Ziua I ziua I 1 Cuvânt introductiv Importanța unui Parteneriat transparent și durabil al Guvernului cu administraţia publică locală locațIA: Sala Alexandru Ioan Cuza 2

Comunicare în Plen - Prezentarea Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României (SDTR) - LOCAȚIA: Sala Alexandru Ioan Cuza, Moderator: Mihaela Vrabete, Secretar de Stat

Vasile Dîncu:

 /.../ despre un proiect care putem spune foarte bine că ţine loc de o dimensiune a proiectului de ţară. Şi n-o să spun că este primul pas pe care-l facem noi, ca să-i răspund domnului Draghici, este o strategie care arată că guvernul nostru... am preluat toate strategiile, toate proiectele, iniţiativele pe care guvernele trecute le-au avut, unele chiar şi ei le-au lăsat şi n-au mai avut încredere în ele, le-am preluat şi le-am dus mai departe, am venit şi cu lucrur noi, am venit şi cu modificări, dar am considerat întotdeauna că un efect cumulativ este singura cale prin care România se poate dezvolta.

Strategia de Dezvoltare Teritorială a României este o necesitate. Vine cu întârziere, după ce conceptul a fost aprobat în şedinţă de guvern cred că în 2008, dacă nu mă înşel. Au trecut opt ani de atunci, in care au lucrat sute de specialişti, s-au făcut zece de studii, am lucrat cu asociaţiile primarilor, am lucrat cu asociaţii profesionale, cu urbanişti şi cred că şi dezbaterile pe care le facem astăzi vor fi valoroase pentru noi. Sigur, noi vom prezenta şi câţiva paşi care urmează în ceea ce priveşte acest proiect fundamental pentru România.

Deocamdată, ca să trasăm câteva elemente esenţiale ale acestui proiect, o invit pe doamna secretar de stat Mihaela Vrabete să ne prezinte elementele esenţiale şi încă doi colaboratori vor urma imediat.

Mihaela Vrabete:

 Bună ziua. Stimată audienţă, am marea onoare şi profundă bucurie de a prezenta, desigur nu atât de bine ca şi colegii mei care au muncit în ultimii ani pentru detaliile acestui document, dar destul de apropiat de ceea ce se întâmplă şi ceea ce comunică el, şi anume Strategia de Dezvoltare Teritorială a României. O Românie competitivă, armonioasă şi prosperă, România policentrică 2035.

Este un document fundamental pentru dezvoltarea ţării nostre. Şi oricât ar fi de tehnic, în aceeaşi măsură el priveşte ceea ce fiecare dintre noi consideră că fiind acasă. Ca fiind legat de sentimentul pe care-l încearcă după o plecare lungă din ţară. Legat de sentimentul pe care îl încercăm când ne amintim de oraşul sau satul copilăriei noastre. Este vorba despre România aşa cum cunoaştem fiecare dintre noi, aşa cum nu se poate să n-o iubească fiecare dintre noi. Este România noastră, a tuturor, si acest document o îmbrăţişează cu totul. Cu frumuseţea sa, cu problemele sale, cu oportunităţile de dezvoltare, cu pericolele pe care le poate întâmpina din perspectiva patrimoniului cultural, a scăderii populaţiei, a problemelor sociale, a riscurilor teritoriale, a problemelor economice, a compromiterii zonelor naturale valoroase, a resurselor pe care le deţinem. Şi cu alte crize pe care cu toţii ştim că le traversăm. Prezentarea noastră nu va fi una foarte riguros tehnică, pentru că suntem siguri că, într-un fel sau altul, la cea mai mare parte dintre dvs acest document a ajuns, într-o suită largă de consultări de-a lungul etapelor de elaborare şi ca document integral din toamna anului 2015.
Vom trece cu mare plăcere prin acest document, nu înainte de a menţiona, exact aşa cum o făcea dl vicepremier, suita de guverne şi preşedinţii care s-au aplecat asupra acestui demers, o largă suită de specialişti şi o constantă pe care mă onorează s-o salut, şi anume echipa de proiect din cadrul ministerului, specialişti pe care cândva i-am lăsat tineri şi acum îi găsesc adulţi plini de experienţă, ataşaţi valorilor în numele cărora lucrează. Felicit pe toţi cei implicaţi şi, desigur, în special, echipa de proiect: pe dl Teofil Gherca, pe dl 
Radu Necşuliu; lângă dânşii, era să spun în spate, lângă dânşi se află o largă echipă şi, desigur, toţi factorii de decizie cărora li se datorează de fapt ieşirea la suprafaţă a acestui document. După cum ştiţi, tehnicienii pot propune, dar întotdeauna factorul politic le pune în valoare şi le promovează. Sigur că acest demers se bazează pe faptul că multe domenii trebuiesc corelate şi că ele se întâlnesc şi se exprimă pe una şi aceeaşi hartă, faptul că politicile sectoriale se intersectează pe acelaşi teritoriu, al ţării noastre, şi faptul că trebuie să avem un document de bază, care să asigure tranziţia de la o perioadă de programare la o alta, având undeva în faţă o stea călăuzitoare, şi anume viziunea de dezvoltare a României.
În sistemul de politici naţionale, Strategia de Dezvoltare Teritorială a României se leagă sectorial de strategiile sectoriale, de politicile care derivă din acestea şi furnizează un cadru comprehensiv pentru corelarea şi integrarea lor. Desigur că un catalizator foarte puternic a fost ansamblul demersurilor care se desfăşoară de multă vreme la nivelul Uniunii Europene şi care, prin documente programatice, prin pachete de principii, prin direcţii strategice a sprijinit demersul nostru de a configura Strategia de Dezvoltare Teritorială a României.
Mai întâi, între anii 2005 şi 2008, sub forma unui concept de dezvoltare strategică, care apoi a fost consolidat şi abordat la nivelul complet al unei strategii. Trebuie spus că într-adevăr, aşa cum spunea şi dl prim-ministru, demersul acesta a cunoscut perioade de stagnare sau perioade de penumbră, în care a aşteptat oportunităţi pentru a fi repornit şi dezvoltat până la capăt. Astfel încât, deşi în 2008 eram umăr la umăr cu cele mai multe ţări europene în elaborarea acestei strategii şi înaintea unora, noi acum ne aflăm din păcate în ultimul eşalon, dar vom trece clasa cu bine, pentru că este vorba de un document care ne priveşte pe toţi. Este un document de politică de factură orizontală, care furnizează date şi orientări pentru toate sectoarele implicate din perspectivă teritorială în dezvoltarea României.
Desigur că un asemenea demers are nevoie de o consolidare instituţională în domeniile urbanism şi planificare strategică urbană şi teritorială la toate nivelurile administrative, inclusiv în cadrul agenţiilor de dezvoltare regională, şi necesită regenerarea conceptului de lucrări publice şi instrumentarul aferent, deoarece aceste măsuri în cele din urmă se traduc prin pachete de proiecte, cele mai multe de factură publică, pachete de proiecte care vor sprijini implementarea strategiei. De asemenea, avem nevoie de o consolidare a lanţului logic privind planificarea teritorială, regională, locală şi programarea finanţării acestora, de cunoaşterea şi de asumarea actului şi de acţiuni administrative privind dezvoltarea în toate componentele sale /.../ teritoriale. Am spus că necesită şi structuri regionale de expertiză şi planificare, pentru că ele asigură tranziţia din perspectiva nivelului judeţean către nivelul naţional şi invers, cu toate componentele euroregionale şi transfrontaliere, şi nu în ultimul rând necesită proceduri de avizare integrată, astfel încât factorii de decizie să poată discuta, cumpăni şi decide la o aceeaşi masă, având în vedere caracterul intersectorial orizontal al strategiei.
Din punct de vedere tehnicm, procesul a fost orientat la două niveluri, şi anume cel strategic şi cel operaţional. Ideea este că o strategie trebuie valorificată implementând-o. Principiile care stau la baza elaborării şi funcţionării Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României sunt cooperarea între instituţii în asigurarea unui cadru armonizat de dezvoltare, coordonarea demersurilor de planificare pe niveluri teritoriale multiple, concentrarea eforturilor pe zonele cu o masă critică economică de populaţie, dar de asemenea o bună conectare a teritoriului, pentru că şi zonele care au mai multe probleme trebuie să intre în dinamica dezvoltării şi trebuiesc alimentate şi susţinute de un asemenea sistem.
Pentru a putea fi vizibile, îmi pare rău că am pierdut plăcerea de a vă arăta schema modului în care se îmbină obiectivele generale cu obiectivele specifice, dar ele vă sunt prezentate pachet cu pachet, respectiv în primul rând este vizată asigurarea integrării funcţionale a teritoriului naţional în spaţiul european, în spaţiul internaţional prin sprijinirea interconectării eficiente pe căi de transport, a reţelelor de energie şi de broadband. Apoi, este esenţială creşterea calităţii vieţii. Suntem o ţară bogată, suntem o ţară cu un potenţial extraordinar, acesta trebuie valorificat în favoarea creşterii atractivităţii şi a calităţii vieţii pentru toată lumea, pentru oraş şi pentru sat, pentru zonele mai accesibile sau pentru cele periferice, dezvoltarea unei reţele de localităţi competitive pe baza unei minunate reţele de localităţi urbane şi rurale. România este acoperită într-un fel extraordinar de reţeaua de localităţi într-un mod echilibrat şi bine structurat între zonele urbane şi cele rurale, acoperă frumos toate zonele cu resurse şi face bine legătură cu pieţele de desfacere. Reţeaua de localităţi este extraordinară, doar că ea trebuie mai bine corelată, astfel încât să dăm şansa ca resursele să fie procesate, să-şi ajungă pieţele şi bunăstarea să poată funcţiona după potenţialul de dezvoltare al României. Ne defineşte patrimoniul natural pe care îl gestionăm şi îl adăposteşte teritoriul şi de asemenea şi pe cel cultural. Ele sunt două componente esenţiale pentru definirea identităţii teritoriale şi a valorilor care ne orientează dezvoltarea. Şi nu în ultimul rând, cu asemenea bogăţie potenţial, dar şi pe măsură riscuri şi pericole, avem nevoie de structuri instituţionale puternice, capabile, orientate către implementare şi bune cunoscătoare a ceea ce trebuie făcut pentru a avea o Românie competitivă, echilibrată, armonioasă şi prosperă.
Aveţi aici detalierea celor cinci obiective în obiective specifice. Astfel privind accesibilitatea teritorială şi integrarea, funcţionarea României în cadrul concertului european de state, avem nevoie de reţele de transport eficiente, diversificate, sisteme de transport intermodale, avem nevoie de infrastructură portuară şi aeroportuară, să participe în sistemul de relaţionare a localităţilor, regiunile să fie accesibile, localităţile să fie accesibile pentru a putea să-şi demonstreze potenţialul de dezvoltare şi nu în ultimul rând consolidarea infrastructurii de transport al energiei şi conectarea acesteia la proiectele paneuropene cu impact regional şi naţional.
La obiectivul al doilea, obiectivele specifice se orientează către o echipare completă cu infrastructură de utilităţi publice pentru toate localităţile, cu accesibilitatea crescută la nivelul teritoriului şi conectivitate eficientă între oraşe mari şi zonele urbane funcţionale, sunt producătoarele de PIB ale României şi lucrul acesta trebuie considerat ca atare şi oraşele sunt responsabile faţă de comunităţile lor, dar sunt responsabile faţă de dezvoltarea regională şi faţă de dezvoltarea naţională, fără doar şi poate. Atractivitatea spaţiilor urbane şi rurale pentru o bună locuire şi echiparea acestora cu servicii publice care să contribuie la calitatea vieţii şi nu în ultimul rând servicii sociale care să sprijine incluziunea care să favorizeze participarea tuturor grupurilor sociale în acest concert al unei dezvoltări sustenabile şi creative. 
Obiectivul trei este detaliat în patru obiective specifice care se referă la dezvoltarea centrelor urbane specializate şi inteligente cu vocaţie de poli internaţionali. Normal, dorim să ne manifestăm în concertul naţiunilor cu ceea ce ştim mai bine şi printr-o utilizare creativă a resurselor. Avem nevoie să încurajăm dezvoltarea zonelor urbane funcţionale în jurul oraşelor, avem nevoie să sprijinim localităţile rurale care au potenţial de polarizare şi să le ajutăm să disemineze şi să răspândească dezvoltarea în teritoriu şi nu în ultimul rând sistemele urbane şi axele de dezvoltare trebuiesc susţinute pentru că, încă o dată, reţeaua de localităţi trebuie să funcţioneze ca o reţea la nivel regional, zonal, naţional şi european. 
Obiectivul 4, care se referă la patrimoniul natural şi construit, urmăreşte în mod specific măsuri de regenerare a capitalului natural, măsuri de regenerare a patrimoniului construit de valorificare a acestuia în moduri sustenabile şi inovative pentru creşterea atractivităţii zonelor unde sunt adăpostite, reducerea vulnerabilităţii zonelor care sunt marcate de riscuri naturale şi nu în ultimul rând un echilibru sustenabil între localităţile urbane şi cele rurale. 
Şi, iată, ultimul obiectiv se referă la... în detalierea sa are trei obiective specifice care privesc şi se orientează către consolidarea capacităţii structurilor de guvernanţă pe maimulte niveluri. Este voba nu de a contrazice autonomia locală, ci de a face din autonomia locală un instrument de colaborare pe mai multe nivele între administraţii pentru a putea în mod armonios şi în parteneriat zone, teritorii. Consolidarea instrumentelor de planificare spaţială este obligatorie pentru că trebuie să fim conştienţi de ceea ce facem şi investiţiile să aibă un impact maximizat cu minimum de resurse şi nu în ultimul rând capacitatea de cooperare şi planificare în zonele transfrontaliere, şi domeniile de interes transnaţional constituie un alt set de instrumente în sprijinul implementării Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României. 
Avem două categorii mari de seturi de măsuri la nivel naţiona privind sistemul conectiv, sistemul de aşezări şi sistemul natural, cu toate caracetristicile sale, şi din perspectiva diverselor zone cu diverse caracteristici, şi aici ne referim la zonele urbane, la cele rurale, montane, costieră şi transfrontalieră. Câteva exemple de ţinte. Deci, toată această strategie, prin planul său de implementare, oferă un meniu, un foarte bogat meniu de ţinte. Ţintele reprezintă necesităţi. Necesităţile însă trebuiesc comensurate, negociate, prioritizate prin vot de către factorii competenţi, responsabili, de către factorii asupra cărora aceste decizii vor avea impact şi nu în ultimul rând, ba chiar în primul rând din perspectiva felului în care aceste ţinte sau aceste proiecte ating ţintele interesante şi bune pentru România. Ceea ce vedeţi în acest slide şi în slide-ul următor sunt doar nişte exemple. Ele sunt propuse din punct de vedere tehnic dar decise din punct de vedere politic, după cum, aşa este şi corect şi slavă Domnului că avem exerciţiul democratic care ne sprijină în parcurgerea acestor paşi şi luarea acestor decizii. 
Mai avem chiar nişte instrumente tehnice în acest sens care vor fi prezentate imediat. Ideea este că viziunea de dezvoltare a Strategiei Teritoriale a României capătă diverse perspective, după domeniile pe care le priveşte sau pe care le vizează. Astfel, din punct de vedere al sistemului de aşezări, am dori ca structura policentrică a acestuia să fie încurajată, astfel încât resursele să fie valorificate în modul cel mai bun, cu valoarea adăugată cea mai ridicată şi în sprijinul prosperităţii şi competitivităţii reţelei de localităţi. Din perspectiva sistemului de conectare, am dori să putem, pe lângă a asigura conexiuni eficiente între cel puţin capitalele regionale, dar de asemenea să putem conecta într-un mod cuvenit zonele periferice care, sigur, au farmecul lor, au valorile lor, nu vrem să fie parcurse neapărat de autostrăzi dar comunităţile de acolo trebuie să fie accesibile, cu toate valorile pe care le deţin. Sistemul teritorial de valori naturale, şi el trebuie pus în valoare, având însă în vedere, desigur, şi condiţiile protective, pentru că îl dorim să marcheze şi să îmbunătăţească România de aici înainte. 
Operaţionalizarea strategiei, după cum aţi văzut, vizează atât nivelul naţional, prn pachetul acela de trei categorii de măsuri, cât şi la nivel de zonă. Iată perspectiva... din acest punct de vedere, avem pentru zonele urbane, le dorim mai accesibile, le dorim mai bine relaţionate şi într-un mod sustenabil cu zonele rurale din care se adăpostesc şi de care profită dar într-nu mod sănătos şi nu în ultimul rând să ne sprijinim zonele... funcţionarea zonelor urbane funcţionale. Zonele rurale. Sunt bogăţia noastră.
E adevărat că 86-87% din teritoriul României este rural. Nu reprezintă o greutate, reprezintă o bogăţie fabuloasă şi n-am să descriu sau n-am să menţionez decât lucruri legate de peisaj, de tradiţii, de identitate, de cultură, legate de alimentaţia publică, de turism, de resursele de apă şi lista continuă. Zonele montane. Zonele montane sunt din punct de vedere teritorial de o suprafaţă comparabilă cu a Austriei. Ar trebui să valorificăm această ţară în ţară într-un anume fel. Există instituţii, există Forumul Montan, există un centru de cercetare a economiei montane, există personalităţi şi reţele de interes pentru domeniul acesta, ele trebuiesc mobiilzate şi această extraordinare resursă pusă în valoare. Aici aveţi câteva perspective pe care conceptul strategic le evidenţiază, dar mai sunt şi altele, vă vom arăta îndată, şi care privesc nivelul de echipare, gradul de accesibilitate, aspecte privind riscurile şi calitatea mediului. Zona costieră. Este un mănunchi, este integrarea a foarte multor calităţi, este o zonă strategică, este o zonă turistică, aduce multe valori culturale, naturale, comercială, este conectată cu zona Deltei Dunării, este o zonă fabuloasă, expusă şi ea la eroziune, expusă la anumite riscuri, dorită, vânată, exploatată, trebuie să ne îngrijim de ea pentru că, în numele acelor valori pe care le înmănunchează, este crucială pentru România. Zonele transfrontaliere. Ne leagă şi ne despart, favorizează contacte interculturale, intereconomice, ele trebuiesc puse în valoare şi monitorizate. Am să dau doar un exemplu. 
Proiectele transfrontaliere poate că n-ar trebui să constituie un prilej de concurenţă crâncenă, ci poate un prilej de asociere în proiectele esenţiale care, tot aşa, prin negociere împreună cu partenerii noştri de dincolo de graniţă, să le determinăm o listă scurtă, o listă de rezervă şi pe ce mergem aia să şi câştigăm. Zonele cu declin demografic şi destructurare economică constituie o problemă cu atât mai mult cu cât ele de regulă se află în zone bogate, bogăţie a căror exploatare a încetat sau a intrat în derizoriu sau a fost stopată. Ele constuie un subiect major pentru regenerarea economică şi a comunităţilor din România. Pe scurt şi însumar, această strategie priveşte România din punct de vedere al implementării al Strategiei Teritoriale sub trei aspecte: un aspect normativ şi de reglementare legat de instituţii şi de legi, o dimensiune strategică, care implică relaţia orizontală şi pe verticală cu alte strategii şi cu teritorii de o mai mică sau mai mare anvergură şi, de asemenea, dimensiunea investiţională.
Strategia trebuie să se finalizeze prin acel plan de acţiune, de altfel aşa se şi întâmplă, care este concretizat în pachete de proiecte care vizează ţinte dar care trebuiesc negociate. Aceasta este o imagine, o schemă în care strategia se poziţionează în raport cu alte strategii sectoriale şi Strategia de Dezvoltare Durabilă, şi aici am ajuns la un instrument extrem de valoros pentru noi şi, sperăm, pentru din ce în ce mai mulţi parteneri cu care încheiem protocoale de colaborare, şi anume o bază de date în care, pe unităţi administrativ-teritoriale, sunt înmagazinate date pornind de la fişele localităţii în evoluţia lor istorică, date de la ministerele de linie, astfel încât să facem din această strategie exact ceea ce trebuie să fie: un furnizor de date, un instrument pe care să-l puteţi utiliza pentru fundamentare de strategii, de rapoarte, de situaţii pe care trebuie să le faceţi, elaborare de planuri de urbanism sau deplanuri de amenajare a teritoriului, negociere de proiecte integrate. Iată de exemplu, printr-o suită de studii, colegii noştri de la minister au dezvoltat mecanisme care să ordoneze investiţiile în prioritatea lor în domeniul infrastructurii de drumuri, după seturi de criterii, judecate, cântărite şi care au anumite ponderi sau ordonarea după prioritate a investiţiilor în domeniul infrastructurii culturale. 
Monitorizarea strategiei constuie un must. Având atâtea seturi de indicatori şi atâtea seturi de date, lucrul acesta devine posibil, dar condiţia majoră este colaborarea intersectorială, interministerială şi pe verticală între autorităţile locale. Iată, pe baza valorilor deja înmagazinate în Observatorul Teritorial, avem imaginea colorată a indexului de dezvoltare teritorială care măsoară nivelul relativ de dezvoltare teritorială, analizează potenţialul de dezvoltare teritorială şi identifică zonele vulnerabile şi categoriile de vulnerabilităţi şi, de asemenea, poate monitoriza implementarea strategiei.
Despre Observatorul Teritorial, după cum vi l-am descris sumar, el este o uriaşă bază de date cu o interfaţă foarte prietenoasă şi în acelaşi timp foarte sofisticată din punct de vedere tehnic, la dispoziţia dvs. Intraţi, căutaţi Observator Teritorial pe internet şi veţi găsi site-ul care furnizează informaţii, după cum v-am spus, centralizează şi concentrează informaţii necesare, monitorizează proiectele şi presupune creşterea colaborării interinstituţionale. Colegul meu domnul Radu Necşuliu va face o demonstraţie în acest sens îndată.
Câteva ceva despre impactul elaborării strategiei şi al asigurării şi dezvoltării acestui instrument. Este un tablou de bord naţional complet al instrumentelor de fundamentare a deciziilor privind intervenţiile în dezvoltare pentru factorii de decizie. Desigur, Observatorul nu este plin sută la sută cu date... Şi, am uitat să spun, aceste date sunt actualizabile. Deci, prin protocoalele de colaborare datele sunt actualizabile de către fiecare instituţie, astfel încât fiecare instituţie poate la rândul său să beneficieze şi de alte date din alte domenii. Asigură acest serviciu orizontal, se pot face mult mai uşor strategiile, planurile urbanistice, planurile de amenajare a teritoriului şi, de asemenea, vă furnizează datele necesare pentru diverse scopuri în administraţia publică. Ne relaţionăm cu directiva INSPIRE, bineînţeles, asta contribuie la scăderea costurilor şi a timpului de elaborare a documentelor pe care le menţionam. Presupune o aliniere a datelor şi consolidarea documentelor strategice, ele provenind şi fiind fundamentate dintr-o aceeaşi sursă de date. Se abordează mai facil, orice proiecte le fundamnetezi mai rapid, mai uşor. Şi, de asemenea, pe baza acestor date, putem furniza raportul primarului, de exemplu, starea localităţii sau dinamica localităţii, starea judeţului sau diverse dinamici ale judeţului, la nivel regional, de asemenea, monitorizează aceste dinamici.
Sigur că avem nevoie de specialişti, analişti teritoriali şi de specialişti de linie dar, prin aceste protocoale, această colaborare în principiu ar trebui să fie asigurată. Ce o să mai facem? Păi, o să oficializăm, o să instituţionalizăm strategia şi planul de implementare şi anumite legi care contribuie la implementări specifice, cum ar fi de exemplu dezvoltarea zonelor metropolitane.
În acest sens, structurile asociative, Federaţia Zonelor Metropolitane şi a Aglomerărilor Urbane, grupurile de acţiune locală, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, cum este de exemplu Ţara Maramureşului, sunt structuri care ne întind mâna şi ministerul le-o întinde lor. Aceste colaborări trebuie să meargă mai departe pentru că ele contribuie la dezvoltări pe zone cu caractere puternice. Codul amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor urmează să alinieze legislaţia şi s-o facă comprehensivă, coerentă, consistentă pentru toată lumea.
De asemenea, din punct de vedere al contribuţiilor României la politicile şi instrumentarul de planificare al UE, avem lucruri bune pe care le-am făcut. Vom intra în Agenda urbană, nădăjduim, pe tema prioritară - locuri de muncă şi competenţe în dezvoltarea economică locală, ne orientăm în perioada următoare şi spre oraşele mici şi mijlocii care necesită acest sprijin şi mobilizare. Târgul de proiecte de care menţiona domnul vicepremier nădăjduim să aibă loc în acest an cu desfăşurare regională şi să avem concluzii favorabile pentru toată lumea. Şi multe lucruri în sprjinul dezvoltării capacităţii instituţionale în care POCA nădăjduim să ne ajute şi am şi iniţiat paşi în această direcţie. O să vă mai răpim puţin timp, nădăjduim că el va fi util sau îl veţi găsi util şi am să-l rog pe colegul meu, domnul Radu Necşuliu, să facă o mică demonstraţie cu Observatorul Teritorial.

Vasile Dîncu

Mulţumim Mihaela. Ascultăm o scurtă prezentare. Am vrut să vă arătăm că există un instrument pentru planificare, că există un instrument la care trebuie să lucrăm împreună, să-l completăm tot timpul cu date. Ne poate sprijini în a face de la cele mai mici până la cele mai mari proiecte locale. Nu este normal ca dvs, primarii mai ales, să umblaţi căutând un primar cu un plic arătându-i că este o necesitate. Mi se pare că este nefiresc ca într-o ţară în secolul XXI dezvoltarea să stea în pixul unui ministru atunci când este vorba de nevoia unor strategii şi a unor probleme  de dezvoltare locală. De la asfaltarea unui drum, să spunem, până la construcţia unei şcoli într-o anumită arie, acest Observator Teritorial ne poate da expertiza exactă. Puteţi lua datele dvs direct online de pe acest Observator Teritorial, structuraţi proiectul şi îl trimiteţi după aceea unui minister care se ocupă cu dezvoltarea. Nu este nevoie să mai bateţi la uşi pe la ministere şi să pierdeţi zile întregi pentru asta. De aceea vrem să insistăm un pic, chiar dacă timpul este foarte scurt, să insistăm un pic pe cum se foloseşte un Observator Teritorial. Să ştiţi că este un instrument pe care îl avem la dispoziţie şi pe care îl putem folosi.

Radu Necșuliu

Mulţumesc.Permiteţi-mi să fac prezentarea din acest colţ, pentru a avea acces la un computer cu acces la internet, pentru a face o demonstraţie rapidă a avantajelor pe care le poate avea oricare dintre dumneavoastră, atunci când utilizaţi Observatorul Teritorial. De aceea, am pornit de la o serie de situaţii ipotetice, care demonstrează utilitatea abordării teritoriale şi capabilităţile acestui instrument. Instrumentul poate fi accesat la pagina observator.mdrap.ro. Prima situaţie cu care /.../ întotdeauna la repetiţie lucrurile merge bine şi la situaţia reală mai puţin bine, o primă situaţie cu care credem că vă confruntaţi foarte frecvent este cea în care trebuie elaborată o documentaţie de urbanism la nivelul unei unităţi administrativ teritoriale sau a unei documentaţii de amenajarea teritoriului, un plan urbanistic general, un plan de amenajare a teritoriului judeţean. Şi de regulă, când se contractează o asemenea lucrare, se porneşte de la premisa că se va duce o muncă intensă pentru adunarea datelor relevante, ceea ce înseamnă costuri mai mari ale serviciilor de elaborare a acestor documentaţii, solicitări la Institutul Naţional de Statistică, direcţii judeţene statistice şi alţi furnizori de date, ceea ce înseamnă şi încărcarea suplimentară a personalului din acele instituţii şi faptul că durează până se primesc acest date. În sfârşit, eforturile sunt concentrate pe obţinerea datelor şi o să-mi permiteţi să fac o demonstraţie. 
Aceasta este pagina Observator Teritorial. Dacă apăsăm aici pe fişa /OAT/, eu am încărcat deja pentru a ajunge mai repede, pentru a nu pierde timp în timpul demonstraţiei, durează cam zece secunde până se încarcă această pagină. Aceasta este fişa unui OAT, oraş Azuga, ales la întâmplare. Se văd informaţii direct din baza de date, care este pe serverul nostru, cum vă spunea şi doamna secretar de stat, date actualizabile. Sunt cele mai recente date şi în fişă sunt deja şi principalele tendinţe la nivelul acestei unităţi administrativ-teritoriale, vizibile prin grafice. Aici este evoluţia populaţiei din 1990 în 2014. În partea stângă avem numărul de autorizaţii de construire şi locuinţele noi terminate. Sunt informaţii privind categoriile de folosinţă a terenurilor atât sub formă numerică în partea dreaptă, cât şi sub formă grafică, această diagramă circulară în partea stângă. În partea de jos este structura populaţiei pe grupe de vârstă şi pe sexe şi structura etnică de asemenea. Este doar, ceea ce vedeţi aici este de fapt o demonstraţie a capabilităţilor. Doar fişa va fi mult îmbunătăţită, în sensul că putem schimba. Deci în momentul acesta se alege doar dintr-o listă, însă în scurt timp se va putea căuta unitatea administrativ teritorială, deci va fi mai uşor de ajuns la informaţie. Ne întoarcem la prezentare. Este important să precizăm că este vorba de date care provin din numeroase surse oficiale. În acest moment avem date statistice din baza de date TEMPO de la INS, datele de la recensământul populaţiei şi locuinţelor din 2011. 
De asemenea, sunt date spaţiale agregate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale. De exemplu, noi am prelucrat datele spaţiale publicate de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor privind ariile protejate şi se poate face bilanţul teritorial al numărului şi suprafeţei fiecărei categorii de arii protejate, inclusiv ţinând cont de suprapunerile care există între categoriile de arii protejate. Deci aceasta este valoarea adăugată pe care o aduce analiza spaţială şi lucrăm în prezent la analize similare pentru alte categorii de informaţii, de exemplu pentru zone de risc. Alte date pe care le vom include în Observator sunt date procesate în urma unor analize spaţiale mai complicate. De exemplu, am făcut o analiză spaţială care arată la nivel teritorial accesul, timpul de acces pe reţeaua de transport rutier din fiecare unitate administrativ teritorială de bază către aeroporturi./ovidiu/dstanesc/ Timpul este în minute, se vede că avem zone în care nu avem în momentul de faţă acces nici măcar în două ore la un aeroport. Asemenea analize vor fi de asemenea replicate şi pentru alte servicii, de exemplu vor putea fi făcute hărţi similare şi vor incluse informaţii similare pentru fiecare OAT privind timpul de acces la un spital sau la o universitate şi lista poate continua.
Mai sunt date privind bugetul localităţilor, veniturile şi cheltuielile fiecărei unităţi administrativ-teritoriale şi datele privind finanţările atât din programele europene, suntem în curs de încheiere a unui protocol cu Ministerul Fondurilor Europene, pentru a avea acces la SMIS şi pentru a agrega informaţiile din SMIS la nivel de OAT, şi vom avea valoarea finanţării şi numărul de proiecte din programele europene şi de asemenea vom include, adică deja sunt informaţii privind programele naţionale gestionate de MDRAP. Facem toate eforturile pentru a extinde cât mai mult informaţiile disponibile şi pentru a adăuga. De altfel, mai sunt surse de date pe care nu le-am menţionat acum.

Ce avantaje vedem noi în utilizarea Observatorului Teritorial de către autorităţile publice locale? Dacă Observatorul Teritorial, obţinem mai repede şi mai uşor datele statistice şi aceste date, prelucrări pe care vi le-am exemplificat, ceea ce înseamnă că o elaborare a planurilor urbanistice generale şi a planurilor de amenajare a teritoriului judeţean, şi aş extinde, orice alte studii teritoriale, documente de fundamentare a strategiilor locale ş.a.m.d. vor fi mai puţin costisitoare. Înseamnă costuri reduse şi în acelaşi timp, prin faptul că datele se obţin mai rapid, elaboratorii şi beneficiarii îşi pot concentra eforturile pe identificarea problemelor, a provocărilor specifice şi mai ales pe propunerea de soluţii concrete pentru teritoriul respectiv.

Un al doilea exemplu se referă la realizarea unui document strategic, care poate fi fie la nivel naţional - am dat un exemplu ipotetic, strategia demografică a României, care ar fi foarte necesară, dacă ne gândim la provocările demografice cu care ne confruntăm -, dar de asemenea la nivel regional sau judeţean pentru un plan de dezvoltare regională sau la nivel local pentru o strategie de dezvoltare locală; de exemplu, pentru o strategie la nivelul unui grup de acţiune local. Şi, dacă luăm exemplul unei strategii naţionale pentru a răspunde problemelor demografice, ştim că există o tendinţă clară de depopulare la nivel naţional, ştim foarte bine că există si o tendinţă de îmbătrânire, însă pentru a lua decizii informate trebuie să vedem ce ne aduce în plus analiza teritorială. Şi Observatorul ne ajută. 
Am deschis o hartă pe care am realizat-o fără foarte multă dificultate în Obsrvatorul Teritorial, care prezintă evoluţia demografică. Este numărul de locuitori în fiecare OAT de la 1 iulie 2014 raportat la 1 iulie 2007. Cu culoare albastră sunt reprezentate locurile unde s-a înregistrat cea mai mare pierdere, cea mai mare scădere demografică, iar cu roşu câteva arii, dacă vă uitaţi, în special în jurul marilor centre urbane, unde se constată o uşoară sau chiar mare creştere în anumite puncte a populaţiei. Pentru analize mai detaliate, se poate aprofunda analiza, deci se poate face zoom in, sperăm să ne ajute şi conexiunea de internet. De exemplu, în jurul orasului Cluj-Napoca, avem o excepţie, localitatea Floreşti, în care în anul 1992 aveam 5.500 de locuitori, în 2014 - 23.000 de locuitori; acesta este graficul care prezintă evoluţia între 1992 şi 2014
Deci, o altă funcţionalitate pe care o aduce este aceea de a realiza rapid o filtrare, dacă nu ne interesează la nivel naţional, alegem să vedem doar un judeţ, să zicem Argeş şi acum vom avea... revin cu aceeaşi idee, la demonstraţie totul a mers bine, adică la pregătire. E vorba de conexiunea de internet, vă asigur că la dvs la birou va merge mai rapid reafişarea hărţii, e vorba strict de conexiunea la internet care probabil că ese sufocată de numărul de dispozitiev conectate, deci avem în momentul de faţă doar harta pentru judeţul Argeş, din câteva click-uri. Şi pot fi făcute şi alte filtrări, în funcţie, de exemplu, de numărul populaţiei, de toate câmpurile care există practic în baza de date. De asemenea, dacă ne ducem la harta populaţiei vârstnice, pe care de asemenea am deschis-o petnru rapiditate, populaţia cu peste 65 de ani în anul 2014, observăm de asemena că sunt anumite teritorii în care problema îmbătrânirii demografice este foarte acută, avem Oltenia de Sud, Bărăganul, Munţii Apuseni. Această distribuţie tetorială poate fi analiyată lanivel de regiune şi de judeţ sau chiar dacă facem o filtrare mai mare, la nivel, de ce nu, de grup e acţiune locală.
Prin urmare, care sunt avantajele pe care le aduce această abordare? În primul rând, identificăm rapid ariile şi teritoriile cu problemele cele mai acute. De exemplu, în zonele metropolitane trebuie luate anumite tipuri de măsuri epntru că am văzut, acolo trebuie mai degrabă să evităm dezvoltarea urbană necontrolată şi să revitalizăm polul central, deci polul urban care practic a concentrat dezvoltarea şi în care populaţia acum este în scădere, în vreme ce în zonele rurale periferice, dimpotrivă, sunt necesare mecanisme de stimulare a rămânere a populaţiei, în special a populaţiei tinere în teritoriu. Apoi, în procesul de elaborare a unei strategii trebuie stabilite ţinte. Cunoaştem situaţia la nivel naţional, dar simpla stabilire a unor ţinte la nivel naţional considerăm că nu este suficientă, ci prin faptul că cunoaştem bine situaţia şi tendinţele la nivel local, regional sau judeţean, se pot stabili ţinte realiste a acesten iveluri şi se pot identifica arii critice. De exemplu, din harta populaţiei vârstnice putem deduce că sunt necesari proporţial, să zicem, mai mulţi asistenţi sociali sau mai mulţi medici de anumite specializări în zonele în care populaţia vârstnică era mai numeroasă. Şi astfel este facilitate procesul de implementare a strategiei, evităm riscul ca strategiile pe care le producem, la orice nivel, să rămână doar strategii de sertar. Să facem un salt în timp. Strategia a fost realizată, a fost aprobată trebuie asigurată monitorizarea şi revizuirea periodică a ei, pentru că, nu-i aşa, lucrurile...

Vasile Dîncu

Radu, mulţumim. Am făcut un salt în timp, deja sărim peste timpul atelierelor. Mulţumim pentru prezentare, este relevantă. Aveţi posibilitatea şi la un atelier să discutăm despre asta, la ministerul nostru vom face prezentări ale strategiei şi ale Observatorului Teritorial în toate regiunile, acolo unde o să ne invitaţi o să trimitem specialişti şi o să venim. Ceea ce vrem să spunem prin acest instrument este că dezvoltarea planificată este posibilă de aici încolo, avem posibilitatea să punem şi infrastructură acolo, de la drumuri la echiparea teritoriului şi, pe măsură ce va merge şi descentralizarea într-un ritm accelerat, vom reuşi să vedem mult mai bine ceea ce trebuie şi ceea ce poate fi descentralizat sau ceea ce poate fi dezvoltat. Încheiem aici această parte. Vă mulţumim foarte mult. Trecem la cele două ateliere. Un atelier va rămâne aici, cel care se ocupă de dezvoltarea economică şi strategii naţionale în sprijinul autorităţilor locale, unde va veni domnul ministru Costescu, este aici, doamna Cristiana Paşca, domnul Costin Borc. În celălalt atelier ne mutăm în sala "C.A. Rosetti", unde este o temă foarte importantă de asemenea: fonduri europene şi finanţarea prin fonduri europene şi bugetul de stat pentru proiectele de dezvoltare locală şi regională. Facem o pauză de cinci minute ca să ne împărţim elegant şi judicios..