Ziua I ziua I 1 Cuvânt introductiv Importanța unui Parteneriat transparent și durabil al Guvernului cu administraţia publică locală locațIA: Sala Alexandru Ioan Cuza 2

Intrebări

Sorin Ioniţă:

Mulţumesc. Sorin Ioniţă, sunt din societatea civilă. O să vorbesc scurt, ca să las şi domnilor primari. O să mă leg de acest concept din titlul atelierului de azi "valorificarea capitalului natural, prin eocnomie verde". Asta pe mine mă duce cu gândul la producţie locală, lanţ scurt, multe lucruri pe care le-aţi spus, clasă rurală medie, de care a vorbit şi premierul curând, diversificare de servicii, deci eventual şi activităţi nonagricole, or se întâmplă că lucrez evaluator într-un program pilot, finanţat nu cu bani UE, dar cu bani americani, pentru construirea a câteva destinaţii de ecoturism în România, care sunt, desigur, zone rurale, nu sunt zone urbane, şi am observat că lumea se loveşte de foarte multe impedimente practice, care contrastează un pic cu entuziasmul din documentele programatice, deci toată lumea e pentru, în principiu, autorităţi..., dar în practică nu avem instrumente. În momentul în care mai multe primării rurale trebuie să se asocieze, ca să creăm o destinaţie, care nu e numai pe teritoriul unei primării, şi sunt în general comune izolate, zone montane, apelăm tot la Legea ONG-urilor, nu avem o platformă, ca ei să poată lucra organizat, lanţurile scurte de produs sunt, de fapt, descurajate, pentru că proprietarul de pensiune nu poate să cumpere fasole, ouă din sat, el trebuie să ia tot de la Billa, ca să aibă bon fiscal, că altfel nu se poate funcţiona ca operator şi tot aşa.

Cum rezolvăm această /discrepanţă/... Iar finanţări dedicare chiar as vrea să vă întreb unde sunt, de fapt, această intensitate a punctajului mai mare pentru genul ăsta de activităţi nonagricole, pentru că în POR nu mai sunt, acolo s-a băgat doar turism de masă, balneoclimaterice, la Mediu nu sunt, în POCU nu sunt, pentru alte tipuri de calificări de nişă... Cum susţinem, de fapt, genul ăsta de activităţi, unde trebuie să am şi autoritate şi operatori privaţi, pensiuni, restaurante în anumite zone de tip rural, şi nu găsim de fapt niciun sprijin, decât aşa, bunăvoinţă în documente programatice. Unde avem o bilă albă dată, ca ei să aibă prioritate la finanţări? Pentru că răspund la aproape toate priorităţile anunţate de premierul Cioloş, în toate intervenţiile din primăvara asta şi care sunt ok. Deci dezvoltarea, diversificarea de  activităţi  în zona rurală, antreprenori, clasă mijlocie ş.a.m.d. Mulţumesc.

 
David Eugen Popescu: O să încerc să aduc eu câteva răspunsuri la întrebările dumneavoastră şi poate că şi pentru noi ar fi mai bine să cunoaştem mai în detaliu liniile de finanţare, pe care dumneavoastră le-aţi ales ca alternative la finanţările pe care şi noi le oferim prin PNDR, cum ar fi cele privind agroturismul, bine, poate nu în abordarea sau maniera integrată pe care, înţeleg de la dumneavoastră, că aţi optat pentru ea.

Sunt, probabil, câteva soluţii la problemele ridicate de dumneavoastră, altele ţin mai puţin de noi, cel puţin de administraţia, poate de la AFIR sau de la Agricultură şi primul lucru la care mă pot gândi şi sper să nu fiu departe de logica intervenţiei dumneavoastră este abordarea lider, care ar trebui la nivel să existe - nu ştiu în ce măsură zonele la care faceţi referire sunt acoperite de o strategie /.../ sau o strategie de dezvoltare locală.

De principiu, ar trebui să fie unde lucrurile acestea ar putea fi preluate şi abordate, finanţate într-un mod mult mai aplicat specificului şi nevoilor locale decât prin programul naţional în ansamblul său, pentru că programul este, din păcate, unul naţional, unde criteriile, principiile sunt să spunem aşa orizontale şi în funcţie de acestea, selectează investiţii la nivel de beneficiar, neapărat de microstrategie, la nivelul întregii ţări. Cu siguranăţ, sunt unele lucruri din PNDR care se suprapun cu elementele aduse în discuţie de dumneavoastră, cum ar fi prioritizarea pe care noi o facem în funcţie de potenţialul turistic al zonei respective şi lucrul acesta contribuie în program atât la finanţări sau este strâns legată de finanţări dedicate turismului sau agroturismului, cât şi sprijinului destinat investiţiilor publice, infrastructurii, de exemplu.

Dar, mai mult decât atât, este foarte greu prin program în ansamblul său, să urmărim sau să promovăm ceea ce dumneavoastră cred că vă doriţi. Dacă eu am înţeles bine, sper să nu greşesc, o abordare care este dedicată, integrată unui specific local şi care ţine foarte mult de iniţiativa de la nivelul comunelor respective, ori aici nu ştiu dacă îmi nscapă mie acum... 
David Eugen Popescu: Eu mi-am asumat un prim set de răspunsuri. Dacă colegii de panel vor contribui, este cu atât mai bine.


Nini Săpunaru:

Dumneavoastră aţi ridicat o problemă într-adevăr reală, problema Codului fiscal şi modul în care se raportează ei la Codul fiscal. Aici, într-adevăr, Guvernul şi Parlamentul,  când au făcut acest Cod fiscal, Ministerul de Finanţe, de fapt, şi regulamentul nu s-au gândit... Ei au încercat să pună pe toată lumea în patul lui Procust. Dacă i-au ieşit picioarele cumva, le-a tăiat. Nu s-au gândit că există aceste mici afaceri, care ar fi trebuit poate impozitate forfetar, să găsim o altă soluţie ca să-i lăsăm liberi până la un anumit nivel.

Cred că aici mai degrabă ar merge comentariul dumneavoastră. Deci ideea este în felul următor: când are omul trei-patru camere şi are gospodăria proprie şi găteşte acasă sau face agroturism, ecoturism, parcă e complicat să îl triomiţi după facturi şi bonuri fiscale să ducă la magazin. Aici aveţi dreptate. Deci legea românească nu distinge... nu a găsit o soluţie pentru aceste mici afaceri.


Sirma Caraman: Da, mulţumim. Eu ştiu că prin Codul fiscal nu s-au interzis achiziţiile de produse agricole pe bază de borderou de către agenţii economici. Deci puteţi, cei care au restaurantul pe care l-aţi dat, poate să ia roşiile de la un producător pe borderou de achiziţie. Deci este permis asa ceva în prezent. Da. Iar cealaltă problemă cu instrumentul /.../ de investiţii teritoriale integrate, cred că avem deja un pilot în România, unde vrem să-l aplicăm, ca toate fondurile să se aplice într-o unitate administrativ-teritorială, astfel încât să dezvoltăm o unitate, deci un  pilot de sistem integrat de finanţare. Domnul Ioniţă, cred că nu vă mulţumeşte răspunsul, dar putem să-l aprofundăm. Vă mulţumesc. /.../ era dânsul la rând, după care dumneavoastră, ştiu. Ştiu că aţi pus întrebarea în celălalt atelier şi se adresează PNDR-ului. Imediat.


Dicu Leonard: Mă numesc Dicu Leonard, sunt primarul comunei Pietroşiţa, Dâmboviţa. Am o întrebare adresată mai ales domnului director AFIR. După cum bine cunoaşteţi, în luna mai, aţi dat drumul la lansarea unor proiecte online pe Măsura 7.2, Infrastructură generală şi montană. Cu o seară înainte, la orele 19:20, s-a schimbat de două ori cererea de finanţare, nu ştiu dacă cu dedicaţie, şi dimineaţa la ora 9:00 începe depunerea online. Cine a ştiut, a ştiut. Toată noaptea, toate firmele de consultanţă am încercat să depunem, dar softul sau sistemul s-a oprit. Am înţeles că aţi chemat Corpul de control, DNA. Ce puteţi sdă ne spuneţi, domnule director, cu această măsură unde s-au consumat câteva sute de milioane de euro într-o nopate, sau în şase minute pe sistemul irigaţii? Suntem comunităţi mici, am cheltuit sute de milioane de lei, miliarde, pe SF-uri, pe dalii, pe studii. Rămânem cu ele, vine Curtea de Conturi şi mai are puţin şi ne spânzură. Vă mulţumesc!


David Eugen Popescu: -: Nemulţumirile dumneavoastră sunt în mare măsură justificate, şi pot să spun eu însumi lucrul acesta. Dar vreau să fac o precizare pentru că la un moment dat pe parcursul intervenţiei aţi făcut referire la o anumită conotaţie, să spunem aşa dubioasă, obscură a celor întâmplate, iar acest lucru îl resping cu ferimitate.
Am mai avut discuţii şi cu reprezentanţii primăriilor, cu ACOR, s-a discutat şi în Comitetul de monitorizare, şi spun acelaşi lucru. Nu poate fi vorba d eaşa ceva. Şi vorbesc atât în numele meu, cât şi al colegilor mei. Concluziile noastre sunt cele evidente, bănuiesc pentru toiată lumea, că sistemul pe care l-am gândit şi l-am pus în aplicare pentru noul program dezvoltare rurală, nu, acest mod de lucru şi-a dovedit, îşi dovedeşte limitele în situaţii de tipul celei pe care le-am avut, sau celor pe care le-am avut cu sesiunea de depunere pentru beneficiarii publici.

Adică dacă vorbim de o alocare limitată, erau 20 de milioane pe infrastructura de drum agricol şi un numar extraordinar de mare de potenţiali solicitanţi sau o cerere foarte mare. Rezultatul a fost cel pe care-l cunoaştem cu toţii. Banii s-au terminat în şase minute, pe măsura 4-3. S-au terminat în aproximativ două ore pe măsura 7-2. dar s-au terminat pentru că efectiv volumul, sau numărul de soclicitanţi care şi-au încărcat cerere de finanţare a fost suficient de mare ca să acopere această alocare într-un timp atât de scurt. Spuneam că pot înţelege nemulţumirile dumneavoastră pentru că într-un fel nu este corect, este ceea ce am sesizat cu toţii. Am transformat o competiţie de proiecte de calitate, s-a transformat pe alocuri într-o competiţie de viteză sau de clicuri.

Acest lucru trebuie corectat de urgenţă, dacă pot spune aşa, şi sunt lucruri pe care noi le-am discutat şi cu autoritatea de management în ultima vreme, şi cu sprijinul domnului ministru, şi am ajuns la concluzia, la unele concluzii. Avem un set de modificări pregătit care să rezolve această sitruaţie. Însă vi le dscriu pe scurt: modificarea sistemului de depunere de proiecte, a regulamentului de depunere şi de selecţie cu o perioadă minimă care va fi probabil de cinci zile de depunere de proiecte, indiferent de numărul de proiecte depuse. Aceasta se va aplica atât la deschiderea sesiunii, cat şi la deschiuderea fiecărei luni ulterioare, practic la fiecare modificare a pragurilor de calitate.
Vom avea modificarea plafonului de 200% care se va aplica atunci când în cele prim cinci zile de depunere nu se va ajunge la concurenţa acestui plafon, se vor depune în continuare proiecte până la 200%. Şi de asemenea, ca să sintetizez principalele modificări, mai avem o măsură, implementăm măsura d ea sancţiona beneficiarii care îşi suprascorează proiectele peste pragurile de calitate încercând în mod artificial să păcălească sistemul să obţină finanţare. Pe noul sistem pe care-l vom pune în funcţiune, cel mai probabil aceştia vor fi sancţionaţi prin excluderea de la participarea la competiţie pentru acordarea finanţării. Strict legat de problema dumneavoastră, eu cred că cel mai important lucru pe care trebuie să-l ştiţi este că intenţionăm să redeschidem sesiunile de depunere de proiecte pentru măsurile pe care le considerăm, afectate, sau cel mai afectate.
Fiindcă bănuiesc că dumneavoastră sunteţi în cea mai mare măsură primar sau reprezentatul autorităţilor publice de la sat. Vă pot spune că atât măsura 7-2, componenta rutieră, cât şi măsura 4-3 sunt, componenta de drum agricol, sunt avute în vedere de noi. Intenţionăm să lansăm în aceste condiţii modificate, undeva la începutul toameni. Cu cât mai repede, cu atât mai bine. Depinde şi de timpul în care vom reuşi să procesăm cererile de finanţare primite în sistem şi care acum intră practic în procesul de evaluare şi ca urmare a finalizării controalelor de care am avut parte. O să fac doar o scurtă precizare, şi cu asta închei, legat de modificarea cererii de finanţare. Am discutat şi eu cu colegii mei de mai multe ori încercând să înţeleg mai bine ce s-a întâmplat cu acel document repostat. Sunt convins că intenţiile lor nu au fost decât cele mai bune.
Poate şi din precipitarea pe care am avut-o în ultima vreme şi de ritmul lucrurilor, însemnând aprobarea documentelor pe întreg pachetul aplicativ, publicarea acestora, pregătirea lansării şi poate că nu tot timpul, nu ne-am acordat timpii necesari pentru a face lucrurile bine. Şi aici pot veni cu precizarea că s-a luat decizia, totodată, ca, de la postarea în forma finală aprobată a tuturor documentelor, să treacă cel puţin şapte zile până la deschiderea sesiunii. Dacă în cele, vorbesc de documentele aprobate în formă finală, nu de forma consultativă care trebuie să stea 30 de zile, deci forma finală, dacă această formă finală aprobată prin ordin de ministru suferă orice fel de modificare în cele şapte zile, practic, sesiunea de depunere-deschidere se amână corespunzător.
Dar revin la ceea că spuneam, prin această precipitare a lucrurilor realitatea este următoarea: în după-amiaza zilei respective colegii mei care continuau testăril;e cererilor de finanţare au descoperit o eroare la una dintre simulările făcute încercând că încarce cererea de finanţare în sistem. Nu era neapărat o eroare bolcantă în toate cazurile. Decizia lor a fost aceea de a reposta documentul revizuit, şi fac această precizare că nu vorbim de modificări de formă sau de conţinut al documentului, ci de unele aspecte tehnice care sunt practic în spate, informatic, în spatele formularului respectiv, pentru o mai bună integrarea cu sisitemul informatic al agenţiei şi tocami pentru a nu apărea incidente a doua zi. Şi vă mai pot spune un lucru, în sistem s-au putut depune ambele variante de crere de finanţare. S-a depus şi varianta veche şi variante mai vechi.
Vă mai pot spune că pe cele două măsuri, sau componente, avem o singură cerere de finanţare respinsă pe motiv că este o cerere veche. Ori această cerere de finanare este un model folosit la începutul anului 2015 care era incompatibil, într-adevăr, în structură cu cerinţele actuale ale sistemului. Eu am vorbit acuma, am încercat să aduc câteva argumente. Aşa cum aţi vazut, am început prin a recunoaşte problemele, sau limitele pe care, sisitemul pe care noi l-am pus în funcţiune le-a avut şi problemele pe care vi le-a cauzat. Şi cred că soluţia cea mai bună este cea reparatorie pe care am discutat-o, cea a deschiderii sesiunii cu alocări, sperăm noi, mai mari. Cred că este, în condiţii noi, cred că este soluţia pozitivă pentru toată lumea.


Sirma Caraman: Mulţumim, domnule director, pentru explicaţii! Şi eu sunt convinsă că împreună cu domnul ministru se vor luiate toate măsurile astfel încât asemena incidente să nu se mai întâmple, iar perioada de la ghidul definitiv, mi se pare foarte puţin şapte zile, şi chiar documentele, foarte puţin pentru beneficiar. Trebuie să fie cel puţin o lună de când se deschide depunerea pentru că, într-adevăr, ei sunt beneficiarii, autorităţile locale, pe ei trebuie să-i ascultăm ce greutăţi au şi noi să ţinem cont câmnd construim acele ghiduri şi când le facem şi să ascultăm şi ce părere au ceilalţi care sunt beneficiari. Vă mulţumesc şi vă dau cuvântul să vă adresaţi întrebarea.


Dinuţ Constantin - primar, Comuna Corbu, Judeţul Olt: La o parte din ceea ce vroiam eu să vă întreb, aţi răspuns colegului. Dacă el a fost supărat pe 15 mai că nu a reuşit datorită cererii să depună în cota de, la măsura 7-2, eu o să zic că am fost fericit pe 4-3 şi am reuşit să depun. Este o mare realizare. Înseamnă că am mâncat mult cand am fost mic. Dacă din 25 de proioecte, 25 de milioane la nivel de ţară, am reuşit să printez şi eu. Supărarea mea era pe 7-2. Contez şi mă bazez pe dumneavoastră pentru că eu am primit un răspuns la o sesizare a mea către dumnevoastră, către domnul ministru, în care vă aduceam la cunoştinţă că eu conştiincios am depus cu cinci zile înainte de închiderea sesiunii, din toamna lui 2015, aşa. Punctajul, cât m-au ionformat, atât luat, 45 de puncte, trimis în 15 mai, fac până la 48 de puncte. Îm iexplicaţi acolo, softul greşit. Pentru softul greşit de ce să plătim noi cei 72 de comunităţi din ţară care au răms sub 48, până la 40 de puncte? Pentru că softul mi-a primit mie proiectul, m-a înregistrat, şi când la evaluarea din teren si controlul din teren a fost şi punctajul bun şi proiectul eligibil. Ce am păţit, notificare, domnule primar, să fi sănătos, ai 45 de puncte, este eligibil, dar la finanţare, nu. Cum spuneam noi ăştia mai bărâinii, greu, şi ne era ruşine să ne ducem în comună; am reuşit la facultate, dar fără loc. Adică să fiu sănatos, am muncit şese luni sau opt luni în 2015 şi proiectul meu nu a trecut şi al 72-lea coleg din ţară, până la 40 de puncte nu a trecut.
Eu am convingrea în măsura reparatorie. Vă cred pe dumneavoastră. Vă veţi mai întâlni cu petiţii de ale mele, pentru că proiectul se numeşte "Investiţii în infrastructura mică". Când am văzut aceasta, băi, de data asta ajung şi eu la borcanul cu miere! Că am 2.500 de locuitori, 17 kilometri de comună, cinci mii de hectare şi aşa mai departe. Uite, că nu a fost nici de data asta, pentru că am sesizat o îmbunătăţire a depunerii proiectelor. De la explicaţia de la atelierul anterior, se va ajunge şi la punctaj şi stufosenia, scuze de expresie, a dosarului care trebuie să se depună, să accesăm şi să ajungem la acest borcan cu miere cât mai mulţi şi pe corecte. Eu nu cred că trebuie să plătim noi pentru că au greşit ăia softul. Aşa mi-aţi scris, dumneavoastră, în hârtia care o am aici. Eu vă mulţumesc, am speranţa, nu neapărat să treacă al meu, este foarte bine că ne-aţi luat din drum, că le depunem on-line. Sunt multe lucruri foarte bune, dar se fac şi mai bune pentru că eu am înţeles, în toamnă, o să-mi spuneţi nu a fost în categoria de lună, 60 de puncte, ce Dumnezeu a mai fost atunci. Eu nu sunt de acord. Mi s-a spus, primul venit, primul servit. Eu ma depus cu cinci zile înainte. Proiectul meu este eligibil, dar finanţare la Sfântul Aşteaptă. Mulţumesc!
David Eugen Popescu: Acuma, domnule primar, vedeţi că până la urmă sistemul nu înseamnă neapărat primul venit, primul servit. Este de fapt o combinaţie între calitatea proiectelor, sau cel puţin aşa s-a dorit, şi regula primului venit, primul servit, pentru că nu putem cu siguranţă să introducem exclusiv acest criteriu al primului venit, primului servit, pentru că ar fi în totală contradicţie cu normele europene. Or, până la urmă, înţeleg de la dumneavoastră, vă pot înţelege până la un punct nemulţumirea, dar până la urmă este o competiţie, iar faptul că s-a făcut diferenţa prin punctaje înseamnă, totuşi, că este o diferenţă între calitatea proiectelor.
Cred că pentru dumneavoastră este, poate fi o soluţie. Acum nu mi-aţi dat detalii dacă este vorba de infrastructura rutieră, înţeleg că este vorba de un proiect depus anul trecut, sper să nu greşesc. Poate fi o soluţie, de asemenea, să reîncercaţi depunerea lui pe sesiunea pe care o să o deschidem. Mă bucur că aţi reuşit să obţineţi finanţare pe măsura 4.3 şi, probabil, este o dovadă, dar trebuie să fie şi pentru colegul de mai devreme care a luat cuvântul, că n-a fost nimic obscur, sau rău intenţionat, sau cum spuneţi dumneavoastră, fiind aici de faţă, dacă aţi depus - am înţeles bine, că aţi depus pe trei pe 4.3 acum, pe 2016, că nu aţi avut acces la alte informaţii, nu v-a dat nimeni cererea de finanţare într-un alt mod decât cel transparent şi public, disponibil pe mijloacele noastre de comunicare. Întorcându-mă la problema pe care aţi semnalat-o, tot ce pot să vă spun acum este ceea ce v-am zis deja mai devreme: până la urmă, este o competiţie şi de calitate, iar diferenaă de punctaj face până la urmă diferenţa între a fi finanţat şi a nu fi finanţat. Şi eu vă mai pot spune un lucru, pentru că asta este o sesiune de depuneri de proiecte, a doua, pe noul program, dar am avut ocazia să văd mai multe sesiuni de depuneri de proiecte, inclusiv pe vechiul program şi întotdeauna este o problemă.
Întâmplător, acuma, pe sistemul actual problema s-a manifestat la depunere, pentru că a fost limitat numărul de solicitanţi încă de la început. Până la urmă, dacă avem o resursă limitată, aşa cum am avut la 4.3, 20 milioane de euro, la toată ţara, care au permis depunerea până la urmă a doar a 25 de proiecte pe toată ţara, ele sunt repartizate în aproximativ 14 sau 15 judeţe ca să... este un lucru bine de ştiut, şi avem sute de solicitanţi, aşa cum am avut, nemulţumiri vor exista, pentru că înţeleg eforturile, dumneavoastră investiţi în acele proiecte, investiţi timp, investiţi bani, dar, repet, totuşi, dacă avem disponibil o alocare foarte mică şi dumneavoastră sunteţi foarte mulţi care doriţi acea finanţare, cei mai mulţi vor fi nemulţumiţi, foarte puţini vor fi, din păcate, cei satisfăcuţi.
Dinuţ Constantin: Problema la mine nu era... Mi s-a primit proiectul, s-a scăzut un milion de euro când am depus, deci, dovadă, din punct de vedere....

-: Daţi microfonul, vă rog!

-: Deci, numai puţin, ca să-l ajut şi eu pe domnul primar! Ce se întâmplă? Pe data e 30 octombrie s-a închis sesiunea la orele 17:42, în care proiectul dumnealui a fost încărcat ca eligibil. Dumneavoastră, la o lună aproape după acestă sesiune, închiderea aceste sesiuni, deschideţi din nou sesiune pentru două zile, sau trei zile, că, vezi Doamne, softul acela calcula greşit şi mai era disponibil. Dar softul ăla este atât de deştept şi noi suntem atât de nepricepuţi, haideţi atunci să fim şi noi, luaţi-ne şi pe noi şi duceţi-ne în altă parte şi puneţi softul în locul nostru! Asta este ideea, pentru că domnul primar nu v-a explicat foarte clar. Softul dumneavoastră încă odată a greşit. Asta vroia să vă spună. Pe data de 30 octombrie s-a închis sesiunea la orele 17:42, în care spune: "Eligibil". Pe 18 noiembrie, daţi drumul, din nou, că din cauza unei erori mai aveţi disponibil. Asta este ce a spus domnul primar.

-: Eu am înţeles foarte bine întrebarea dumneavoastră şi ceea ce am spus mai devreme este, de asemenea, corect. Într-adevăr, softul a limitat atunci depunerea unor proiecte pentru care s-a deschis o fereastră ca şi acele proiecte să le depunem, pentru că aşa era corect conform legii, conform regulamentului de selecţie. Proiectul dumneavoastră este eligibil şi mesajele că proiectul a fost eligibil sunt unele cât se poate de corecte. Din păcate, în competiţie, înţeleg, că a avut un număr mai mic de puncte decât alte proiecte care au primit finanţare. S-a discutat foarte mult şi am răspuns foarte multor solicitări legate de acele incidente şi continuăm să răspundem pentru că am avut un prim val la momentul deschiderii sesiunii, sau redeschiderii ei, avem acum un alt val de solicitări la momentul publicării rapoartelor de selecţie. Dacă acele proiecte au fost împiedicate cumva să intre în sistem dintr-o anumită problemă sau din anumite probleme care au existat atunci, credeţi, oare, că ar fi fost mai corect să le limităm accesul în sistem, cu toate că era dreptul lor de a o face?

-: Dar putea să fie...
-: Dumneavoastră aţi fost întâmplător dezavantajat de acest lucru, dar toate acest lucru, dar toate aceste proiecte...

-: Nu numai eu! Sunt 72 pe ţară!
-: ... sunt foarte mulţi, dar, în acelaşi timp, noi am facilitat practic, sau din demersurile pe care le-am avut împreună cu colegii de la minister, pentru că au fost deciziile pe care le-am luat împreună la momentul respectiv, am facilitat introducerea în sistem a acelor proiecte care aveau dreptul să intre în sistem şi să intre în competiţie. Asta este realitatea. Într-adevăr, din păcate pentru dumneavoastră, aţi fost dezavantajat pentru că în mod evident un număr mai mare de proiecte în competiţie înseamnă un număr mai mic de şanse pentru fiecare individ. Cunosc acest lucru. Dar, repet, oamenii ăia care trebuiau să-şi depună proiecte şi, care, dintr-o problemă, n-au putut, i-am fi putut, oare, le-am fi putut restricţiona dreptul legal, legitim, de a depune proiecte în condiţiile, aşa cum erau stabilite prin regulamentele de selecţie aprobate prin ordin de ministru?
Dinuţ Constantin: Nicidecum! Dar, acum, pentru ei s-a găsit o soluţie reparatorie. Pentru noi, de ce nu?

-: Eu zic aşa: pe problemele dumneavoastră, cred că ar trebui să avem în continuare...
Dinuţ Constantin: Nu, nu sunt ale mele! S-a reparat o eroare cu o altă eroare.

-: Dar pentru dumneavoastră... Nu vreau să intrăm într-o... Să monopolizăm întruna acest dialog, eu zic, cel mai bine, dacă vreţi să continuăm discuţia, veniţi la Agenţie şi eu vă promit că...

-: /.../ dumneavoastră!

-: ... vă dăm tot concursul ca să găsim soluţii pentru viitor. Ceea ce vreau să spun este că dumneavoastră nu vi s-a creat neapărat un prejudiciu, dumneavoastră, până la urmă, aţi fost pus în condiţiile unei competiţii corecte aşa cum trebuia să fie.

-: Mulţumesc. Poftiţi, vă rog! Mai aveţi o întrebare?
Virgil Baciu, primarul comunei Corbi: Nu. Acum eu vreau să îl iau pe o problemă. Mă numesc Virgil Baciu, sunt primarul comunei Corbi, am luat cuvântul şi la Atelierul 1, vreau încă odată să felicit ceea ce s-a întâmplat în atelierul iniţial, îmi doream ca şi de data aceasta să văd mai multă deschidere şi mai multă aplecare asupra problemelor. Într-adevăr, într-o măsură pot spune că s-au manifestat, dar nu atât de mult pe cât ne doare şi cu cât ne confruntăm noi în mediul rural şi o să fac câteva remarci, o să citez câteva lucruri pe care dumneavoastră, domnule ministru şi domnule director şi domnule preşedinte, le-aţi sesizat, cu ce se confruntă satul românesc, şi aş vrea să şi dezvolt şi, în acelaşi timp să vă şi pun probleme şi la care să găsim soluţii.
Le iau punctual. Spuneaţi aşa: Agricultură performantă fără ştiinţă şi cercetare, nu se poate". Sunt total de acord, domnule ministru, este evident. Numai că, noi, până la agricultură performantă trebuie să o depăşim pe aceea de subzistenţă, nu spun 'semisubzistenţă', pe aceea de subzistenţă. Iar pentru asta trebuiesc implicaţi mai mulţi factori: administraţie publică locală, ministere, servicii, şi aşa mai departe. Şi populaţia, bineînţeles. Aici vorbim şi cadrul legislativ, de Parlament.
Cum să dezvolt, să trec de la pragul de agricultură de subzistenţă la semisubzistenţă şi, după aceea, la plus valoare, dacă nu avem infrastructură rutieră, drumuri comunale, drumuri agricole, canalizare, apă? Iar aici cu toţii trebuie să facem eforturi în a le realiza. Proiectele începute trebuiesc finalizate, proiecte care sunt /înregistrate trebuiesc aprobate şi obţinute fonduri atât de la PNDR, ce înseamnă fonduri europene, cât şi PPNDL, de la Ministerul Dezvoltării. Aceste două programe - spun eu - că ar trebui, pe de o parte, să se completeze şi pe de altă parte, chiar să se asocieze în anumit situaţii.
Mergem mai departe. Spuneaţi dumneavoastră că într-adevăr /agricultura/ este eficientă cu suprafeţe sau cu ferme care să fie mai mici de cinci hectare, să nu zicem de unităţi, UDE-uri, cum se numeau ele înainte. Haideţi să vă zic. Eu unul am încercat să fac şi agricultură, pentru că mă trag de la ţară, sunt dintr-un sat de munte, acolo mi-am petrecut copilăria, acolo mergeam la coasă, la fân, cu oile, cu vacile. Şi ce-am făcut, nu aveam pământ. Am început să cumpăr, un hectar, două, trei, patru, cinci hectare, şase hectare. Când am început să fac şi vreo 150 de oi vine o lege domnule ministru, legea pe venitul din agricultură, a impozitului pe venitul din agricultură. Din momentul ăla, toţi cei care vroiau să-şi mărească suprafeţele şi să-şi crească efectivul de animale s-au trezit că le vin impozite. Impozitul era mai mare decât subvenţiile, atenţie, decât subvenţiile.
Nu mai spun că oamenii au fost descurajaţi, dar atunci ei au simţit două repercusiuni, ca să zic aşa. Pe de o parte, ei care plăteau impozite mai mari decât subvenţiile, şi atenţie acum a fost şi poziţia primarului. Toate aceste impozite pe venitul agricol care mi le lua mie din comunitatea mea de la Ionescu, Popescu, Georgescu nici măcar nu veneau la bugetul local. Asta este dezastruos. Toate aceste impozite se duceau la bugetul naţional, ca după aceea orice ministru sau orice guvern sau orice altă putere politică să dispună de banii mei, banii noştri să-i ducă unde doreşte. Deci ar trebui pe de o parte, dumneavoastră domnule preşedinte al Camerei agricole să urgentaţi şi dumneavoastră domnule ministru o măsură care ori să suspendaţi ori să abrogaţi această lege a impozitului pe venitul agricol.
Este o catastrofă legea asta. Spuneaţi că subvenţiile pentru 2015 au avut o întârziere. Domnule ministru, vă înţelegem, ştim de ce s-a şi întâmplat de altfel. Tot din cauza unui soft, tot din cauza unor situaţii în care cineva nu şi-a făcut treaba cândva. Dar haideţi faceţi eforturi şi măcar spuneţi-ne care este orizontul de aşteptare al agricultorilor pentru a şti când le vin aceşti bani din subvenţii pe agricultură, pentru că oamenii sunt la jumătatea anului 2016, n-au bani pentru oameni, n-au bani pentru motorină, n-au bani pentru plata ciobanilor, n-au bani pentru multe multe activităţi curente. Şi dacă dumneavoastră aţi reuşi să urgentaţi această măsură vreau să vă spun că aţi face milioane de oameni fericiţi.
Acum ajungem la proiecte din fonduri europene din nou. Şi s-au pus aici probleme cu cofinanţarea proiectelor şi în special, atenţie, în zona rurală. Da, aşa este. Proiectele din zona rurală suferă de mai multe probleme. Pe de o parte, să ştiţi că un om de la ţară dacă depune un proiect să ştiţi că nu este nici şcolit la Universitatea Bucureşti, este un om de la ţară care în simplitatea lui ştie ce vrea, dar are nevoie de expertiză pe care nu o are, are nevoie de bani, pe care nu-i are, are nevoie de ajutor, pe care nu-l are. Bun, hai să zicem că la un moment dat cineva se găseşte să-l ajute cu o expertiză, un consultant, sper să fie corect şi ăla.
Să zicem că, autoritatea, Centrul nostru judeţean sau regional vine în sprijinul lui. Dar ce facem cu banii. Eu de fiecare dată când am avut situaţia de a pune în dezbatere publică această problemă am pus-o şi o pun de câte ori pot. Un proiect pe non agricol, domnule director, domnule ministru, nu ştiu, 60% nerambursabil, 40% cofinanţare, pe agricultură nu mai contează. Ştiţi foarte bine că dacă proiectul costă 200 de mii de euro, bani nerambursabili, tu trebuie să pui şi TVA, 20%, de acord?
Bun, omul ce face? Pentru prima tranşă pe care o solicită, trecem 100 de mii de euro. Trebuie să pună o dată plată pentru 60% bani europeni, 40% bani lui cofinanţare şi încă 20% pentru TVA. De multe ori să ştiţi că cofinanţarea n-ar fi o problemă pentru că şi-o asumă. dar acel TVA pe care îl plăteşte statului, după aceea îl recuperează, plăteşte TVA şi la banii europeni şi la banii lui personali. Aici, dacă dumneavoastră aţi putea, în cadrul parlamentului, în cadrul guvernului, bineînţeles că trebuie să discutaţi cu Ministerul de Finanţe ca să puteţi modifica în Codul Fiscal ca acest TVA să fie taxat invers, este foarte simplu, este ca la firmele private când factura de /cherestea/.... Ştiţi ce spune pe coloana de TVA? Taxare inversă.
Adică nu încasează la 100 de mii de euro, 20 de mii de euro, sau nu-i plăteşdte beneficiarul la 100 de mii de euro încă 20 de mii de euro pentru care după aceea face o întreagă documentaţie şi este stufoasă, devine duşmanul pădurilor pentru că trebuie să facă multe hârtii şi aşteaptă mult până vin banii aceia. Asta este o problemă pe care eu o ridic de fiecare dată şi când pot. În rest ce să vă spun? Mă bucură că la problemele care s-au ridicat chiar domnul director l-am văzut că încearcă să găsească măsuri. Este bine, nimeni nu este perfect. Este o situaţie în care de multe ori ne lovim poate şi de neştiinţă, poate şi de greşeli, pentru că oricine greşeşte. Dar încercaţi să scăpaţi de incompetenţi, indiferent unde sunt ei, că sunt la AFIR că sunt la Autoritatea de management, că sunt în minister, că sunt la Centrul regional, scăpaţi de ei, pentru că am întâlnit un asemenea incompetent care mi-a respins un proiect pentru că în loc din hotărârea de Consiliu local în loc să scriu mentenanţă, am scris întreţinere.
Şi mi-a spus, nu, în ghid scrie mentenanţă. Şi i-am spus, ok, mulţumesc. Asemenea oameni nu au ce căuta când el confundă cuvântul mentenanţă cu întreţinere. Când i-am spus, bine, dar ce este mai corect să spun, că întreţinere sau mentenanţă' Deci cam asta este situaţia la care ne aflăm acum. Mă rog să ne dea Dumnezeu succes şi dumneavoastră şi nouă şi să ştiţi că aceste ateliere de lucru sunt bune. Chiar dacă sunt critici din partea unora sau altora, chiar dacă sunt nemulţumiri nu fac decât să le ducă pe drumul cel bun. Mulţumesc mult de tot.
-: Şi noi mulţumim şi într-adevăr atelierele sunt foarte bune pentru că reuşim să aflăm direct de la dumneavoastră ceea ce se întâmplă. Sigur, am mai fost şi în teren şi am avut şansa să discut cu primarii şi am avut multe de învăţat şi de aflat. Fermele mici, aveţi dreptate, eu sunt născut într-un sat de munte, aşa este. Dar trebuie să vă precizez un lucru. Schemele de sprijin cuplat au fost prevăzute tocmai ca un stat membru să decidă să dea bani către acele sectoare /.../ şi întotdeauna s-a avut în vedere fermele mici de deal şi de munte, în special. Sigur, eu pot să vă spun un lucru. După ce încheiem ciclul acesta 2015-2016 în care noi am încercat să facem performanţă şi am dat bani foarte mulţi la anumite specii de animale, încercăm să revenim puţin şi să notificăm la comisie pentru 2017-2018 nişte scheme pe care să le discutăm cu dumneavoastră. De exemplu am fost în zona Vatra Dornei şi acolo mi s-a spus: aţi spus zece pentru sprijinul cuplat în zootehnie, zece animale în producţie, dar în zona de munte noi dacă avem cinci. Aşa că modificaţi. Şi-s multe în acest sens şi promit că am discutat mult şi ne aşezăm la masă cu reprezentanţii fermierilor din toată ţara pentru a schimba lucrurile. Cu impozitarea la fel, aveţi dreptate. Deci pe partea de ovine şi apicultură niciodată fermierii noştri nu au fost atât de impozitaţi ca acum.

-: /.../
Achim Irimescu: Exact. Sunt multe, le-am discutat cu reprezentanţii fermierilor noştri şi cu domnul Săpunaru la ministrul finanţelor. Din păcate încă nu s-au găsit soluţii, am văzut că s-a mai redus TVA, dar au venit fermierii zilele trecute la mine şi mi-au spus, de ce nu reduceţi şi la grâu la 9% pentru că acolo este iarăşi o problemă şi aţi sesizat bine cu impozitarea, taxarea inversă. În ceea ce priveşte subvenţiile. Calendarul de plată. Până la această oră am plătit 1,2 miliarde în loc de 1,6 miliarde. Deci în aceste zile fermierii care sunt în control au pus 300 de milioane. Pentru marii fermieri am plătit 230 de milioane. Mai sunt 70 care azi-mâine se vor plăti. Sigur or să rămână însă câteva mii cu ceva probleme care se pot întinde. De aceea am şi decis ca termenul limită să nu mai fie 30 iunie, pentru că ne-a permis regulamentul în acest an sau ne permite regulamentul în acest an să mergem până la 30 septembrie ca să ne penalizăm statul, pentru că fermierul oricum nu va fi penalizat. Dar penalizările înseamnă că se acordă diferenţa de penalizare de la bugetul de stat.
Revenind la plăţi. Avem următoarele plăţi încă de efectuat. Spuneam, un rest pentru cei din control, pe suprafaţă. Şi apoi, mai sunt plăţile ANT, cum spunem noi, 7 - ajutorul naţional de tranzit pentru lapte - s-a dat, dar mai sunt pe cele cuplate cu 8. ANT 8 pentru vacile de carne, vitele de carne. De astăzi până mâine dimineaţă se introduc ordinele de plată în sistem; zilele următoare trebuie să ajungă şi aceşti bani. Avantajul este că este număr mic de producători. Deci, pe cele două ANT-uri - bivină şi ovină - sunt, şi acolo, 180 de milioane din bugetul naţional, 183 de milioane care trebuie să ajungă.
ANT 9 pentru ovine urmează către sfârşitul acestei săptămâni. Singurul semn de întrebare care mai există, mai există la sprijinul cuplat pe vegetal, unde avem... pentru că nu s-a solicitat suficient 10.800 de euro pe hectarul de tomate pentru industrializare, de exemplu, sume foarte mari. Iarăşi, numărul de beneficiari este foarte mic. Odată intraţi în sistem, au fost ceva probleme cu soft-ul... sigur, ei spun "trebuia să faceţi contractul cu un an înainte şi l-aţi făcut de abia în 30 iulie 2015". Au scuzele lor. Din şase luni întârziere am reuşit să ajungem la două luni întârziere, atâta e întârzierea actualmente. Deci, sprijinul cuplat în vegetal, săptămâna aceasta, în cea mai mare parte, eventual o zi, două săptămâna viitoare, şi, cum aminteam, singura problemă care a rămas agăţată este pentru 15 iulie, sprijinul cuplat în zootehnie. Dar, la fel, numărul beneficiarilor este mic. La vacile de carne dăm 1248 de euro pe cap de animal, pentru că, în loc să fie 20.000, cât am sperat noi, sunt numai 8400 de beneficiari, şi la vacile de lapte trebuia să dăm 250 de euro la 300.000 şi sunt 91.400 şi dăm 844 de euro pe cap de animal. Sumele sunt mari, vor curge banii foarte rapid.
Întârzierea la SCZ - sprijinul cuplat în zootehnie - este, la fel, datorată părţii de soft, pentru că, uitaţi, e greu să explici din afară şi e greu să explici cu lux de amănunte, e un proces foarte complex. Dar dacă ne gândim că la lucernă... noi am încercat să plătim pentru cei care sunt în control toate schemele de sprijin cuplat în vegetal şi la soia a mers, la lucernă în soft li se dublau beneficiarilor suprafeţele. Nimeni nu riscă un astfel de lucru. Şi atunci, tot weekend-ul acesta s-a blocat şi nu au lucrat decât pe această componentă a soft-ului. Faptul îmbucurător este că tot ce am făcut pentru 2016 este pe calea cea bună şi noi suntem pregătiţi. Deci, în momentul în care se încheie ultima plată pe mdulul de soft, soft-ul funcţionează, mici adaptări, şi, practic, pentru 2016 nu vom mai avea nicio problemă. Eu sunt chiar optimist să reuşim să plătim în acest an până în 31 decembrie cât mai mulţi bani, pentru că acum nu mai avem nicio scuză. În plus, sigur, pentru anii viitori, ce spuneam, vom discuta să facem o grămadă de modificări pentru a facilita plăţile şi a reduce... pentru că am introdus o mulţime de scheme. Numai spre comparaţie, anterior, în 2014 au fost 21 de scheme, acum sunt 89 de scheme. Aceasta înseamnă muncă enormă şi pentru APIA, şi pentru furnizorii de soft. Sigur, s-a lucrat şi sâmbăta, şi duminica, şi în trei schimburi. Sperăm, repet, ca, după calendarul pe care l-am prezentat realist, să nu mai apară vreo bombă, vreo defecţiune în soft şi, in sfârşit, să reuşim să plătim la timp. Cam astea ar fi elementele pe care am... Mulţumesc mult.
Moderator: Vă mulţumim, domnule ministru. vă rugăm frumos, întrebări foarte concrete. Vă ascultăm, poftiţi. Dumneavoastră... era în picioare... aşa este. Da, vă dăm cuvântul, nu pleacă nimeni fără să-şi exprime...
Chiran Gheorghe: Mă numesc Chiran şi sunt primarul comunei Glodeni din judeţul Dâmboviţa. Vreau să precizez că sunt la primul mandat şi profit de această ocazie să vă spun că am preluat această localitate cu probleme foarte grave la nivelul infrastructurii şcolare. Am avut o întrebare pe care n-am putut s-o pun la Atelierul precedent. Profit acum de ocazie pentru că este doamna ministru Elisabeta Lipă, ministrul MTS-ului. Şcoala noastră este una dintre cele mai mari şcoli rurale din judeţul Dâmboviţa. Are clase paralele şi, până acum doi ani, a avut şi trei clase pe nivel de studiu. Numărul total al elevilor se ridică la 425.
De precizat: preşcolari plus elevi. Deci, 425. Vreau să vă spun că şcoala noastră a fost construită în 1979. De atunci nimeni nu s-a mai aplecat asupra reabilitării şi dotării acesteia. Am înţeles că pe axa prioritară 10 - dezvoltarea infrastructurilor şcolare - se pot accesa fonduri pentru reabilitarea acestei şcoli. Vreau să vă spun că şcoala noastră nu are autorizaţie sanitară de funcţionare de mai bine de zece ani. Fiind aproape singura din judeţ, am înţeles că ar mai fi o şcoală la Crobii Mari, care nu avem autorizaţie de funcţionare, nu avem grupuri sanitare la interior, nu avem apă potabilă, nu avem apă trasă în interior. Şi cu toate acestea, ceea ce mă doare cel mai mult este faptul că, în ciuda acestor vicisitudini, elevii noştri au obţinut performanţe deosebite în domniul sportiv. Dacă accesaţi orice pagină de Internet şi tastaţi Şcoala Glodeni - performanţe ale elevilor din această şcoală, o să vedeţi că marile televiziuni naţionale au dezbătut această problemă de-a lungul anilor.
Performanţele acestor copii se fac de ani de zile - unde credeţi? - într-o sală de clasă de unde a fost ridicat mobilierul şcolar. Dorinţa mea cea mai mare în acest mandat ar fi să realizez o sală de sport. Primele criterii şi cele mai importante de eligibilitate ar fi amplasarea terenului unde se poate construi această sală în apropierea unui drum judeţean - pe care îl avem, îl avem ca suprafaţă şi este exact în imediata apropiere a DJ-ului. Avem acte de proprietate pe acest teren, avem resursa umană care să populeze această sală, avem performanţele. Eu intenţionez să fac şi un memoriu din partea tuturor sportivilor de performanţă, unii care activează la cluburi de elită, de handbal în special, Dinamo, Steaua, Satu Mare ş.a.m.d. Avem un fotbalist la ASE Roma.... Avem copii calificaţi pe primele locuri la atletism, la juniori, şi, cu toate acestea, vă spuneam, nu avem posibilitatea şi nu am avut posibilitatea, de-a lungul anilor, să realizăm o sală de sport cel puţin de nivel mediu. Cum puteţi să ne îndrumaţi în acest sens?
Sirma Caraman: Domnul primar, înţeleg că sunteţi nou şi nu pot să vă reproşez dumneavoastră un lucru. Conform Legii bugetului de stat, de la începutul anului şi până acum, primăria dumneavoastră putea să depună proiect la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice să-şi reabiliteze această şcoală, întrucât au fost alocaţi bani cu destinaţie pentru toate şcolile care nu aveau autorizaţie sanitară de funcţionare. Nu s-a prezentat nimeni de la dumneavoastră să solicite aceste lucrări sau aceste sume până în prezent. Mai aveţi o ansă până la rectificare, întrucât sumele nealocate, dacă nu au venit autorităţile locale, se vor redistribui. Dar pentru aceasta vă trebuie un studiu de fezabilitate, deci nu extinderi, ci numai reabilitări clădiri vechi, eventual toalete şi apă potabilă. Dar aveţi surse să vă faceţi un studiu de fezabilitate şi să vă prezentaţi la MDRAP, aveţi şansa să fiţi finanţaţi în acest an.
Chiran Gheorghe: Care este perioada maximă de prezentare?
Sirma Caraman: Până în august trebuie să vă prezentaţi cu această solicitare, pentru că din situaţia Ministerului Educaţiei, la începutul anului erau vreo 2800 de şcoli care nu aveau autorizaţie de funcţionare. Până în prezent, s-au prezentat 150. Cu toată... la structurile asociative când am fost prezenţi am anunţat această posibilitate. Deci, trebuie să depuneţi documentaţia cât mai curând. Referitor la sală de sport, puteţi să depuneţi o solicitare la CNI, care este în subordinea MDRAP, să fiţi trecuţi în lista sinteză şi, în funcţie de sursele bugetare, în anii următori puteţi fi finanţaţi pentru această...

Chiran Gheorghe: Deci la Compania Naţională de Investiţii, da?

Sirma Caraman: Da, la Compania Naţională de Investiţii. Deci, grăbiţi-vă cu şcoala.

Chiran Gheorghe: Am înteles. Vă mulţumesc mult.

Sirma Caraman: Sănătate şi vă aşteptăm.
Maricel Petrea: Doamnelor şi domnilor miniştri, cum dumneavoastră nu ne puteţi mulţumi pe noi toţi, aici, nici noi nu putem mulţumi toţi cetăţenii din comunităţile noastre. Maricel Petrea mă numesc, primarul comunei Schela din judeţul Galaţi. Sunt în asentimentul prietenilor, colegilor primari şi nu trebuie să vă supăraţi pe noi pentru că n-aţi înţelege fenomenul decât atunci când aţi fi primari. Mass-media otrăveşte: sunt fonduri europene, nu se atrag, România dă bani înapoi, cetăţenii nu au străzi, vin la primari, "Băi, dar voi de ce nu depuneţi proiecte, uite, sunt bani". Nu este adevărat. Dacă sunt 400 de milioane de euro, nu vor câştiga decât 400 de localităţi. Simplu. Din toată România.
Câte comune are România? 2.400. Ce procent e ăsta? Dar atunci, cineva să ne spună: băi, nu mai scrie proiect, că trebuie să plăteşti proiectantul, consultantul vrea şi el ceva. Păi, eu, la Galaţi, mai bine mă duc şi aduc 100 de maşini de zgură din combinat şi cel puţin pietruiesc câteva străzi. Vream să spun şi să prezint partea bună şi partea plină a paharului. Referitor la fonduri europene, comuna schela din judeţul Galaţi şi-a făcut datoria faţă de România în raport cu Uniunea Europeană. Şi asta, pentru că aţi intervenit în decursul timpului şi aţi adus modificări la aceste fonduri europene. Prima modificare a fost eliminarea limitării la două proiecte depuse de către un UAT. A doua a fost: TVA-ul eligibil; şi a treia: posibilitatea ca o primărie să facă împrumut, prin Ministerul de Finanţe, şi să prefinanţeze proiectele respective. Comuna Schela, cu fonduri dinainte de aderare, a implementat Proiectul de colectare şi transportul deşeurilor. Prin PNDR, am implementat, pe măsura 125, modernizare drumuri de exploatare. Prin redistribuire la nivel naţional, am reuşit şi am obţinut finanţare pe un 322 proiect integrat cu cinci componente, una din ele: colector magistral de canalizare şi staţie de epurare. Am două probleme grave, dar voiam să fac aceasta ca să...
Sirma Caraman: Vă felicităm pentru ce aţi prezentat, dar este ora foarte avansată. vă rugăm frumos, întrebarea.

Maricel Petrea: Am ascultat de mediul privat, haideţi, vă rog... Întrebarea este că pe 30 trebuia să depun ultima cerere de finanţare. Prin legislaţia în vigoare, nu am externalizat serviciul de alimentare cu apă, am făcut serviciul propriu şi nu am timp să obţin licenţă ca în 15 zile să depun ultima cerere de rambursare pe măsura 322.

Sirma Caraman: E la POS-ul de mediu, da?

Maricel Petrea: Nu, pe măsura 322, prin AFIR. Asta e prima întrebare şi durere. Nu ştiu ce o să fac. Fundamentarea preţului la apă, aprobare în Consiliul Local, documentaţie de trimis la ANRSC. Nu e simplu deloc. M-am zbătut, dar sunt în impas acum.
David Eugen Popescu: Înţeleg că proiectul dumneavoastră a fost tranzitat în noul program. Practic, sunteţi cu un contract în curs.

Maricel Petrea: Corect. Şi am avut temerea...

David Eugen Popescu: Dacă înţeleg bine problema dumneavoastră, singura soluţie este să prelungim contractul de finanţare, lucru care e, de altfel, posibil, nu văd niciun fel de problemă. Trebuie să vă adresaţi Agenţiei, să explicaţi situaţia, să cereţi acest lucru; vă acordăm o păsuire cât aveţi nevoie pentru rezolvarea situaţiei.

Maricel Petrea: Vă mulţumesc. Ne-am constituit într-un GAL, am obţinut trei proiecte şi acolo le-am finanţat. Cu un ONG am obţînut şi finanţarePOSDR şi am înfiinţat un atelier de tâmplărie. Nu am stat. altă problemă: comuna Schela, în 2009, a depus la Administraţia Fondului de Mediu un proiect de reconstrucţie ecologică a 142 de hectare. Încă era în aplicare Legea 247/2005. Din 142 de hectare s-au retrocedat vreo 30, am rămas cu 112. Nu ştiu de ce... - deschid paranteză: politic, ştiu de ce - Consiliul judeţului Galaţi semnează contract cu Administraţia Fondului de Mediu şi acum suntem comuna Schela - ca beneficiar, contractant - Consiliul judeţului. Păcat de pădurea care este în picioare şi se ridică, dar nu mai avem suprafaţa care a fost declarată iniţial în cererea de finanţare. Nu ne lăsaţi! E păcat să se piardă proiectul ăsta.

Sirma Caraman: Vă invit să discutăm direct problema aceasta, este una specifică şi să nu /.../

Maricel Petrea: Am înţeles, vă mulţumesc. Şi vreau să mulţumesc şi Ministerului Agriculturii şi Ministerului Mediului. Comuna Schela, fiind o comună poluată cu nitriţi şi nitraţi, am răspuns invitaţiei la Proiectul "Controlul integrat al poluării cu nutrienţi". Am obţinut finanţare, s-a construit o platformă betonată pentru gunoiul de grajd, utilaje, tot ce trebuie. Am închis problema gunoiului la Schela, nu ştiu ce o să facem în judeţul Galaţi, pentru că încă nu funcţionează acel ADI de care aţi pomenit la început. Vă mulţumesc. Succes şi să ţineţi cu noi.

Sirma Caraman: Felicitări, domnul primar pentru toate realizările şi vă urăm succes. Poftiţi.
Ion Horăscu: Am obiceiul să închei eu. Sper să depăşesc acest caracter de discurs de campanie şi să fiu cât mai concis şi comprimat în discurs. Domnule şef al Comisiei de agricultură, sunt sceptic în ceea ce priveşte Legea camerelor agricole, pentru că s-a mai încercat de câteva ori. În septembrie, când începeţi dumneavoastră sesiunea, mai este o lună...

Sirma Caraman: Vă prezentaţi?
Ion Horăscu: Horăscu mă cheamă, primar din judeţul Vâlcea de vreo 20 de ani. În ceea ce priveşte fondurile europene, am cam luat toţi ce s-a putut lua, inclusiv acest 43. Nu este un merit al meu, este un merit al firmelor de consultanţă cu care lucrez şi cu care m-am învăţat şi am /.../ programul SAPARD, nu are rost să le mai invetariez. Ce întrebare aş vrea... Aş avea şi o recomandare, domnule ministru, v-aş ruga să amplificaţi ideea dumneavoastră în ceea ce priveşte maşina de tocat hârtie. aţi spus-o şi dumneavoastră cu avizele acelea, care te duci la DSV să plăteşti un milion ca să iei o adeverinţă, un aviz pentru că nu ai nevoie de aviz. Şi acest lucru se întâmplă şi la celelalte programe cu finanţări europene. Am vrut să i-o spun şi domnului ministru de la Fonduri europene, însă timpul a fost aşa cum a fost. În ceea ce priveşte... revin la camerele agricole... dumneavoastră sunteţi de ceva timp în Parlament, ştiţi că s-a mai pus problema de atâtea ori a legilor camerelor agricole. În camerele agricole şi a fost o acţiune de caritate ca să dăm de lucru foştilor ingineri agronomi, pentru că nu aveam unde să-i trimitem, şi, în rest, nu prea şi-au văzut interesul aceste camere agricole. Vă spun că am o expreinţă, sunt veteran printre primarii din ţară, dar ar trebui pentru că, de cele mai multe ori, fermierii şi noi, administraţia locală, apelăm la firme de consultanţă şi acelea, ştiţi dumneavoastră, că nu lucrează fără bani, şi v-aş ruga, dacă se mai poate în acest timp scurt de o lună de zile - spuneaţi că aveţi prin sertare această lege - să forţaţi puţin, să o băgaţi la prioritate. În al doilea rând, domnul director Popescu, dumnealui lucrează cu materialul clientului. programele sunt la /AM/, acolo se evaluează, dumnealor de la AFIR mai mult monitorizează şi le dau banii. Acum, cinreva tot din guvern, din fostul guvern, spunea că banii de la dumneavoastră vin exact ca la LOTO: dacă vrei să câştigi, trebuie să joci. Aşa şi la dumneavoastră, dacă vrem să luăm bani, trebuie să-i cerem. Dacă-i cerem, trebuie să vă convingem pe dumneavoastră că avem proiecte fezabile, de calitate şi să luăm banii./lbadiu

Asta am făcut şi eu timp de 20 de ani de zile şi până acuma m-am cam convins. În al treilea rând mă adresez doamnei de la mediu, faceţi în aşa fel şi daţi o lege privind defrişările masive de pădure. Vă mulţumesc!

Sirma Caraman: Vă mulţumim domnule primar! Doamna avea o întrebare.
Nini Săpunaru: Dacă-mi daţi voie aş vrea să răspund domnului primar. Foarte scurt. Păi nu a fost momentul politic. Legea aceea care s-a blocat nu era rea. Practic o reluăm. Va fi practic aproape aceeaşi lege şi există determinarea politică în Comisia pentru agricultură, când vorbesc că există determinarea politică, vă spun că tot spectrul politic din Comisia de agricultură aştepată şi vroiam să dăm drumul la această lege. Rugămintea mea, acum două-trei săptămâni, o lună, cand m-am întâlnit cu domnul prim-ministru, a fost să nu mai aştepte cele două luni de zile, dacă poate să o dea pe ordonanţă. Dacă nu se poate, o să o lucrăm noi în septembrie, dar există la momentul acesta dterminarea politică ca să-i dăm drumul, pentru că toţi îi simţim lipsa. Deci, ca să ştiţi, nu îmi asum eu meritul sau alt partid, v-am spus că există determinarea întregului spectru politic din parlament ca să dăm drumul la această lege. Mai mult, colaborăm cu domnul Achim Irimescu, şi eu recunosc şi vă spun că sunt parlamentar din 2000 şi sunt membru preşedinte al acestei comisii de trei ani de zile. Nu am legiferat în trei ani de zile cât am legiferat şi ne simţim mulţumiţi de cele ce legi am scos în ultimele şase luni. Sincer vă spun. Colaborăm foarte bine, s-a lucrat şi la norme, chiar şi acea modificare a declaraţiei APIA, dacă mai ţineţi minte cum aţi depus declaraţia APIA anul trecut, şi cum aţi depus-o anul acesta, a fost făcută ca urmare a solicitărilor comisiei în ansamblul ei politic, iar domnul ministru ne-a ascultat, a lucrat împreună cu noi, au fost grupe de lucru în care au participat deputaţii la Ministerul Agriculturii, şi s-a ajuns la acele modificări. Deci colaborarea este foarte bună şi vă spun că aşteptăm acea lege, numai că nu a ieşit la timp din Senat ca să putem să-i dăm drumul în iunie.
Sirma Caraman: Poftiţi doamnă!
Cosmina Pandele, primar comuna Berceni, judeţul Prahova: Aş vrea să vă întreb, eu fiind şi la primul mandat, cum am auzit că mai sunt şi alţii, bineînţeles că ne interesează pe toţi să ne dezvoltăm comunităţile şi ştiu că este o limită de buget pentru măsura care priveşte canalizarea, realizarea canalizării, şi anume de un milion de euro. LA noi, conform studiului de fezabilitate care este existent, avem nevoie de aproximativ cinci milioane de euro. Aş vrea să vă întreb dacă v-aţi gândit cumva să ridicaţi acest plafon şi să-l faceţi mai mare, sau dacă ne puteţi spune unde ne-am, putea adresa pentru a completa fondurile care ne lipsesc la momentul acesta. O altă întrebare este adresată doamnei Lipă. Avem o tradiţie şi noi în a ne educa copiii prin folosirea sportului. De 25 de ani, poate şi mai bine, avem acolo un club care se numeşte Clubul Sportiv Berceni şi care are rezultate la nivel naţional şi chiar internaţional la bedminton. Ne dorim, eu am şi încercat prin intermediul unui ONG, am avut deja iniţiativa şi am făcut proiectarea unei săli de sport şi am început strângerea de fonduri înainte să fiu primar. Acum ca primar îmi doresc, bineînţeles, să construim o sală de sport la Berceni. Dacă existe vreo variantă? Am înţeles, ne-aţi explicat, la CNI, ştim că există şi o listă de aşteptare. Însă mă gandeam că poate ar trebui să mai discutăm şi să luăm discuţiile şi de la nivelul rezultatelor, pentru că într-adervăr după 25 de ani de muncă, copiii aceştia care acum s-au transformat în adulţi, care muncesc alături de noi şi locuiesc în mediul rural poate merită un pic mai mult decât alţii., ca să zicem aşa. Mulţumesc frumos!

Sirma Caraman: Succes stimată doamnă în noua funcţie! Întrebările dumneavoastră, nu cred că puteţi răspunde domnul Popescu acuma.

/David Eugen Popescu/: Precizări aş putea aduce. Acum, nevoia noastră de finanţare este destul de mare şi este mult peste posibilităţile pe care le oferă PNDR acum. Prin PNDR pot fi făcute investiţii de valoare mai mare de un milion de euro în anumite condiţii. Bănuiesc că dumneavoastră vă refereaţi la un proiect pe un singur tip de infrastructură, dacă sunt integrate apă-canal, dacă sunt ....

Cosmina Pandele: Avem apă-canal. Tocmai de aceea la noi situaţia este dificilă.
David Eugen Popescu: Deci investiţia, valoarea finanţată de noi, valoarea publică poate creşte, dar în nciun caz la cinci milioane cum vă doriţi dumneavoastră mai ales ca unitate administrativ-teritorială de sine stătătoare şi nu ADI. Acum, eu aş vrea să vă întreb dacă aţi făcut o analiză şi ştiţi foarte clar că sunteţi eligibilă la noi PNDR, că poate nu sunteţi tocmai eligibilă la finanţările PNDR, având în vedere demarcarea între noi şi celelate linii de finanţare disponibile, referindu-mă aici concis la apartenenţa la intervalul 2000-10.000 de populaţie echivalentă.
Cosmina Pandele: Da, suntem cu şase mii de locuitori.
David Eugen Popescu: Atunici sunteţi la noi. Însă problema, eu nu vreau să vă dezamăgesc, dar problema nu este atât de simplă. Acele plafoane sunt stabilite, nu sunt stabilite în ghiduri, sunt stabilite în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală şi au în spate o analiză care s-a făcut la momentul întocmirii acestuia. Modificarea acestor plafoane nu este atât de uşoară. Este în sală şi doamna Brebega, directorul Autorităţii de Management, ca să o deconspir, şi ştie foarte bine, mai bine decât noi că nu putem, că greu putem merge la comisie să revizuim acum unele lucruri. Sau dacă putem face asta cu siguranţă este o chestiune de timp mai îndelungat. Pentru orizontul de timp imediat, singura soluţie pe care v-aş putea-o oferi este aceea să reanalizaţi proiectul dumneavoastră şi să găsiţi o soluţie, să veninţi cu o cerere de finanţare care să se încadreze în condiţiile actuale, pentru că altfel nu aveţi niciun fel de garanţie. Chiar în ipoteza în care noi am iniţia un demers de modificare a plafoanelor din PNDR, că acest lucru se va întâmpla.
Sirma Caraman: Adică să lotizaţi.
Cosmina Pandele: Mulţumesc!
Elisabeta Lipă: Doamna primar, mult succes vă doresc în noul mandat. Felicitări elevilor şi profesorilor pentru rezultate, dar cred că vorbim de CSS, club sportiv şcolar Berceni, pentru că la nivel de MTS nu avem....
Cosmina Pandele: Nu, nu este club sportiv şcolar, este un club privat care a fost înfiinţat de un ONG care are ca şi obiectiv revitalizarea celor cinci sate ale comunei Berceni. Insă noi, ACA şi primăria, acum avem intenţia de a înfiinţa un club sportiv care să aibă ca ramuri sportive şi badmintonul. Printre altele, avem şi tradiţie la handbal, la tenis de masă şi vrem să facem această investiţie prin intermediul primăriei sau chiar al unui parteneriat între ONG-ul care deja s-a implicat şi primărie. Deci, momentan am funcţionat ca şi.., ştiţi suntem chiar singurul club privat din mediul rural afiliat la Federaţia Română de Badminton.
Elisabeta Lipă: Da. Felicitări! Suncer, dacă aş putea să vă ajut, v-aş ajuta, dar...
Cosmina Pandele: Ne-am dori. Sunt poveşti reale din teritoriu care au nevoie de un pic de susţinere şi poate de promovare. Noi suntem pregătiţi să venim şi să vă prezentăm, oriunde ne spuneţi dumneavoastră, rezultatele şi munca deosebită şi dorinţa oamenilor de a rămâne în comună şi de a face acolo diferenţă.
Elisabeta Lipă: Sigur, vă aştept la mine oricând doriţi să veniţi şi încerc, în limita posibilităţilor, să-i ajut cum pot. Dar atâta timp cât nu aparţin de Ministerul Tineretului şi Sportului îmi este greu să fac, eu ştiu, o investiţie acolo. Dar din ce aud aveţi nevoie de o sală de sport şi poate la nivel de primărie, prin Compania Naţională de Investiţii....

Cosmina Pandele: Nu avem. La fel ca şi domnul primar, ne facem orele de sport într-o clasă de şcoală.

Elisabeta Lipă: Din păcate!
Sirma Caraman: Mulţumim! mai este cineva care să pună o întrebare? Poftiţi, este ultima.
Berechet Cristian - primar din comuna Beuca, judeţul Teleorman: Am luat act de ce a afirmat domnul preşedinte al Camerei Deputaţilor din Comisia de Agricultură şi domnul ministru, referitor la înfiinţarea cooperativelor agricole de producţie. Este o treabă foarte importantă pentru mediul rural, pentru că agricultura reperezintă o ramură de bază a economiei naţionale. A fost şi a rămas. Am avut şi industrie ramură de bază a economiei naţionale, dar agricultura să ştiţi oameni buni, este ramura fundamentală a economiei naţionale. De acolo pleacă resursele din care încă România va putea avea un potenţial intensiv pentru dezvoltarea pământului. Păcat că s-au desfiinţat aceste cooperative agricole de producţie, sau IAS-urile, pentru că noi când am avut aceste unităţi bine organizate şi vreau ca domnul ministru al agriculturii, domnul Irimescu, să ia la cunoştinţă de acest lucru.
Este foarte important. Gospodăriile de stat şi CAP-urile reprezentau ramura de bază a economiei naţionale. Erau resursele de bază. De acolo trăieşte ţăranul. Produce. Să ştiţi, nu trebuie să renunţăm la culturile de plante tehnice, in, ricin, au fost foarte importante. Culturile de plante medicinale, oameni buni, de coreandru. Societatea naţională sau trustul Plafar exporta foarte mult, foarte multe plante medicinale sau tehnice. Mai mult decat atâta, este foarte important, pentru că domnul preşedinte a promis că vom înfiinţa acele camere agricole, nu se poate într-o primărie să nu ai un specialist agricol. Nu se poate aşa ceva. Au dispărut în totalitate aceşti specialişti. Păi cum să facă un ţăran agricultură dacă nu face o agricultură intensivă cu producţie de cinci-şase mii la hectar? Vă spun sincer, păcat şi ne doare sufletul. Ne ducem să culegem căpşuni în Spania când noi am avut ferme de căpşuni, oameni buni, şi ferme de pomicultură şi viticultură, Ce vii aveam noi de Fuzalin, de Hamburg şi sau de Regină şi aşa mai departe? Vă spun că mă doare sufletul. Eu sunt fiu de preşedinte de CAP. Tata a lucrat 30 de ani în CAP şi a fost erou al muncii socialiste, cu producţii mari, şi este păcat, adică să nu ne ocupăm cu agricultura asta.
Reprezintă singura, încă o dată repet, reprezintă singura sursă financiară pentru satul român. Şi vă rog, domnule ministru, şi domnule preşedinte, mă bucur că parlamentul a găsit această cale legală să-i acordaţi prioritate pentru că este foarte necesară această ramură de bază a economiei. De ce să ţinem şomeri? Îi punem domnule să culeagă căpşuni la noi la sat, aici în comunitatea noastră. Sau viticultura, sau pomicultura. Am desfiinţat caişi, piersici şi aşa mai departe. Este păcat să nu dăm nişte facilităţi pentru dezvoltarea acestor ramuri de bază ale economiei naţionale. Mai mult decât atât, mă bucur că domnul preşedinte Nini Săpunaru şi domnul ministru au spus că se înfiinţează cât de urgent acestă cameră agricolă. Aş vrea ca până la 1 septembrie, dacă puteţi, să finalizaţi această lege pentru că tot s-a tărăganat şi nu s -a finalizat.
Mai mult decât atât, să ştiţi că şi în România mai există societăţi agricole care sunt înfiinţate pe Legea 36 din '91 care, vă dau exemplu, la Teleorman, comuna Dobroteşti, o comună care este societate agricolă şi are cinci mii de hectare, acel înger care o conduce, preşedintele Savu Laiber, obţine câte şapte-opt-zece mii de grâu la hectar. Oameni buni, dă câte două tone la fiecare cetăţean. Primeşte, care este membru al acestei societăţi agricole, primeşte două tone în fiecare an, indiferent, dar face producţie, să ştiţi. Nu se poate, o agricultură să mergem cu ea de-a buşilea. Trebuie din nou agricultura să fie baza economiei naţionale. Şi vă rog, domnule ministru, să îi daţi mare importanţă, inclusiv pe domnul premier Cioloş, să îl informaţi, pentru că asta va pune România la loc de frunte. De ce să fie alţii negustori să ne vândă nouă produsele. Nu este bine. Să vină comerţul exterior să vândă produsele cum au vândut şi în ţările subdezvoltate. Numai aşa putem să înflorim ţara românească. Să nu întindem mâna la alţii. Vă mulţumesc cu respect!
Sirma Caraman: Şi noi vă mulţumim! Înţeleg că sunt numai sugestii, nu aveţi o întrebare. Cred că suntem în asentimentul dumneavoastră de a mulţumi doamnelor şi domnilor miniştri, domnilor secretari de stat, domnului director, domnului preşedinte al Comisiei de agricultură. Şi vă mulţumesc dumneavoastră pentru că aţi avut rabdarea să staţi până la această oră. Şi în speranţa că am răspuns aşteptărilor dumneavoasră, vă urez o seară plăcută!/lazard/fcostea