poate fi oferită.

În ceea ce priveşte impactul pe care îl scontăm al noii strategii, urmărim şase rezultate. Voi trece foarte rapid peste ele. 

Un prim rezultat este încadrarea în media la nivel de UE privind percepţia şi mentalitatea publică internă legată de amploarea fenomenului de corupţie din România. 
În al doilea rând, urmărim reducerea substanţială, cu cel puţin 50%, a cazurilor de fraudare şi corupere a procedurilor de achiziţii publice şi a incidentelor de integritate în acele sectoare care sunt vulnerabile. 
În al treilea rând, implementarea măsurilor preventive anticorupţie în peste 80% dintre instituţiile publice şi din întreprinderile publice, ca parte a unui plan de integritate dezvoltat pe bază de analiză de risc şi standarde de control managerial intern. 
Al patrulea rezultat pe care îl urmărim este să atingem obiectivele faimosului de acum Mecanism de Cooperare şi de Verificare şi să asimilăm la nivel instituţional, naţional, procedurile de evaluare ca pe o garanţie a faptului că măsurile care s-au luat în tot aceşti ani de când avem mecanismul sunt măsuri ireversibile, care consolidează integritatea în exercitarea funcţiei publice în România.
În al cincilea rând, aderarea României la Convenţia Antimită a Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. 
Şi, nu în ultimul rând, promovarea regională şi internaţională a expertizei în materia luptei împotriva corupţiei, pe care România o deţine. Am mai spus-o public, nu cred că mai este o noutate pentru cineva, România este un model în regiune şi România este depozitarul unor bune practici pe care le poate promova, cel puţin în regiunea în care ne aflăm.
Un alt obiectiv asumat de către guvernul României, de către premierul Dacian Cioloş, în actualul program de guvernare, în afară de adoptarea acestei noi strategii naţionale anticorupţie, a fost operaţionalizarea Agenţiei Naţionale pentru Administrarea Bunurilor Indisponibilizate - aşa-numita ANABI. Doresc să punctez faptul că, prin aplicarea judicioasă a legii care guvernează această instituţie, Legea 318 de anul trecut, primăriile - ca să vorbesc de lucruri concrete - vor putea beneficia de imobile confiscate pentru realizarea de programe sociale. 
Pe de altă parte, vom avea nevoie şi de sprijinul dvs, al primăriilor, pentru realizarea unui inventar naţional al capacităţilor de stocare. Pentru că, bun, sechestrăm nişte bunuri mobile, dar trebuie să le şi putem stoca. În mod ideal, trebuie să le putem stoca cât mai aproape de locul în care au fost indisponibilizate. Noua agenţie va avea deci nevoie ca temporar să poată depozita bunuri indisponibilizate în locaţii care aparţin instituţiilor publice. Şi insist prin a vă cere ajutorul, sprijinul în acest sens, pentru că, repet, rezultatele muncii acestei agenţii se vor întoarce la societate. Legea prevede în procente foarte clare cum anume se împarte beneficiul din valorificarea acestor bunuri, şi sectoarele prioritare sunt - o spune legea, n-o spun eu - sănătatea, educaţia şi, aşa cum am spus, şi realizarea de programe sociale. Legea prevede posibilitatea utilizării acestor locaţii de care v-am vorbit cu titlu gratuit, dar cu acoperirea cheltuielilor curente. Aceste aspecte vor face obiectul unor protocoale de cooperare pe care agenţiile le vor încheia direct cu primăriile.
În ceea ce priveşte angajamentele la nivel internaţional, noua strategie va contribui şi la dezvoltarea acestei componente, şi - am spus - urmărim, din motive asupra cărora n-o să insist aici, aderarea României la Convenţia OCDE privind combaterea mituirii funcţionarilor publici în cadrul tranzacţiilor comerciale internaţionale şi aderarea României la un grup de lucru din cadrul acestei instituţii, OCDE, Grupul de lucru antimită. Ne-am angajat prin acţiuni concrete într-un proces de a face posibilă această aderare, printre altele, şi prin semnarea unei declaraţii la nivel de miniştri de justiţie, care a avut loc în martie anul acesta. 
Am să mai spun un singur cuvânt despre summit-ul anticorupţie de la Londra. Am spus înainte că România este un model în regiune. Acest summit a avut loc în luna mai, iar România a fost invitată acolo nu numai la nivel guvernamental; acolo au fost ziarişti români care au fost invitaţi să contribuie la o carte care s-a editat sub auspiciile acestui summit. România a fost invitată prin parteneri din ONG-urile româneşti să participe în plenurile de dezbatere, deci România este recunoscută ca un model, cum am spus, cel puţin la nivel regional. Şi atunci, mesajul meu public, ca ministru care nu este singurul responsabil pentru Strategia naţională anticorupţie, dar care este responsabil pentru implementarea acestei strategii, în cooperare cu alte instituţii, la nivelul administraţiei centrale, dar şi al administraţiei locale: repet, reiterez, pentru noi este important să nu dăm cu piciorul prea uşor la ceea ce s-a obţinut atât de greu.
Câteva cuvinte, dacă îmi îngăduiţi - şi o să închei -, cu privire la viitorul cod administrativ al României. Cu privire la această iniţiativă, codul pe care MDRAP intenţionează să-l finalizeze în toamna acestui an, Ministerul Justiţiei salută această iniţiativă, care are ca scop simplificarea şi înlesnirea înţelegerii cadrului normativ aplicabil administraţiei publice centrale şi locale, pentru că sunt de acord şi eu, ca şi orice cetăţean din această ţară, îmi imaginez, că a urmări în 18 acte normative diferite diverse dispoziţii care reglementează administraţia publică nu este cel mai eficient mod de lucru. În acelaşi timp, îmi exprim îngrijorarea - în sensul în care, indiferent de modificările legislative care ar putea surveni pentru armonizarea acestui cadru normativ, trebuie să ne asigurăm că aceste modificări nu aduc atingere regimului existent al incompatibilităţilor şi conflictelor de interese. Există în acest sens o practică ce s-a dovedit consistentă, de combatere, o practică a ultimilor ani, pe care trebuie să ne asigurăm că nu o pierdem. Deci, s-au făcut reforme, repet, cu un preţ foarte mare, şi ar fi păcat să pierdem acest lucru printr-o decizie nechibzuită.
Cadrul normativ care este implementat de ANI în zona dreptului administrativ şi de parchete şi instanţe în zona dreptului penal este aşadar un instrument anticorupţie eficient, întrucât exact prin aceste interdicţii aplicabile funcţionarilor publici şi aleşilor locali se reduce riscul de fapte de corupţie. Şi după cum ştim că, în general, avem cu toţii un discurs destul de abstract, când vorbim de corupţie, vorbim de bani care se fură de la cetăţean, de la societate. Societatea nu este ceva abstract, societatea suntem noi toţi, o sumă de cetăţeni, şi prin faptele de corupţie, se fură de la noi toţi - de la noi, care avem vremelnic un mandat de ales local, un mandat - ca mine - de numit vremelnic într-o poziţie, dar /şi de la/ cei care nu au, cei mai mulţi dintre noi, niciun fel de mandat şi care sunt reprezentanţi. Iar ceea ce dorim să ne asigurăm la nivelul ministerului că nu se pierde este exact acest lucru: că redăm societăţii, deci redăm fiecăruia dintre noi, exact ceea ce ni s-a furat fiecăruia dintre noi. Şi că luăm aceşti bani înapoi pentru a-i da exact în acele domenii în care există un larg consens transpartinic, de societate, acele domenii care au nevoie de finanţare: sănătatea, educaţia, şi care trebuie să facă parte dintr-un proiect de ţară. Deci, atunci când ne întrebăm ce fel de ţară vrem şi răspundem: "Vrem o ţară mai curată"... Ca să avem o ţară mai curată şi mai educată ne trebuie bani. Şi aceşti bani, în mare măsură - credem noi -, pot fi obţinuţi prin redarea către societate a ceea ce i s-a furat societăţii.
În concluzie, doresc să evidenţiez rolul fundamental pe care îl au transparenţa şi integritatea în exercitarea funcţiei publice. Aceste două elemente sunt piloni centrali ai bunei guvernări, o guvernare care - aşa cum am spus - trebuie să fie în folosul cetăţeanului.
Felicit încă o dată organizatorii acestui forum. Cred că, aşa cum s-a spus ieri, că o asemenea întâlnire nemijlocită cu dvs, cu aleşii locali, cu cei care aveţi poate cea mai mare legitimitate, fiind aleşi direct de către comunităţile dvs şi fiind cel mai aproape de comunităţile pe care le reprezentaţi, este întotdeauna utilă şi vă spun că şi între două forumuri colegii mei de la minister sunt la dispoziţia administraţiei publice locale, pentru orice fel de întrebări, lămuriri, clarificări cu privire la acest cadru despre care v-am vorbit astăzi.
În fine, aş vrea numai să mai spun că România se află într-un moment important din punct de vedere al aşteptării cetăţenilor, şi datoria noastră a tuturor, aleşi sau numiţi, ca persoane aflate deci în funcţia publică, este să venim în întâmpinarea nevoilor societăţii şi să guvernăm cetatea în interesul cetăţii. Mulţumesc!
Violeta Alexandru:

Mulţumiri pentru înţelegerea de care dau dovadă colegii, pentru că, într-adevăr, în acest moment, am depăşit puţin timpul alocat pentru primele două secţiuni din agendă. Deci cu mulţumiri faţă de colegii mei răbdători, aş vrea să deschid discuţia către dumneavoastră, în măsura în care sunt întrebări pentru doamna ministru, sau... vă rog, sunt puncte de vedere pe care le doriţi exprimate, o să vă rog să circule microfoanele. Vă ascultăm!

Emilian Gheorghe Pop: Sunt Emilan Gheorghe Pop, primarul comunei Săcălăşeni, judeţul Maramureş. Am avut onoarea să fac parte din acel proiect de luptă anticorupţie organizat de Ministerul Dezvoltării şi nu numai, în parteneriat cu alte ministere, şi în urmă cu ceva timp, la o întâlnire, am constatat un lucru foarte interesant. Doamna ministru, cum puteţi dumneavoastră să explicaţi că un primar sau un funcţionar public care primeşte o nucă adunată de o bătrână, care cere ceva unui funcţionar, o adeverinţă sau nimic, face aceeaşi faptă ilegală ca şi cel care îi pretinde cuiva să îi dea un folos necuvenit consistent pentru a face sau a nu face ceva? Amândouă sunt fapte de corupţie. Unde este linia, unde este trasabilitatea între acestea? Vi se pare normal să fie amândouă fapte penale?
Luptăm anticorupţie, dar tradiţia românească o ştiţi? Ştiţi că acest popor român nu este neamţ? Am lucrat, înainte de a fi în administraţie, am lucrat în privat...
Violeta Alexandru: Mulţumesc frumos, să dăm posibilitatea doamnei ministru....
Emilian Gheorghe Pop: Păi, îmi daţi voie, e întrebarea, da? Am lucrat cu un neamţ. El când venea se purta ca un neamţ, tot la el, ca şi neamţ, ori noi suntem români. Până în 2007, ce am intrat în Uniune, se spunea cu voce tare: domnule, unitate în diversitate. Ce a ajuns unitatea în diversitate, pentru noi, domnilor? Mai suntem români? Mai avem tradiţie? Mai avem ceva?

Violeta Alexandru: Mulţumesc.

Emilian Gheorghe Pop: Stimată...

Violeta Alexandru: Domnul primar, vă rog frumos, întrebarea /.../.

Emilian Gheorghe Pop: Îmi daţi voie să pun întrebarea?

Violeta Alexandru: Da, o să vă rog să comprimaţi un pic intervenţia, ca să intrăm într-un dialog.

Emilian Gheorghe Pop: O să comprim. Vi se pare normal că am ajuns de la libertatea câştigată cu sânge, din păcate, în '90, la o dictatură a fricii, în anul 2016? Ştiţi că 99% dintre primari sunt ori incompatibili, ori în conflict de interese datorită Articolului 76 din Legea 161, 76 alineatul 1? Ori toate lucrurile trebuiesc făcute cu înţelepciune, nu cu furca. Vă mulţumesc şi vor mai fi şi alte discuţii. La revedere!

Violeta Alexandru: Mulţumesc frumos. Vă rog, doamna ministru.

Raluca Prună: Domnule primar Pop, mulţumesc pentru întrebare. Răspunsul meu e simplu. Eu nu cred că diferenţa noastră specifică de români stă în acest lucru, dar asta este o discuţie care depăşeşte cadrul acestui forum. La întrebarea dacă sunt comparabile sau identice, eu ştiu, primirea unui folos necuvenit a unei nuci, aţi spus, de la cineva care înţelege să răsplătească nu, sau în fine, înţelege că... dacă am nţeles bine întrebarea, dacă nu, mă corectaţi, eu am înţeles că face parte, ar face parte din tradiţia noastră de români, să ne exprimăm mulţumirea faţă de cel care îşi face o datorie. Mă întrebaţi dacă acest lucru este echivalent cu fapta celui care pentru a-şi face datoria pretinde ceva. Şi eu vă spun că nu: nu răspund eu!

Asta răspunde Codul penal care face o distincţie între pretinderea de mită, a cere, a condiţiona actul, oricare ar fi el, administrativ, medical, de orice natură, de primire a unei mite, este o faptă în Codul penal - pe care nu l-am adoptat eu, îl avem demult, e tot o tradiţie a poporului român acest Cod penal, şi folosul necuvenit. Deci, există o distincţie, iar eu cred - dacă îmi îngăduiţi, în cadrul acestei discuţii foarte deschise - încă o dată, nu asta este specificitatea poporului român, sunt alte lucruri, da, despre care putem vorbi la un forum al ceea ce ne face pe noi distincţi în această unitate în diversitate.  Şi să ştiţi că şi în Germania, în Codul penal german, se face exact aceeaşi distincţie, în Codul penal. Acum, există disticţia la nivelul codului şi, evident, şi judecătorul, care aplică legea, va face încadrarea faptei diferit.

Cu privire la incompatibilităţile definite în Legea 161/2003, deci este o lege de acum 13 ani, sunt de acord că poate, anumite incompatibiltăţi au dus la acest procent, să spun, foarte mare. Dumneavoastră, dacă am reţinut bine, aţi spus 90%, eu nu am asemenea cifre, dar vă cred, este un procent foarte mare, fie şi dacă îl citim în presă, vedem că sunt numeroase situaţii de incompatibilităţi. Eu, ca ministru, nu cred că este cazul să punem în discuţie astăzi acest cadru normativ, ca principiu, dar sigur că în măsura în care, de exemplu, participarea primarului în Consiliul de administraţie al unei companii care... de utilitate publică, în măsura în care acest lucru determină, aşa cum ştim din practic, o incompatibilitate, cred că acest lucru poate fi dezbătut, dar zic să facem asta fără pasiune, fără emoţie şi, încă o dată, fără a risca să aruncăm, o dată cu apa din copaie, şi copilul. Mulţumesc.

Violeta Alexandru: Mulţumesc. O să mai luăm cam două întrebări. Este rândul dumneavoastră. O secundă.

-: Dreapta dumneavoastră, stimată doamnă, în colţ, aici...

Violeta Alexandru: Vă rog. Şi după care, dumneavoastră.

Mitică Voicu: Mitică Voicu sunt, primarul comunei Miceşti, judeţul Argeş, la al şaptelea mandat. Precizez faptul că sunt la al şaptelea mandat, întrucât are o componenţă de curăţenie în administraţie. Se vorbeşte în mass media şi astăzi, doamna ministru, aţi vorbit despre /.../ de integritate, vorbesc de partea de... componenta de prevenţie. Vrem să ştim şi noi despre acest post. Ce statut are acest...? Pardon, o fişă a postului, ce statut are, dacă este obligatoriu, cine este angajatorul, ce pregătire are, dacă este justificat acest post şi aşa mai departe? Dacă în alte ţări europene există această practică, acest post, pentru că dumneavoastră, nu ştiu de ce generaţie sunteţi, noi suntem un pic /.../ născuţi mai devreme, seamănă foarte tare cu /.../ din instituţii, dacă aţi prins vremurile acelea.
Din punctul nostru de vedere şi cred că sunt în asentimentul tuturor, paznicul nostru este cetăţeanul, astfel încât nu ne-ar vota de atâtea ori, dacă nu noi am murdari, dacă ne-am murdări în munca pe care o facem. În ceea ce priveşte partea cealaltă, administrativă, stimată doamnă, sunteţi de profesie, ştiţi că există un principiu al legii, al legislaţiei... legea trebuie să fie /.../ de profesie, legea trebuie să fie exactă, precisă şi uşor de aplicat - dacă nu mă înşel, este un principiu al lui Montesquieu. Ar trebui lucrat aici, în toată legislaţia, şi legislaţia civilă, şi cea penală şi o să mă rezum la un singur aspect, la celebrul abuz în funcţie; dumneavoastră ştiţi foarte bine că în antiteză cu abuzul în funcţie... neglijenţa în serviciu, această neglijenţă este pedepsită cu mai puţin, de la doi la şapte, cealaltă de la trei la 12. Eu cred că aici trebuie foarte foarte bine lucrat în modificarea legislaţiei - toată, cap-coadă - pentru că nu îndeplineşte condiţiile impuse. Vă mulţumesc!


Raluca Prună: Mulţumesc domnule primar. Cu privire la prima întrebare, la avertizorul de integritate. Avertizorul de integritate nu este un post în sine, cred că trebuie să facem distincţia între avertizorul de integritate şi consilierul de etică. Avertizorul de integritate poate fi oricine, poate fi primarul un avertizor de integritate, în măsura în care... deci, oricine. Deci, răspunsul este, fişa postului celui care este avertizor de integritate este exact fişa postului pe care persoana respectivă o are în ceea ce priveşte funcţia sa. Poate fi primarul, poate fi consilierul juridic din primărie, poate fi, nu ştiu, secretara, poate fi orice fel de angajat al unei instituţii.
Vorbesc de primărie, pentru că dumneavoastră sunteţi primar... poate fi consilierul meu la minister, orice director din Ministerul Justiţiei care are o funcţie... poate fi deci orice fel de funcţie, la nivel central sau local şi care în exercitarea acestei funcţii şi în obligaţia care îi revine de la lege, de a denunţa fapte care nu sunt conforme cu legea, decide să ... cum să spun... să avertizeze eşalonul administrativ superior despre fapte, acte şi fapte care se fac cu încălcarea voită a legislaţiei în vigoare. Şi încă o dată, cred că este important să distingem acest lucru, de avertizorul de ... de consilierul de etică. În ceea ce priveşte faptul că orice lege ar trebui să fie precisă şi exactă, da, nu pot fi mai mult decât de acord cu această afirmaţie şi mi-aş dori, ca român, să fim aici exact ca nemţii. Mă bucur că avem această discuţie în Parlamentul României; Parlamentul României este cel care adoptă legile, în general şi eu cred că ceea ce aţi spus va fi auzit.
Cu privire la întrebarea dacă nu cumva ar trebui acum să reluăm şi să rediscutăm tot cadrul legislativ, eu cred că nu este cazul, că putem să modificăm acele prevederi legislative care nu sunt clare, avem în România, care este un stat membru al UE, care este un stat de drept, toate mecanismele şi toate instituţiile care pot corecta neclarităţi ale legii, şi dacă îmi îngăduiţi, cu privire la abuzul în serviciu, pentru că dumneavoastră aţi invocat acest text de lege, după cum ştiţi, Curtea Constituţională, iată, un mecanism prin care Curtea Constituţională a clarificat un text de lege care nu era clar.
Deci, vin şi spun... vin şi închei spunând că părerea mea, de jurist, de ministru, de cetăţean, este că trebuie să lăsăm aceste mecanisme şi aceste instituţii care sunt competente pentru interpretarea şi clarificarea acelor dispoziţii care nu sunt ... nu se ridică la nivelul cerut al principiului, deci să fie riguros, exact, neechivoc, să îşi facă treaba./lalexandrescu/denisse/ A relua acum toate aceste discuţii şi a reinventa o legislaţie nu ar duce decât la încălcarea unui alt principiu şi anume al principiului stabilităţii legislative şi, din păcate, ştim cu toţii că şi pentru faptul că a trebuit să ne scanăm, să zic aşa, toată legislaţia în pregătirea aderării şi pentru că se adoptă foarte multă legislaţie. Lumea, aşa cum a zis doamna ministru, se schimbă. Trebuie să reglementăm domenii care acum 10-15 ani nu erau reglementate. Toate aceste lucruri fac ca, de fapt, o mulţime de dispoziţii legislative să fie adoptate, aşa încât a ne reîntoarce la momentul T0 nu cred că serveşte nimănui. Mulţumesc.
Violeta Alexandru: Mulţumesc. Ultima întrebare în această secţiune din panel vă aparţine dumneavoastră. Vă ascultăm.


Vasile Lincu: Bună ziua. Doamnelor ministru, domnilor miniştri, stimaţi invitaţi, Lincu Vasile mă numesc, sunt preşedintele Sindicatului ProLex, reprezint Confederaţia Meridian. Am auzit mai multe măsuri pentru strategia anticorupţie, dar nu am auzit nimic referitor la măsuri pentru creşterea încrederii populaţiei în justiţie şi o să mă rezum doar la trei aspecte. Nu pot să explic membrilor noştri - reprezint 15.000 de oameni în poliţie şi poliţia locală - de ce hotărârile instanţelor ţin de hazard. Oameni care se află în aceeaşi situaţie, cu acţiuni identice, primesc soluţii contradictorii, uneori chiar de la acelaşi judecător. Nu înţeleg cum nu există o practică unitară şi nici măcar o legislaţie clară pe aspectul litigiilor privind funcţionarii publici. Ştim că instanţele competente sunt instanţe contencios, dar atunci când vorbim de procedură, practic este un hibrid între litigii de muncă şi partea de contencios. Nu se atacă un act administrativ, se judecă procese având ca obiect raport de serviciu sau dreptul de natură salarială, dar nu se aplică legislaţia muncii, de exemplu, cu tot ce implică acest lucru. De asemenea...


Violeta Alexandru: Mulţumesc. O să vă rog să comprimaţi.


Vasile Lincu: Un singur aspect mai vreau să spun cu privire la Legea avertizorului. Este adevărat că ea nu este cunoscută şi sunt foarte puţini oameni care îşi iau această calitate de avertizor, dar eu cred că sunt de luat măsuri şi în ceea cde priveşte protecţia acestor avertizori. Personal, când am făcut declaraţii publice cu privire la mai multe fapte de corupţie din sistemul vamal, nu ştiu ce instituţie a statului nu m-a controlat, ca şi cum eu trebuia să răspund pentru faptele de corupţie ale altor persoane. Ori nu se poate să încurajăm avertizorii, atâta timp cât aceştia nu sunt protejaţi. Mulţumesc.
Raluca Prună: Mulţumesc, domnule preşedinte. La prima întrebare - cu ce să facem pentru a creşte încrederea populaţiei în justiţie, spun pentru cei care înfăptuiesc actul de justiţie, eu nu-l înfăptuiesc, eu sunt ministru numai. Cred că depinde de activitatea fiecăruia dintre cei care lucrează în sistemul judiciar şi a celor pe care dumneavoastră îi reprezentaţi, grefierii, dacă nu mă înşel, cu precădere, nu?, la ProLex. Dacă greşesc, poliţia şi... poliţiştii locali, care, bun, ei nu sunt parte stricto sensu a actului de justiţie, dar care îl ajută pe procuror, de exemplu, în urmărirea penală. Deci răspunsul e simplu.
Pentru a creşte încrederea populaţiei in actul de justiţie, trebuie ca cei care înfăptuiesc actul de justiţie, în fiecare zi, în fiecare act pe care îl fac, să se gândească la faptul că fac un serviciu public şi că modul în care-şi execută, să spunem... modul în care-şi fac datoria, ca să vorbesc mai puţin ... într-un limbaj mai puţin juridic, va fi categoic o reflecţie a încrederii populaţiei în acel serviciu public, pentru că justiţia este un serviciu public. Şi avem exemple, dacă îmi îngăduiţi - ştiu că nu e un exemplu popular, dar trebuie să-l spun - al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, care face parte din sistemul judiciar din România, este la o cotă de încredere de 69% faţă de Parlamentul care astăzi ne găzduieşte, care este la o încredere, sper să nu greşesc, de 19%, şi atunci cred că răspunsul este aici. Nu toată populaţia României are o încredere scăzută în sistemul de justiţie. Nu am acum cifre, am cifrele DNA-ului, pentru că este o cifră pe care o repetă nu numai lumea în România, dar pe care eu, de când mi-am preluat mandatul, mi-o repetă interlocutorii străini cu care mă întâlnesc - premierul Marii Britanii, cei de la OCDE. Deci cifra aceasta este cunoscută, a trecut, că ne place sau nu, graniţele ţării noastre.

Vasile Lincu: Cred că nu a fost înţeles bine. M-am referit la soluţiile date de instanţă, că ţin de hazard.

Violeta Alexandru: Mulumesc frumos. Mulţumesc.

Raluca Prună: Ştiţi că există, sigur, şi aici România nu face, să spunem, o excepţie, în sensul că nu este singulară, România ca multe alte sisteme de drept continental, în care nu funcţionează aşa-numitul precedent, care te obligă, nu? - odată ce ai luat o decizie într-un caz, să iei aceeaşi decizie în toate cazurile similare - România, deci, alături de alte state, are în mod continuu de luptat cu practica unitară. Practica unitară este asigurată, printre altele, şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Este adevărat că în anumite materii ea există, deci o practică din această neunitară şi pentru aceea se dau şi decizii de interpretare de către Înalta Curte, se fac recursuri în interesul legii tocmai pentru a clarifica. Bun, sigur că nu vă dau răspunsurile, dar eu sunt... ar trebui să puneţi întrebarea asta la CSM - probabil că ei sunt mai bine plasaţi - sau la asociaţiile de magistraţi. Dau şi eu răspunsurile pe care le pot da şi dacă mă veţi întreba ce pot eu să fac  pentru poractica unitară, răspunsul meu este foarte scurt: nimic.
Nu pot decât să-mi folosesc vocea. Cu privire la soluţii contradictorii şi practică unitară am răspuns. Cu privire la Legea avertizorului, da, şi aici sunt de acord. Avem dispoziţii legale care reglementează avertizorul. Probabil că trebuie să lucrăm mai mult cu privire la protecţia efectivă în cazuri cponcrete a avertizorului de integritate, dar şi aici, dintr-o datorie faţă de adevăr, dacă nu dintr-o datorie faţă de ţara mea, trebuie să spun că nu suntem singuri. Şi alte state, care au dispoziţii similare privind avertizorul, se confruntă cu aceleaşi probleme. Şi, evident, nu o să fim ipocriţi şi o să spunem că avertizorul nu se va bucura, în orice caz, de popularitate în instituţia în care lucrează, nu în mod necesar. Şi aici sunt de acord că mai trebuie lucrat. Însă de la lege, pentru că Ministerul Justiţiei atâta poate să facă, poate să iniţieze proiecte de lege şi poate să le urmărească în parlament. În ceea ce priveşte dispoziţiile legale, nu cred că nu sunt asigurate toate garanţiile pentru protecţia avertizorului. Trebuie, însă, să facem această instituţie mai cunoscută şi trebuie, pe măsură ce avem cazuri concrete de avertizori, să ne asigurăm că acele dispoziii legale sunt aplicate. Mulţumesc.

Violeta Alexandru: Mulţumesc. Mulţumesc foarte mult pentru interesul dumneavoastră pentru subiect. O să vă rog să fii foarte succint şi...

Cristian Berechet: Doamna ministru, aş avea şi eu... numai nişte precizări, dacă îmi permiteţi.

Violeta Alexandru: ... odată cu întrebarea dumneavoastră, ne vom muta şi la a treia temă de discuţie atât de aşteptată, aşa că vă rog din suflet să fiţi foarte succint. Vă ascultă doamna ministru.

Cristian Berechet: Mă numesc Berechet Cristian, sunt primarul comunei Beuca, judeţul Teleorman. Aş ruga mult de tot pe doamna ministru al justiţiei, profit de ocazia asta, pentru că doamna ministru al justiţiei, ceea ce nu a făcut domnul ministru Robert Cazanciuc, rog ca primarii din toată ţara asta, sunt probleme cu incompatibilităţile şi vreau să precizez că această Lege ANI pe 2003 este o lege blestemată şi fac referire la articolul 87, litera k. Am fost în situaţia asta când am fost viceprimar la Beuca. Am acordat - sunt jurist de meserie - am acordat o asistenţă juridică la o societate agricolă privată, în alt judeţ, Argeş, şi pentru aceasta am fost târât de ANI în instanţă. Consider că una e să fii ales, una e să primeşti o indemnizaţie,  şi una este să fii funcţionar public. Vreau să vă spun că interesele mele... Acest serviciu juridic l-am acordat numai în timpul liber, sâmbăta şi duminica. Nu poţi să îi iei dreptul omului la muncă, la activitate economică sau comercială. E foarte importantă treaba asta, pentru că eu am plătit impozit la Fisc pe acest venit de 500 de lei minim garantat, dar am acordat această asistenţă juridică la acea societate agricolă pentru că /.../...

Violeta Alexandru: Domnule primar, nu ne putem referi la speţe individuale...

Cristian Berechet: Am înţeles.

Violeta Alexandru: Sunt utile exemplele, dar o să vă rog să menţinem, discuţia în termeni generali.

Cristian Berechet: Dar vreau să vă spun că în situaţia asta sunt foarte mulţi primari şi viceprimari şi trebuie făcută o reparaţie, doamna ministru. Parlamentul nu a făcut-o. Faceţi-o dumneavoastră ca executiv. Aveţi posibilitatea asta.

Violeta Alexandru: Mulţumesc. Să răspundă doamna ministru. Vă mulţumesc foarte mult, domnule primar.

Raluca Prună: Vă mulţumesc, domnule primar. Foarte scurt, da, aşa cum s-a spus, fără să ne referim la o situaţie particulară, eu cred că tocmai invocând principiul despre care s-a vorbit înainte., dacă avem o lege şi ea este cunoscută, ea este clară, în general, şi este predictibilă, noi nu putem invoca...  Deci noi când candidăm, dacă eu aş candida mâine ca şi primar - şi eu sunt jurist, sau dacă eu, de pildă, mâine, aleg să mă fac judecător, ştiu clar că alegând să mă fac judecător, nu pot în timpul meu liber - presupun că aş mai avea timp liber seara să dau consultaţie juridică nimănui, chiar dacă o fac în timpul meu liber, pentru că legea care reglementează profesia sau, în fine, funcţia pentru care.. profesia pe care vreau să o fac sau funcţia pentru care candidez, îmi interzice acest lucru.

Aşa încât eu nu am alt răspuns decât acela că personal ca ministru susţin Legea ANI, nu cred deloc că este... Sigur, putem discuta să vedem in ce măsură anumite dispoziţii poate nu sunt exagerate, dar dispoziţia care stabileşte nişte interdicţii ca atunci când ocupă o funcţie sau ca atunci când facem o profesie să mai facem acelaşi lucru - am dat exemplele - şi în timpul liber, nu cred că este nicio dispoziţie care singularizează România şi cred că este o chestiune care există şi in alte state. Eu cred că nici în alte state membre sau mai puţin membre ale UE, statele de drept cu care ne comparăm, situaţia este aceeaşi. Repet, dacă sunt judecător, cu siguranţă nu voi putea da asistenţă juridică în timpul liber. Mulţumesc.

Violeta Alexandru: Mulţumesc. Ne mutăm la a treia temă de discuţie, cea privind salarizarea şi, în general, abordarea noii echipe cu privire la funcţia publică...

Violeta Alexandru:

O să-l rog pe Cornel Călinescu, pe președintele ANABI, să se ridice pentru a-l cunoaște... Este în salkă colegul meu... Așa cum spunea dfoamna ministru, activitatea acestei instituții se intensifică în continuare. El este Cornel Călinescu și sunt convinsă că veți lucra cu domnia sa în continuare. Îl ascultăm pe domnul ministru, pentrtu prezentarea dânsului... Mulțumesc pentru răbdarea de a fi așteptat până la axceastă oră!

Dragoș Pîslaru:

Mulțumesc și eu foartre mult! Doamnelor și domnilor, o să-ncerc să fiu cât mai succint. Este o ocazie minunată, să putem sta, astăzi, de vorbă. Mi-ar plăcea să vorbim despre simplificare, despre faptul că indemnizațiile de creștere a copilului s-au putut obține pe email, faptul c-avem o agendă foarte ambițioasă pe partea legată de incluziune, pe pachetul antisărăcie, unde parteneriatul cu dumneavoastră, autoritățile publice locale, este ceva nu doar firesc, ci obligatoriu, despre faptul că am reactivat și vom avea o activitate importantă a comisiilor județene de incluziune sau despre multe alte probleme pe care le-avem la nivelul societății.

Cred că ar fi fost foarte oportun să fie dezbătute astăzi, în ceea ce privește vulnerabilitățile diverselor categorii de oameni din această țară. Sau poate ar fi fost iarăși oportun - de data asta, nefăcându-mi, însă, plăcere, ci având în vedere gravitatea /.../ trăgând un semnal de alarmă - să discutăm despre tânăra din Ploiești care a fost înjunghiată de către concubinul său ieri; care ne arată violența în societatea românească și faptul că degeaba discutăm de planuri, strategii mărețe, atâta timp cât noi nu reușim să insuflăm, la nivelul familiei, la nivelul comunităților, acele valori minime morale care să ne permită să evităm aceste lucruri.
Dar pentru că astăzi este... o ocazie în care discutăm despre transparență /.../ funcției publice și salarizare, și mai presus decât acest pucru, pentru că există un protest sindical de amploare, la nivelul dumneavoastră, aș vrea să adopt o temă pe care o consider extrem de importantă și vreau să profit de acestă ocazie, să avem această discuție. Aș vrea să încep de la un lucru foarte important; și o să vedeți de ce consider eu acest lucru. Noi... știți foarte bine că am avut, primele două luni de mandat pe care am avut onoarea să mi-l asum la Ministerul Muncii, o activitate frenetică pe partea legată de Ordonanța 20, Ordonanța cu privire la salarizarea în sectorul public.
Și aicea, aș vrea să vă scot în evidență o situație... care este de fapt o poză perfectă a modului în care noi operăm în această societate. Și anume, în momentul în care, cu ajutorul Ministerului Afacerilor Interne, cu ajutorul prefecților, am transmis către dumneavoastră în UAT-uri - către dumneavoastă însemnând către instituțiile dumneavoastră; dumneavoastră, acuma, sunteți un nou val de primari, bineînțeles, care va fi mult mai bun decât cel vechi, evident - dar am trimis către UAT-uri dorința, cerința ca să putem avea grilele de salarizare din fiecare UAT, pentru a știi... care este salarizarea, însemnând de la salariul brut, cu toate sporurile, indemnizațiile s.a.m.d., pe toți oamenii pe care-i aveți... Din 3.300 de astfel de așteptări, de solicitări pe care le-am avut, am primit o mie de răspunsuri. Din o mie de răspunsuri pe care le-am primit, doar două treimi erau utilizabile; fie că nu respectau formatul pe care l-am cerut, fie că n-aveau absolut nicio coerență și nu puteau să fie în speță informațiile reale.
Și lucrurile acestea, iarăși, cuplate cu faptul că noi am cerut într-un format electronic, în excel, și am primit în word, scanat, semnate și ștampilate e.t.c., ne-a dus într-o situație în care, practic, noi, în continuare, nu avem o imagine asupra modului în care salarizarea la nivel local se întâmplă. Și acuma veți spune, domne, e treaba dumneavoastră, ca autorități centrale, că nu știți. Și eu vă spun, nu e treaba noastră, ca autorități centrale, e treaba noastră și a dumneavoastră. Dacă vrem o politică publică de calitate, doamnelor, domnilor primari, trebuie să contribuim cu toții, ca să avem date de calitate. O guvernare, fie ea locală sau centrală, nu se poate face dacă nu ai date corespunzătoare. Inclusiv distinșii membri ai sindicatelor care protestează astăzi nu au evidența salarizării în sectorul public local. Au câteva primării, așa cum și noi am avut vreo 600 de primării pe baza căruia am făcut extrapolările.
În ceea ce noi am făcut pe baza extrapolărilor pe care le-am făcut, am fost net superiori oricărui minister al muncii anterior care avea datele doar parţial bazate pe un eşantion de cam 10%, la nivelul datelor existente din Ministerul Finanţelor Publice. Ştiţi foarte bine că această situaţie nu este firească. Ceea ce ne trebuie este să participăm, dacă discutăm de transparentizare şi avem o colaborare publică centrală locală pentru a putea înţelege într-adevăr cum stau lucrurile./ Şi aici, practic, înseamnă, repet, date de calitate, înseamnă nu doar pur şi simplu transparenţă, înseamnă decizii mai bune.
Al doilea element important: bun, avem o situaţie, suntem nemulţumiţi, bun, ce facem? Propunerea pe care am făcut-o şi care e foarte importantă este ca să introducem într-un sistem de tip Revisal cum este pentru angajaţi, salariile din sectorul public. Noi, în acest moment, nu avem toate salariile din sectorul public. Am avut bătălii de tranşee cu baioneta, să obţinem pe sănătate şi pe educaţie, date. Ne-am chinuit cu adevărat zdravăn, ca să lămurim lucrurile pe apărare şi ordine publică, cu faptul că datele sunt secrete, sunt confidenţiale, nu putem să le vedem, şi aşa mai departe.
Ceea ce este important este cum poţi să ai o încredere în a discuta despre salarii, dacă tu nu ai o evidenţă, repet, de la salariul de bază, până la câştigul net pe care îl are persoana. Şi lipsa acestor date grevează foarte puternic lucrurile. Mai mult decât atât, sistemele IT pe care le avem în România sunt grevate de faptul că au fost lansate licitaţii complet haotic, şi aici mă refer şi la nivel local, şi la nivel central, şi care sunt blocate de /.../ de firmele care le-au oferit. Câţi dintre dumneavoastră aveţi cu adevărat codul surselor pe aplicaţiile respective. Noi, ca exemplu, la Ministerul Muncii, am descoperit că nu avem codul sursă pe infrastructuri critice de bază de date şi suntem acum în discuţii cu firmele furnizoare pentru a obţine codurile sursă şi pentru a ne putea securiza aceste baze de date.
Dar ceea ce este cheie, este... o să vă cer aici sprijinul ca în momentul în care ieşim cu hotărârea de guvern pentru această reformă a Revisalului, pentru a încărca într-o clonă a Revisalului, datele din zona publică, să aveţi această deschidere şi să putem, rapid, până la toamnă, să ştim cu adevărat care este situaţia salarială în toată zona publică, inclusiv zona publică locală. Şi aici este un lucru foarte important pe care vreau să îl scot în evidenţă. La Geneva, când m-am întâlnit la reuniunea pe muncă, internaţională pe muncă, m-am întâlnit cu colega din Chile. Şi colega din Chile, când i-am spus de faptul că suntem într-un proces de reformă, de corectare a datelor, a zis: dar cum adică, voi aveţi datele referitor la sectorul privat?... că noi nu le avem, noi le avem pe cele din sectorul public - pe noi ne interesează cum cheltuim banul public, nu ne interesează ce fac privaţii, şi cumva a fost complet surprinsă.
La români, e exact pe dos. Noi ştim situaţia salariaţilor din privat şi n-o ştim pe asta din sectorul public. Nu este admisibil acest lucru! Şi asta va fi un punct central al reformei care va pregăti această lege unitară a salarizării. Nu pot să nu mă concentrez un pic pe dezideratele angajaţilor din APL /.../ context de grevă şi de fiecare dată, ca ministru, voi avea această aplecare pe toate solicitările care vor fi făcute. Nu există, nu se pune problema să fie trataţi membri de sindicat, cu aroganţă, de acest minister, cât timp voi avea această misiune. Există patru lucruri care ne-au fost solicitate. Le veţi găsi şi în comunicatele publice. O să încep cu numărul patru. Numărul patru este eliminarea unui articol din ordonanţă care prevede că acea măsură pe care am anunţat-o şi care nu numai că am credinţa că este benefică, dar ştiu că este benefică, şi anume faptul că datorită încadrării greşite pe trepte, toţi funcţionarii care sunt trepte inferioare, trei şi doi, se vor echivala la nivelul treptei unu, acolo unde sunt în instituţie persoane care au această încadrare, această... ei bine, această măsură, colegii de la sindicate au primit mesaje pe care vreau să le corectez pe această cale, cum că ar fi îngrădite de acest articol 31 cu 4. Şi am făcut deja o notificare către prefecţi, să transmită la toate direcţiile de resurse umane, persoanele care /.../ în toate APL-le din această ţară, faptul că interpretarea este eronată şi că să nu vă faceţi probleme pentru că acel principiu, exact aşa cum l-am comunicat public, va fi aplicat, şi am explicat de ce. Acest articol se referă strict la persoanele care sunt pe fonduri europene, pe proiecte cu fonduri europene sau din venituri extrabugetare.
Cu alte cuvinte, nu voi putea, dacă am, de exemplu, un consilier în Administraţie Publică Locală, care are temporar un salariu cu bonus pe fonduri europene, nu-mi voi ridica toţi ceilalţi consilieri, care nu sunt pe fonduri europene, la salariul celui care e pe fonduri europene, adică cu tot cu bonusul de fonduri europene. da? Asta spune articolul respectiv. În schimb, ce v-am spus mai devreme, faptul că ne ducem la maximum plată pe funcţie şi vechime, asta se întâmplă. Şi am alocat o sumă, deci ca să înţelegeţi... iniţial, am estimat undeva la 170 de milioane acest cost, pe baza datelor primite şi extrapolărilor făcute, am ajuns la 372,9 milioane de lei. Această alocare face ca autorităţile publice locale să fie pe locul patru ca beneficiari în celebra Ordonanţă 20.
Asta înseamnă, după sănătate, educaţie şi apărare şi ordine publică. Mai mult decât administraţia publică centrală care acum este, evident, luată ca şi bază de comparaţie, că nu ştiu ce au crescut şi au făcut. Ceea ce vă rog, deci din acest punct de vedere... punctul patru îl consider rezolvat.

Punctul 3 - ca să încep în ordine inversă: o cerere de majorare cu 25% a salariilor, în condiţiile în care noi nu ştim care sunt salariile în administraţia publică, va face să se pervertească lucrurile, exact ca în trecut. Am mai spus-o, şi o spun cu toată responsabilitatea: dacă creşterile pe care le-am făcut anul trecut nu le aplicam procentual şi le aplicam cu cap, adică în sensul să eliminăm discrepanţele din structura salarială, şi nu le făceam otova, în procente, eram cu totul altfel astăzi. În loc să trebuiască să aşteptăm nu ştiu cât timp, puteam să discutăm de grile care erau puse... aproape jumătate din grilă era rezolvată. Am avut 10 miliarde de lei care au fost daţi în creşteri salariale în sectorul public, anul trecut. 10 miliarde! Printre care cei 10% din administraţia publică, care şi ei au fost daţi prost, cu până la... - şi nu mai intru aici în discuţii.

Dar reţineţi: trebuie să înţelegem că o reformă de tipul creşterii salariale nu trebuie făcută cu orice preţ. Este mai bine să ne aşezăm, să cumpănim şi să discutăm cum vrem să arate într-adevăr o grilă salarială, care sunt principiile. Avem indemnizaţii şi sporuri care sunt complet haotice în sistem şi au fost date discreţionar. La capătul zilei însă, vreau să înţelegeţi: credinţa mea personală, şi pe care o împărtăşesc cu toţi cei care îmi spun asta, este că, într-adevăr, pentru administraţia publică locală salariile sunt aproape... Dacă punem un criteriu de decenţă, ele sunt uneori mult sub decenţa respectivă pentru un funcţionar public dintr-o ţară membră a UE. Problema nu se pune de vrut, se pune de unde reuşeşti să aloci acele resurse bugetare.
Şi primele două deziderate care au fost puse se referă la deblocarea unor lucruri care au fost stipulate prin lege şi au fost prorogate, pentru că n-au existat resurse. Şi aici, ceea ce colegii din sindicate au vocalizat este faptul că atunci când o autoritate publică locală îşi permite să acorde aceste lucruri, să le acordă. Bunăoară, mă gândesc la comuna Ciugud, din Alba, care are piste de biciclete, internet, se construieşte acum un teren de golf şi o polivalentă, bineînţeles că ar putea să spună că, da, ei îşi permit să susţină salarii mai mari. Dar problema este aşa: ce vă propun, şi le-am propus şi lor să avem în vedere, este să fim atenţi să nu creăm o discriminare sistemică de salarii. Cu alte cuvinte, n-o să putem să lăsăm libertate totală ca cei care îşi permit să dea salarii mai mari să dea salarii mai mari oricât, pentru că se creează nişte disparităţi în sistem. Pe de altă parte, lucruri cum ar fi norma de hrană sau vouchere de vacanţă, dacă sunt gândite pentru a stimula performanţa pe anumite proiecte sau într-un anumit mod care este clar legat de o reformă a administraţiei publice locale sau o perspectivă strategică, ele într-adevăr pot fi luate în considerare, dar cum?
Un element-cheie, fără să iniţiez aici o dezbatere, este care este raportul între veniturile proprii - şi aici mă refer... În fine, fără cote defalcate ar fi cel mai sănătos; să zicem venituri autonome cu cotele defalcate. Dar această pondere a acestor venituri în veniturile totale ar putea să fie un indicator al sănătăţii bugetare la nivel local şi care să creeze într-adevăr nişte debuşee pentru a premia ce? Performanţa. Pentru a premia o performanţă la nivelul administraţiei publice locale, performanţă instituţională în primul rând, referitoare la eficacitatea şi eficienţa folosirii banului public, modul în care îşi fac achiziţiile cât mai bine, modul în care reuşesc să strângă resurse.

 
Deci, pe scurt: din patru puncte - şi lucrul ăsta deja l-am spus când m-am întâlnit cu sindicatele -, punctul 4 e rezolvat. Punctul 1 şi punctul 2, sunt deschis să stăm de vorbă, dar trebuie să definim foarte clar ce înseamnă că un APL îşi permite. Colegii de la Finanţe vă vor veni cu cazuri, fără să generalizăm, în care APL-urile au cheltuit în prima jumătate a anului un pic mai nesăbuit banii şi s-au dus după aceea la reglare, la sfârşitul anului. Păi bine, aş îndrăzni să spun că aceste APL-uri nu au avut această calitate de a-şi permite. Dar există mulţi dintre dvs care sunteţi buni gospodari şi, într-adevăr, aţi putea să alocaţi nişte sume suplimentare. Şi pentru asta sunt absolut deschis să stăm de vorbă.

Evident, trebuie să stăm de vorbă şi cu colegii de la Finanţe. Iar punctul 3 - strângem datele, le punem în sistemul acesta, să ştim toate salariile. Cu ajutorul dvs, în parteneriat, stăm de vorbă, vedem cum trebuie să arate o grilă, care e nivelul de echivalare a funcţiei publice locale, dacă îl dezbatem din nou, dacă contestăm ce a fost scris în 284 sau nu, dacă facem nivelurile salariale dimensionate în funcţie de UAT sau nu... Sunt dezbateri la care ştiţi că lucrăm. Şi atunci, aş îndrăzni să spun că nu ignorăm aceste lucruri şi că la acest forum, care mi se pare o oportunitate extraordinară pentru a sta de vorbă, suntem mult mai aliniaţi decât credeţi. Şi politicile publice, fie ele centrale sau locale, exact cum spunea doamna ministru al justiţiei, sunt făcute pentru oameni, centrate pe oameni.
La trei săptămâni de când am fost investit în funcţie la Ministerul Muncii, am avut o epifanie, efectiv; şi am discutat cu colegii mei şi am spus: "Nu cred că există un minister mai bun în acest arc guvernamental decât Ministerul Muncii, din punct de vedere al mandatului. Noi ce facem la Ministerul Muncii: venim zi de zi - dvs, cei care lucraţi în minister, veniţi zi de zi - să ajutaţi oamenii, fie că sunt ei oameni cu probleme, vulnerabilităţi, copii, persoane cu dizabilităţi, şomeri sau salariaţi în sistemul public. Din acest punct de vedere, parteneriatul între dvs şi ministerul nostru, şi guvern în general, este un parteneriat care este subînţeles deschis. Există în acest moment o fereastră de oportunitate pentru a ne reforma societatea, pentru a o pune pe nişte principii mai bune. Putem să alegem să fim refractari şi să considerăm că politicul prevalează interesului societăţii, sau să considerăm că politicul înseamnă de fapt ideea de cetate şi de interes al societăţii. Vă mulţumesc!