Mihaela Vrabete
Mulţumim doamnei ministru. Economia verde pare un domeniu încă de nişă. Pe de o parte gaseşti pe internet foarte multe soluţii care se folosesc la scară mică, în întreprinderi mici şi mijlocii, gospodării de o anumită anvergură. Pe de altă parte atunci când vorbim de soluţii de o anvergură mai mare, toată lumea se arată nemulţumită, sau că nu găseşte informaţie, sau că are impedimente în a produce energie verde. Cum stau lucrurile, domnule viceprim ministru, cum priveşte Ministerul Economiei, economia verde?
Costin Borc
O să vorbesc despre economia verde, dar o să vorbesc foarte pe scurt pentru că, atunci când vorbeşti la ora 14:00, văd oameni care nu au mâncat de prânz aici, entuziasmul nu este totdeauna foarte mare. Am stat şi eu şi m-am uitat în agenda dumneavoastră, cred că ar fi bine dacă am termina la ora 14:30. Bănuiesc că sunt mulţi dintre dumneavoastră care au venit astăzi dimineaţă pe drum şi preferă să nu întârziem foarte mult. Dar aş vrea să vorbesc puţin despre ce facem la Ministetrul Economiei.
Aş vrea să vorbesc puţin despre care este legătura cu ceea ce colega mea doamna ministru Palmer a spus înainte. Aţi auzit probabil vorbind demult, de când acest guvern s-a instalat, aţi auzit vorbindu-se despre strategie economică, un proiect de strategie, o viziune pe care guvernul vrea să o promoveze într-o largă consultare. Şi mâine ne vom afla aici împreună cu preşedintele României, cu premierul, liderii partidelor, cu patroni de confederaţii patronale, cu preşedinţi de confederaţii sindicale, cu reprezentanţi ai mediului de afaceri să discutăm acest lucru.
Despre ce este vorba? Şi bănuiesc că ar fi un lucru de care dumneavoastră, probabil, sunteţi foarte interesaţi, pentru că vorbim de foarte multe lucruri, dar când vorbim de comunităţi locale, fie ele mici, fie comune, dar fie oraşe, primul lucru care vă interesează este dezvoltarea economică, locurile de muncă şi dei, implicit, veniturile pe care le puteţi obţine din această dezvoltare economică. Una din concluziile la care am ajuns sau una din cauzele care ne-au făcut să ne gândim la nevoia unei strategii, a unei viziuni economice este falia foarte mare între zone geografice din România, în principiu între rural şi urban, între zone mai dezvoltate şi zone mai puiţin dezvoltate, şi care generează, bineînţeles, problemele pe care dumneavoastră le vedeţi, zone în care suntem în stare să găsim forţă de muncă pentru investiţii străine - şi acolo chiar avem problema pregătirii acestei forţe de muncă - şi zone în care avem un şomaj foarte ridicat şi nu avem investiţii, fie lipsa acestor investiţii dată de calitatea infrastructurii, dar nu numai.
Şi atunci, uitându-ne la cauzele acestor disparităţi, la cauzele acestor falii dintre un mediu rural, dar când mă refer la rural, mă refer mai degrabă nu la ce înţelegem strict prin rural, ci mai degrabă la zonele din afara celor mari opt centre industriale şi universitare; oraşele mici din provincie suferă de exact aceleaşi probleme ca multe zone din rural, se aseamănă mai mult unor zone rurale decât zonelor mari industriale - au acelaşi gen de probleme.
Şi atunci, pentru a ne gândi cum putem să rezolvăm aceste probleme, am pus problema unei viziuni economice care să se bazeze pe conectarea dintre urban şi rural, prin accesibilitate. Când spunem accesibilitate mă refer nu numai la ceea ce vorbim întotdeauna, infrastructura, avem nevoie de autostrăzi, pentru că pentru unii dintre dumneavoastră autostrada este ceva foarte depărtat. Unii dintre dumneavoastră aveţi nevoie de drumuri judeţene, drumuri comunale, care să vă lege de localităţile vecine, care să vă lege de centrele de producţie mai mari.
De unde pleacă nevoia acestei interconectări, acestei accesibilităti? Pleacă de la nevoia ca să favorizăm în acelaşi timp şi producţia oriunde în România - şi am spus asta de multe ori: necesitatea de a crea condiţiile să producem oriunde în România. În momentul în care vom crea condiţiile ca un întreprinzător, cât e el de mic, să poată să deschidă o unitate de producţie, o făbricuţă într-o localitate mică din România sau în momentul în care un imnvestitor străin poate să vină oriunde în România, o vom face prin crearea unor condiţii absolut necesare pentru ca acest lucru să se întâmple.
Şi asta înseamnă - vorbeam puţin mai devreme- calitatea forţei de muncă, deci accesul la educaţie, la învăţământ dual, la învăţământ profesional. Vorbim de accesul la educaţie pentru copii şi vorbim de reducerea abandonului şcolar. Vorbim de accesul la o reţea de sănătate şi s-a vorbit mai devreme aici de toate aceste lucruri. Accesul la o reţea de ănătate oriunde în România.
Deci, în momentul în care vom putea crea condiţiile de educaţie, de sănătate, de infrastructură, condiţiile unei administraţii mai suple în relaţia cetăţeanului din punctul lui de vedere de om implicat în viaţa economică, să putem să ne plătim taxele pe internet, să putem să ne trimite facturile pe internet, să putem să avem o relaţie cu clienţii noştri pe internet. În momentul în care vom reuşi să facem o astfel de dezvoltare, în acel moment, calitatea vieţii peste tot în România va creşte.
Eu sunt ferm convins că printr-o schimbare de mentalitate, prin schimbarea dintr-o mentalitate în care întotdeauna ne uităm spre guvern şi spre administraţia centrală în ce pot ele să dea, printr-o creştere a antreprenoriatului şi a liberalizării, a posibilităţilor dumneavoastră de a atrage investiţii şi de a crea locuri de muncă în comunităţile pe care le conduceţi, cred că lucrurile se vor schimba pe o curbă ascendentă şi cu o viteză foarte mare.
Nu vreau să termin înainte de... pentru că am promis că nu vreau să vorbesc mult, nu vreau să termin înainte de a spune câteva lucruri despre investiţii străine şi despre exporturi. Foarte multă lume la fel ne-am gândim că acesta este apanajul administraţiei centrale, dar nici exporturile, nici investiţiile străine nu se fac dintr-un birou din Bucureşti, ci se fac la dumneavoastră. în comunitătile pe care le aveţi în grijă. Exporturile din România pleacă din comunităţile dumneavoastră, investiţiile străine vin în comunităţile dumneavoastră.
Şi astfel, ceea ce am făcut prin crearea unu departament de investiţii străine şi comerţ exterior, nu face decât să fie un pas înainte pentru deschiderea către regiuni şi către comunitătile din ară. Îmi doresc - şi am anunţat public acum câteva zile - ca, foarte curând, să avem, cum a fost primul ministru deja în Moldova şi a avut o întâlnire, să organizăm întâlniri între comunităţi locale, ADR-uri, oficiile noastre teritoriale de IMM, reprezentanţii noştri comerciali în străinătate, pe care aş dori ca dumneavoastră, reprezentanţii administraţiei locale, să-i cunoaşteţi, pentru că ei trebuie să vină în comunităţile dumneavoastră şi să plece cu un carnet de adrese de potenţiali exportatori, să plece cu un carnet de adrese unde pot să apeleze când găsesc investitori. Vom face cât de repede un proiect pilot, o întâlnire de acest fel, în care să fie admnistraţie locală, consilii locale, consilii judeţene, bineînţeles mediul de afaceri, Camera de Comerţ şi Industrie a României, alte organizaţii ale oamenilor de afaceri şi colegii mei care se ocupă de comerţ exterior şi de investiţii străine, dar în special, repet, reţeaua externă.
Înainte să termin, aş vrea să vă mai spun un lucru: vorbim foarte mult în România despre management profesionist. Rugămintea mea este, când vorbim de management profesionist şi când vorbim de guvernanţă corporativă, ne gândim... toată lumea se gândeşte la administraţia centrală, toată lumea se gândeşte la martile întreprinderi din ţară, care sunt în proprietatea statului, unde statul este acţionar. Nu uitaţi că cea mai mare parte a acestor întreprinderi este în subordinea dumneavoastră, a consiliilor locale, a consiliilor judeţene./lbadiu/Depinde şi de dumneavoastră, nu aş vrea să spun numai de dumneavoastră, dar depinde şi de dumnevoastră cât de repede vom reuşi să schimbăm managementul într-un management profesionist, cât de repede vom putea să implementăm nişte principii de guvernanţă corporativă, nişte principii prin care rolul statului în administrarea acestor companii să fie foarte clar.
Ce trebuie să facă statul, care sunt atribuţiile Adunării generale, care sunt atribuţiile Consiliului de Administraţie, şi care sunt atribuţiile directorilor generali. Am fost obişnuiţi, în aceşti ani de tranziţie că ministrul este managerul direct al întrerpinderilor din subordine şi în cazul dumneavoastră, probabil, o foarte mare parte din această responsabilitate venea pe umerii dumneavoastră. Dacă aveţi nevoie de un ghid, normele la Ordonanţa 109 vor apărea cat de curând, până la sfărşiutul verii. Mâine în şedinţa de guvern discutăm un pachet de prezentări care se adresează exact acestui subiect: care este rolul statului în guvernarea întreprinderilor în care este acţionar. Totul va fi făcut public. Vă rog frumos, nu ezitaţi să vă uitaţi în acele principii şi să le aplicaţi cât de repede şi de uşor. Vă mulţumesc foarte mult!
Mihaela Vrabete:
Vă mulţumim domnule vicepremier. Pentru o oferi o altă perspectivă, tot din partea administraţiei locale, revin cu anunţul domnului viceprim-ministru Dîncu privind organizarea unor târguri regionale de proiecte. În secţiunea de după-amiază am să prezint un asemenea concept pentru că primăriile care deţin terenuri sau clădiri care se adresează, se pot adresa unor investiţii de mai mare anvergură, zone industriale la care proprietarii pot fi adunaţi şi puşi împreună într-un scenariu viabil de dezvoltare pentru zona respectivă, ar putea să fie beneficiarii unui asemnea târg şi unei asemenea întâlniri cu investitorii interesaţi în resursele locale. Mă refer la oameni, la resurse materiale, la potenţialul de poziţie al localităţilor respective şi potenţialul terenurilor şi al clădirilor de a caza activităţi economice. Am să-l rog pe domnul ministru al transporturilor să ne ofere o altă perspectivă asupra culorii verzi în transport, şi anume a felului în care transportul sustenabil poate contribui la competitivitate şi sprijunul economiei locale, regionale. Mulţumim frumos!
Dan Costescu:
Mulţumesc şi eu! Şi dumneavoastră, celor prezenţi în sală. Înainte de a începe culoarea verde a transporturilor, o să-mi permit să mă refer la nişte lucruri care sunt mai aproape de culorile noastre, albastru, de la cer, vişiniu de la calea ferată şi specificul nostru. O să trecem şi la culoarea verde pentru că este o necesitate. Ministerul Transporturilor acţionează în acest moment pe două paliere. Unul din paliere este cel strategic şi de reglementare. Al doilea palier fiind cel la nivel investiţional. În ceea ce priveşte caracterul strategic al Ministerului Transporturilor, doresc să vă informez că suntem în una din ultimele etape de definitivare şi de aprobare a strategiei naţionale de transport a României.
Vă vorbesc aici despre Master Plan. Demersurile pentru redactarea acestui Master Plan au început în 2012, în februarie, deci iată că au trecut deja patru ani în care s-a lucrat intens, patru ani pentru a dezvolta o strategie de care România avea nevoie, pentru că este lucrul care ni s-a reproşat cel mai des în relaţia cu partenerii noştri, fie că sunt instituţii europene sau sunt firme sau companii private, şi anume lipsa unei predictibilităţi. Consider că situaţia deloc roz în care se află în acest moment infrastructura României se datorează tocmai acestei lipse de predictibilitate pe care am avut-o, lipsă de predictibilitate pe care dorim să o rezolvăm prin Master Planul de Transport.
În aprilie 2016, deci acest an, a avut loc ultima discuţie cu Comisia Europeană pe tema Master Planului. S-a convenit asupra unei forme finale şi prin această convenire s-a bătut în cuie de fapt un document foarte important care conţine strategiile sectoriale pentru fiecare mod de transport, listele de proiecte şi modul de elaborare al proiectelor, modelul matematic de transport şi statisticile de transport la nivel naţional şi european, toate aceste lucruri care împreună pot să dea tabloul general al strategiei României cu privire la transporturi. După ce s-a convenit această formă, colegii mei din Ministerul Transporturilor au trecut la pasul următor, mai precis au dezvoltat cadrul legislativ pentru a face această strategie să devină reală, să prindă viaţă, definind în cadrul acestui pachet de legi, pentru că îi pot spune aşa, modul de derulare propriu-zis al proiectelor, metodologie de implementare, mecanismele financiare care să facă acest document la nivel de strategie să devină realitate.
Şi, foarte important, au fost definite şi mecanismele pentru a putea absorbi pe viitor fondurile care la acest moment nu sunt încă identificate. Penbtru că, da, în Master Planul de Transport ne propunem lucruri foarte clare, pe orizonturi de timp foarte bine definite. 2020 este primul dintre aceastea. 2030 este următorul. Este schiţat şi 2040, dar ca şi celelalte ţări europene, România nu are identificate încă toate sursele pentru a finaliza toate lucrările până la orizontul pe care l-am precizat. Teoria planificării ne salvează şi ne lasă să lucrăm pe orizontul de timp apropiat unde mai mult de jumătate din fonduri sunt apropiate, deci nu ne oprim.
Dar va trebui să fim tot timpul atenţi pentru că ciclurile de implementare în investiţii în transporturi sunt foarte lungi, câteodată cinci sau şase ani, deci va trebui să fim foarte atenţi la ceea ce planificăm acum, pentru că pe ceea ce vom planifica acum vor lucra colegii noştri care vor veni după noi şi vor prelua frâiele instituţiilor pe care acum le conducem, peste cinci sau şase ani. În ceea ce priveşte strategia, avem aceste veşti bune, pachetul va fi închis. Acum se află, este ieşit deja din luna mai din Ministerul Transporturilor, se află pe circuitul de avizare la ministerele partenere, care nu sunt puţine.
Este o experienţă de asemena bună, fiind o lege de o complexitate atât de ridicată vine în contact, sau ar putea avea unele incidenţe şi cu legislaţia generală a colegilor din celelalte ministere. Eforturile pe care le facem acum sunt acelea de armonizare pentru a putea ieşi cu un document coerent care să reziste pe toată perioada pe care ne-am propus-o, aceşti zeci de ani care urmează de acum încolo, cu ajustări cât mai puţine. Aceasta a fost problema strategică, sau lipsei de strategie pe care România o avea de ceva vreme, constatată în ultimii şapte-opt ani.
O altă problemă pe care România o are la nivelul construcţiei infrastructurii este lipsa capacităţii de implementare şi de fapt, ca să fim foarte exacţi, nu lipsa acesteia, ci lipsa ei în totalitate. Deci o capacitate insuficient dezvoltată. Este vorba mai exact despre companiile deţinătoare de infrastructură naţională, CNADNR, CFR, poate şi Metroul, porturile, aeroporturile, care în acest moment au început să facă paşi mari pentru a creşte viteza de absorbţie aşa cum a fost ea definită ca problemă. Dar încă luptăm ca să creştem şi această capacitate. Vă dau un singur exemplu, la companiile mari de căi ferate şi de drumuri prima măsură pe care am luat-o a fost definirea unor, şi ea merge cumva pe linia descentralizării, a fost definirea unor unităţi de implementare a proiectelor la nivel local.
Până acum monitorizarea şi implementarea se făceau de la centru, de la Bucureşti, de multe ori cu specialişti veniţi tot din ţară, care îşi găsiseră acest post în capitală. Ei mergeau şi verificau lucrările o dată sau de două ori pe lună, în rest sarcina fiind a consultantului care era angajat pentru acest lucru.
Aceşti ingineri care vor verifica lucrările vor aparţine regionalelor, vor fi selectaţi dintre cei care locuiesc în acea zonă şi sunt sigur că în afară de prezenţa de zi cu zi pe şantier ei vor aduce şi acea motivare suplimentară pe care o are fiecare localnic, pentru că lucrează pentru autostrada pe care merge, poate nu în fiecare zi, dar merge odată pe săptămână pentru drumul naţional pe care trece să meargă la vecini, la prieteni şi la toţi cei din zona în care s-a născut. Este un avantaj care va crea cu siguranţă efecte. Repet, foarte importat este că ei vor fi în acest moment zi de zi şi vor supraveghea lucrările acolo. Sunt multe de spus şi despre capacitatea aceasta de investiţii, sunt măsuri deja anunţate, nu vreau să insist, nu este obiectul discuţiei de astăzi. Practic, aceste companii vor trece printr-un proces de restructurare intens şi noua formă de organizare va fi disponibilă până la sfârşitul anului, până la sfârşitul mandatului acestui guvern.
Revenind la ceea ce am spus despre Master Plan, despre strategie, apoi am atis şi această problemă a capacităţii aş vrea să mă refer pe scurt şi la banii pe care România îi are la dispoziţie pentru a construi infrastructura. Aşa cum am spus, lipsa acestor bani este un fenomen general european. Vreau să vă spun că la nivelul comunităţii europene există un necesar neacoperit de 700 de miliarde în acest moment, sumele identificate fiind în toate ţările europene undeva în zona a 150 de miliarde. Cunoscând aceste cifre ne punem evident întrebarea ce putem să face atunci când fondurile structurale, cele nerambursabile se vor reduce ca intensitate, este un trend pe care acum îl ghicim şi care este cumva confirmat şi de ultimele evenimente la nivelul membrilor comunităţii europene.
Ce facem din acel moment? Ce surse ne asigurăm? Sunt evident variantele pentru ţările bogate de a reinvesti din surse proprii, sunt şi varinatele pentru ţările venite mai recent în comunitatea europeană de a-şi identifica alte surse şi printre ele aş vrea să vă aduc în atenţie instrumentele despre care s-a discutat mult şi în România, dar poate nu suficient de mult cât ar fi justificat importanţa lui, este vorba de fondurile FSIS sau de planului Juncker. Ce se shimbă aici? Se schimbă în primul rând mentalitatea.
Acesta de fapt nu este un fond, care va veni necondiţionat, nu este un fond care va alimenta proiecte scrise de un funcţionar român şi acceptate, aprobate de un funcţionar european, sunt fonduri care vor trebui, vor veni dacă vom reuşi să convingem investitorii să se alăture nouă şi în limita fondului de garantare emis de comunitatea europeană să lucreze alături de noi.
Este o nouă provocare şi este cumva şi în direcţia pe care Ministerul Transporturilor vrea să se deplaseze în următoarea perioadă, aceea de a integra dezoltarea infrastructurii majore de care noi răspundem cu dezvoltarea zonală, locală de care dumneavoastră sunteţi direct implicaţi, pentru că numai în acest fel, numai implicând investitorii străini să vină să investească în zona dumneavoastră, numai implicându-vă şi dumneavoastră ca şi comunitate, pentru că eu sunt susţinătorul implicării administraţiei locale în investiţie, nu trebuie lăsată - a spus mai devreme cineva - nu trebuie lăsat acest apanaj numai investitorilor privaţi, administraţiile locale trebuie să-şi asume obiectivele şi să investească curajos în acele obiective în care cred, deci numai în acest fel vom putea să atragem aceşti bani, pentru că aceşti bani, atunci când convingem că avem o viziune integrată, nu avem numai nişte coridoare de transport, ci avem o zonă economică în care putem să creştem împreună.
Există poate un mit pe care nu vreau să-l demontez eu, dar pot să vă spun doar că nu sunt de acord cu el, mitul că odată instalată infrastructura într-o zonă va veni prosperitatea în mod automat. Îmi daţi voie să vă contrazic pe cei care consideraţi acest lucru, avem exemplul chiar în ţară, Constanţa-Bucureşti, avem o autostradă la nivel european, avem o cale ferată renovată la nivel european şi totuşi există oraşe în acea zonă care sunt încă departe de a se afla în zona prosperităţii. De aceea, pentru toate zonele pe care noi vrem să le dezvoltăm în reţeaua TNT, fie că ele leagă Constanţa de Marea Adriatică, portul Koper, aşa zisul coridor Danubius, fie că leagă prin Ardeal, plecând din Constanţa, zona Ungaria, Austria şi zona de nord-vest a Europei, fie că pleacă prin Moldova şi ajunge în Marea Baltică la porturile de acolo, ne propunem şi vă provocăm să veniţi alături de noi cu proiecte pentru a defini această zonă, pentru a insera între aceste coridoare de transport obiectivele care vă interesează pe dumneavoastră, indiferent că ele sunt funcţie de mărimea localităţii sau identităţii teritoriale pe care o condeţi, fie că sunt centre multimodale mare, centre logistice, porturi, centre de transfer sau de colectare mai mici, să spune, pentru legume, pentru fructe, pentru cereale sau orice altceva care are legătură cu transportul.
Numai în acest mod vom putea să asezonăm aceste coridoare de transport şi cu valoarea economică locală născută în zona dumneavoastră, născută din cunoştiţele pe care dumneavoastră le aveţi, cu privire la zona de care vă ocupaţi şi de care răspundeţi pe următorii patru ani şi pe care sunt sigur că ştiţi să o speculaţi mult mai bine, cunoscând-o de foarte mult timp, mult mai bine decât cineva care ar propune o strategie de la nivel contral. În principiu vă spun: aceasta va fi provocarea pentru următorii ani, trebuie început acum, pentru că în doi sau trei ani s-ar putea să fie prea târziu, ţările din vestul Europei au fost pregătite şi au scos deja 26%, folosindu-i pentru destinaţiile lor din aceste fonduri disponibile, avem o şansă să începem acum. Vă aşteptăm cu proiecte.
Atât astăzi avem în faţa ieşirii un mic stand al Ministerului Transporturilor, unde putem să vorbim despre aceste proiecte, unde putem să vorbim despre alte probleme punctuale pe care sunt sigur că le aveţi cu Ministerul Transporturilor, vă aşteptăm şi în perioada următoare. Vreau să vă spun că avem un moment bun.
Acum două săptămâni, la Rotterdam, la conferinţa TNT pentru magistralele europene, România a fost practic vedeta conferinţei, am adus 16 proiecte noi, din cele 70 la nivel european. Ele sunt deocamdată proiecte de transport pur, aşteptăm să definim portofoliile să completăm cu acele proiecte zonale locale pe care le doriţi. Va fi un efort, este un alt stil, nu se merge pe metodologia deja cunoscută, ele sunt în curs de definire, este în curs de definire şi platforma naţională de investiţii, dar sunt sigur că împreună cu ministerele care se ocupă de acest lucru şi m-aş referi aici scurt doar la Ministerul Economiei şi Ministerul Dezvoltării vom putea să ne construim aceste pachete de proiecte şi vom putea să le pregătim pentru cei care le vor implementa peste câştiva ani. O să mă opresc aici, mulţumesc pentru atenţie şi vă aştept, aşa cum am spus, ori astăzi la standul nostru, ori în oricare din alte zile la colegii noştri de la minister, la cabinet pentru a discuta despre orice fel de problemă aveţi. Mulţumesc.
Mihaela Vrabete:
Mulţumim domnului ministru pentru abordarea foarte pro activă şi MDRAP este chiar foarte bucuros că am avut o colaborare foarte bună cu echipa dumneavoastră în a armoniza dispoziţiile din Planul Naţional de Amenajarea Teritoriului, Secţiunea transport cu prevederile Master Planului. Mulţumim frumos.Acum o să-mi intru într-un rol mai neplăcut, în sensul că timpul nostru se diminuează, am să rog pe partenerii de discuţie să ne organizăm în următorul fel: am să-l rog pe domnul preşedinte ANRSC, domnul Doru Ciocan, să ne dea o imagine, o perspectivă asupra modului în care respectă mediul, serviciile publice, apoi am să-l rog pe domnul Bogdan Puşcaş, preşedinte al ANAP, să ne... Să nu-l uitaţi pe domnul... Cum să-l uit, că dânsul ar trebui să încheie, pentru că exact la dumneavoastră sunt toate firele comunicării şi informaţii de bună calitate din partea tuturor actorilor de aici. Deci, cumva..O să fac o sinteză şi o să spun şi despre educaţie - cei care sunteţi furioşi, să rămâneţi aici, o să spună şi despre toate domeniile şi dacă plecaţi, nici nu ştiţi ceea ce pierdeţi.
O să-l rugăm şi pe domnul Bogdan Puşcaş să menţioneze aspectele sensibile ale procedurilor legale privind desfăşurarea tuturor proceselor de achiziţii publice. Mulţumesc frumos. Domnule preşedinte Doru Ciocan.
Doru Ciocan:
Mulţumesc, doamnă ministru. Domnilor primari, domnilor preşedinţi de judeţe, eu am un material cred că cel puţin de două ore. Serviciile comunitare de utilităţi publice sunt cele pe care dumneavoastră le gestionaţi în primul şi în primul rând şi o să fiu foarte scurt, o să trec foarte repede peste multe din slide-urile pe care le am prezentate. După cum vedeţi, este o elipsă destul de mare pusă pe ecran, care arată ce rol au comunităţile publice locale, adică despre serviciile de interes general. Şi vedeţi acolo cu un albastru mai deschis, un bleu, serviciile sociale de interes general şi serviciile de interes economic general.
O să vorbesc strict numai despre serviciile de interes economic general, care sunt serviciile comunitare de utilităţi publice, adică alimentarea cu apă şi cnalizarea, salubrizarea, termoficarea sau ncălzirea, transportul public local de călători şi iluminatul public. De ce am pus această imagine pe ecran? Pentru că în Comisia Europeană, în Uniunea Europeană, aceste servicii sunt împărţite pe cele două categorii, iar aceste servicii de interes economic general sunt serviciile care trebuie făcute sau realizate în beneficiul utilizatorilor, în beneficiul populaţiei, indiferent de costuri, adică fiecare dintre noi, fiecare dintre dumneavoastră suntem obligaţi să asigurăm aceste servicii populaţiei, iar ajutoarele financiare care se dau nu sunt considerate ajutoare de stat.
Prin urmare, spuneam despre obligaţia de serviciu public pentru a asigura populaţiei aceste utilităţi, lucru care este recunoscut de Comisia Europeană, de Uniunea Europeană şi nimeni dintre noi nu putem să ne abatem de la aceste reguli. Spuneam că din cadrul serviciilor comunitare de utilităţi publice fac parte alimentarea cu apă, producţia, transportul şi distribuţia energiei termice, salubrizare, transportul local de călători.
Deci, aceste activităţi sunt reglementate mai mult sau mai puţin corespunzător. Serviciul de alimentare cu apă este cel mai bine reglementat din acest punct de vedere şi dumneavoastră cunoaşteţi foarte bine, prin finanţarea de la bugetul local sau bugetul naţional, dar mai ales prin programele europene, înainte ISPA, după aceea POS-ul de mediu şi, din 2006, 2007, s-au dezvoltat acei operatori regionali cu asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, unde domnul prim-ministru, în deschiderea discuţiilor, făcea referire că reglemntările sau legislaţia de funcţionare a acestor asociaţii de dezvoltare intercomunitară are unele lacune, atât din prisma centrală, cât mai ales din prisma locală.
Adică dumneavoastră, ca şi autorităti publice locale, aveţi un entuzism mare ca să puteţi accesa fonduri europene ca să se dezvolte aceste servicii de utilităţi publice în localitătile dumneavoastră, iar după punerea în funcţiune, începeţi să cârcotiţi sau să propuneţi retragerea din aceste asociaţii, compromiţând investiţiile şi posibilităţile de a fi penalizaţi de Uniunea Europeană pentru fondurile care ni s-au alocat. Deci, din punctul acesta de vedere, serviciul de alimentare cu apă şi canalizare în România este foarte bine implementat. Vedeţi pe schemă cam în ce fel de formă funcţionează astăzi alimentarea cu apă în România.
În mediul urban, circa 99,8% din populaţie este alimentată cu apă, iar în mediul rural, mult, mult mai puţin. Vedem numărul localitătilor urbane, 318 au sisteme de alimentare cu apă, canalizare; la nivel rural, numai 1969. Deci, dacă facem o socoteală, vom vedea că la nivel de alimentare cu apă - şi aveţi graficul prezentat - astăzi, în România, avem circa 63% din populaţia României e alimentată cu apă, iar accesul la canalizare este de circa 50%. Chiar dacă până în 2018 România, prin Tratatul de aderare, şi-a luat angajamentul ca, în 2018, România să aibă alimentare cu apă 100% la nivel naţional şi canalizarea pentru localităţile mai mari de 2000 de locuitori, iarăşi, în proporţie de 100%, lucru care este mobilizator. Probabil că programul de finanţare 2014 - 2020 să fie foarte repede accesibil, în aşa fel încât prin noul program /.../ să putem atinge acele ţinte.
Ajungem la energia termică, lucrul cel mai dezastruos în România. Veţi spune de ce? Pe acest grafic avem numărul de localităţi, la nivelul întregii Românii, care erau alimentate cu energie termică în 1989 şi cât mai sunt astăzi, vorbim în sistemul centralizat. Cauzele au fost multiple. Multe dintre ele, din cauza inexistenţei legislaţiei corespunzătoare atât în domeniul alimentării cu energie, cât şi în domeniul mediului, cât şi în domeniul sănătăţii populaţiei, şi nu în ultimul rând, şi din cauza dumneavoastră, care, fie din varii motive, aţi lăsat la latitudinea fiecăruia dintre utilizatori sau dintre locuitorii localităţilor dumneavoastră să-şi găsească soluţii cum au dorit dumnealor, lucrul pe care o să-l vedem imediat, ce poate să provoace într-o perioadă de la 20 la 25 de ani ca şi repercusiuni.
În acest grafic aveţi şi populaţia care mai este racordată la sistemele centralizate de încălzire, circa 1.200.000 de apartamente astăzi, adică aproximativ 3.600.000 de persoane. Care ar fi principalele aspecte cu care se confruntă serviciile de alimentare cu energie termică? Instalaţiile de producere, de transport şi de distribuţie, în cea mai mare parte, nu au mai fost retehnologizate, reabilitate, reparate, întreţinute, lucru care a condus la foarte multe pierderi majore şi colapsul acelor sisteme de alimentare cu energie termică. Spuneam, neimplicarea autorităţilor locale în procesul de reabilitare şi menţinere a utilizatorilor în acel sistem centralizat, nu neapărat comunist. Astăzi, în lume, conform Directivei 27 a eficienţei energetice, transpusă în Legea 121 a României, statele membre sunt obligate să folosească combustibilii în instalaţii de cogenerare de înaltă eficienţă. Punctul principal este pus pe alimentarea cu energie termică şi, ulterior, partea de energie electrică.
Spuneam despre utilizarea centralelor individuale sau surselor locale individuale, despre efecte negative asupra sănătăţii populaţiei şi medicii, responsabilii cu sănătatea populaţiei au purces la a face studii, un studiu deosebit de complet începând din 2004 până în 2012 realizat de Facultatea de Medicină şi Farmacie din Cluj-Napoca împreună cu Academia Română filiala Cluj-Napoca şi reprezentanţi din SUA, au arătat că într-o perspectivă de 20-25 de ani populaţia României se va îmbolnăvi şi nu va şti de ce, iar deja suntem cam la acea perioadă. Şi vă pot spune că în judeţul Constanţa, pesoane care se simţeu deosebit de rău, au făcut analize, şi au găsit combinaţia de monoxid de carbon în sânge de la trei la cinci ori mai mare decat normalul. Asta în cazul acelor sisteme individuale de încălzire, lucru care a pus pe gânduri reprezentanţii instituţiilor de învăţământ superior din domeniul sănătăţii şi în acel material sunt atât de multe elemente încât cei care l-am studiat ne-am îngrozit.
Un lucru care obligatoriu trebuie realizat într-o manieră foarte, foarte rapidă. O să trec foarte repede şi la serviciul de salubrizare al localităţilor. Doamna ministru Palmer a prezentat câteva elemenete despre obligaţia noastră a tuturor de a colecta separat deşeurile. Dacă în programul POS Mediu 2007-2013 cinci localităţi au reuşit, cinci judeţe au reuşit să finalizeze acele smid-uri, din ele două sunt funcţionale, chiar dacă cinci sunt finalizate, lucru care arată de cele mai multe ori o neînţelegere în constituirea şi funcţionarea acelor asociaţii de dezvoltare intercomunitară la nivel de judeţ.
O să vedem aici în acest grafic un lucru iarăşi deosebit de trist. Dacă din 3.180 de UAT-uri în România, astăzi servicul de salubrizare este organizat la nivelul 2,366 de localităţi, deci astăzi, la nivelul anului 2016 mai avem localităţi în România unde colectarea deşeurilor nu se realizează. Mai spuneam că o să trecem peste serviciuul de salubrizare, sunt multe lucruri care ar putea fi detaliate, dumnevoastră puteţi să puneţi multe întrebări. Mai avem iluminatul public unde o greşeală a dumnevoastră, cred că intenţionată sau neintenţionată, nu aţi aplicat reglementările existente din 2007, ca dumneavoastră să deveniţi proprietarii infrastructurii de iluminat public din sistemul naţional de distribuţie a energiei electrice, lucru care a condus la nefuncţionarea acestora, sau funcţionează deosebit de prost, cum de altfel există reglementare prin care dumneavoastră eraţi obligaţi să încheiaţi cu distribuitorii de energie electrică acele contracte de utilizare cu titlu gratuit a infrastructurii electrice şi atunci puteaţi să dezvoltaţi sistemele de iluminat public în condiţii foarte, foarte bune.
La transportul public local o să spun câteva cuvinte. Dacă din '90 prin dispariţia acelor IJTL-uri sau întreprinderi de transport auto, din 1990 pâna în 2002 a fost un care pe care cu transportul local de călători în România. Din 2002 până în 2007 a început reglementare, în 2007 s-au elaborat reglementări mai bune, dar astăzi sunt în contradicţie cu Regulamentul 1370 al Comisiei Europene şi astăzi, la nivelul Ministerului Dezvoltării s-a elaborat un act normativ, o nouă propunere de lege a transportului local de călătari, care să respecte întru totul cerinţele atât ale utilizatorilor din România, cât şi condiţionalităţile impuse de Comisia Europeană..La concluzii, şi o să închei cu asta, deci avem acele trei biluţe şi o să fac o discuţie un pic, un pic mai la obiect, deci avem acolo cu verde salubrizare, cu albastru serviciile de apă şi canalizare şi cu un fel de roşu energia termică.
Eu le consider şi împreună cu ai mei colegi din instituţia pe care o reprezint, aceste trei măsuri mari reprezintă sau pot reprezenta sănătatea populaţiei. Dacă vom avea apă, dacă vom avea curăţenie, dacă vom avea încălzire sigur vom putea să vorbim despre sănătatea populaţiei. Celelalte, că stăm pe întuneric, că mergem pe jos sau cu bicicleta, deci dacă le vom avea pe astea sigur vom reuşi să avem un popor sănătos. Pentru asta trebuie, atât noi, cât şi dumneavoastră să facem frontul comun în aşa fel încât aceste trei lucruri să le putem asigura populaţiei. Mai sunt multe de discutat, mai aveam multe slide-uri de prezentat, dar vă mulţumesc şi aştept ca cele trei elemente: apă, curăţenie şi încălzire, să le putem transpune în sănătatea populaţiei. Mulţumesc.
Mihaela Vrabete
Mulţumim domnului preşedinte ANRSC. Este clar că lucrurile depind de mai mulţi factori şi trebuie să existe multă deschidere, sunt lucruri care rămân în urmă nefăcute în timp şi din partea unora şi din partea celorlalţi. Este adevărat că trebuie să-ţi vezi obiectivele comune ca să poţi să treci peste animozităţi sau frustrări, dar calea parteneriatului, aşa mai contondentă, mai dificilă trebuie abordată. Mai sunt şi alte aspecte dificile şi cele legate de achiziţiile publice, o să-l rugăm frumos pe domnul preşedinte Bogdan Puşcaş să ne dea puţină lumină şi direcţie în treaba asta şi apoi îl rugăm mult pe domnul ministru Marius Bostan să ne ajute să conectăm toate aceste domenii la client, la cetăţean, instituţiile să poată comunica şi să asigure conversaţia necesară unei bune desfăşurări a acestor servicii. Mulţumesc.
Bogdan Pușcaș
Domnilor miniştri, stimaţi aleşi locali, distinşi invitaţi, voi foarte foarte scurt pentru că am înţeles foarte bine că şi timpul şi răbdarea dumneavoastră sunt resurse limitate, voi începe cu o promisiune şi o să finalizez cu o informaţie foarte foarte nouă. Ce pot să vă promit este că nu voi depăşi cinci minute şi dacă tot lucrurile sunt puse în cheia energiei verzi, aş vrea să fiţi şi dumneavoastră foarte atenţi când discutaţi de pachetul legilor din domeniul achiziţiilor publice şi la Legea nr. 69/2016, Legea achiziţiilor publice verzi. Dincolo de asta trebuie să ştiţi că, prelungind un pic discursul colegului de la ANRSC, Legea nr. 51 este un subiect fierbinte şi vă invit să discutăm, dincolo de aceste câteva minute, în care suntem în panelul oficial, poate diseară, într-un mediu mai relaxat, poate începând de mâine la sediul agenţiei sau la sediile unităţilor administrativ-teritoriale pe care le conduceţi şi să vedem exact în ce direcţie ducem aceste servicii comunale şi cum le vom atribui furnizorilor.
În acelaşi timp, mesajul general este următorul: că prin acest nou pachet legislativ dăm startul unei noi abordări în ceea ce priveşte cheltuiea banilor publici. Trebuie să aveţi în vedere faptul că achiziţiile, mai precis cumpărăturile pe care le veţi face trebuie să fie similare cu cele pe care le faceţi din bugetul personal. Trebuie să ştiţi că raportul calitate-preţ, studierea pieţei, un plan de venituri şi cheltuieli, un buget bine fundamentat, o strategie de contractare nu sunt doar elemente pe care am ţinut în mod expres să le transpunem din directive europene şi să le introducem în legislaţia românească pentru a fi şi noi în rândul lumii.
Sunt elemente care şi-au demonstrat utilitatea pe tot parcursul comunităţii economice europene, pe tot parcursul UE şi suntem, mai de voie, mai de nevoie, aproape de a le implementa. Un al doilea element extrem de important şi cu un pronunţat caracter general este acela că achiziţiile publice vor migra foarte repede şi masiv în mediul online. După cum aţi văzut, în normele de aplicare a celor două legi pe care vi le-am propus, licitaţia deschisă, licitaţia restrânsă şi procedura competitivă într-o singură etapă se desfăşoară exclusiv online, dacă mai adăugaţi şi faptul că pentru a face o achiziţie directă prima dată va trebui să consultaţi catalogul electronic din sistem, veţi vedea că astăzi marea majoritate a achiziţiilor se leagă de mediul online.
În plus, trebuie să ştiţi că 2018 este brona limită până la care toate achiziţiile publice din România se vor desfăşura în mediu exclusiv online. În aceleaşi timp, aş vrea să vă transmit un mesaj foarte, foarte tranşant şi foarte deschis, avem nevoie de realitatea de zi cu zi pe care dumneavoastră o gestionaţi. Noi am introdus un nou set de legi, am realizat aceste norme de aplicare şi, după cum aţi văzut, uşor, uşor începem să vă introducem în noul context prin elemente legislative, prin instrucţiuni, prin documentaţii standardizate, însă fără feedback-ul, însă fără răspunsul oamenilor care lucrează pentru dumneavoastră nu vom putea calibra pe deplin acest nou pachet legislativ şi nu va deveni un instrument cu adevărat util şi de aceea aş vrea să spun, şi am fost foarte atent la prezentările de dimineaţă, că da, şi noi suntem foarte, foarte în favoarea unui cost standard, unui nivel minim de calitate, însă aş vrea să punem împreună presiune pe reglementatorii naţionali, pe organismele patronale, pe cei care deţin cunoaşterea, din mediul universitar, de ce nu, pentru a realiza aceste specificaţii tehnice, aceste documentaţii standardizate de maniera la care ele să ne fie utile şi nouă în procesul de evaluare şi control şi dumneavoastră în implementare, pentru că foarte mulţi dintre dumneavoastră şi cred că am remarcat speech-ul domnului primar Negoiţă, spuneaţi că aveţi nevoi de standarde de calitate şi de criterii, ce vreau eu să vă spun este că da, ANAF este în favoarea acestor criterii, dar nu noi suntem cei care le vom stabili.
Dincolo de toate lucrurile care ar putea să fie pe departe perfecte, perfectibile în această perioadă, pentru că sunt multe elemente de noutate, sunt multe lucruri la care trebuie să vă adaptaţi vreau să rămâneţi cu ideea că în Agenţia Naţională de Achiziţii Publice şi în cei 425 de angaţi aveţi în fiecare dintre noi un partener, unul dintre cei care cu siguranţa s-a răspunde la e-mai-luri, la telefoane şi în perioada imediat următoare vă vor ajuta cu tot ce aveţi nevoie şi ca să mă ţin şi de promisiune şi să primiţi şi acea nouă informaţie, aş vrea să ştiţi că de astăzi există pe site-ul Agenţiei un set de informaţii consolidate, prezentat într-un sistem foarte uşor digerabil, într-un sistem de slide-uri, sunt undeva la 100, 100 şi ceva de s slide-uri.
Ca instrument de lucru util pentru toţi experţii din achiziţiile publice îl găsiţi pe sit-ul nostru anaf.gov.ro, pe prima pagină la secţiunea "documente utile". Vă aştept în continuare cu reacţii. Ne dorim să fim aproape de dumneavoastră şi să ştiţi că orice idee bine argumentată îşi poate găsi locul în instrucţiunile pe care le vom emite sau în instrumentele clasice şi online de care ne vom folosi în implementarea noului pachet legislativ. Vă mulţumesc încă odată pentru răbdare.
Mihaela Vrabete
Mulţumim frumos, domnule preşedinte. Şi acum o să-l rugăm pe domnul ministru, stăpânul inelelor în comumicaţii şi în societatea informaţională, pe domnul ministru Marius Bostan.
Marius Bostan
Mulţumesc pentru introducere. Îmi place foarte mult filmul "Stăpânul inelelor"; binele învinge întotdeauna şi eu sunt un om care cred în chestiunea asta şi lupt pentru ea. Aş vrea, în primul rând, să încep mulţumindu-vă acelora dintre dumneavoastră care ne-aţi ajutat la autorizarea punctelor de prezenţă locale din internet de bandă largă de nouă generaţie în mediul rural, sunt peste 200 de locaţii finalizate, vom mai finaliza încă 500 până la sfârşitul anului.
Şi vreau să aduc mulţumiri speciale acelor edili care s-au preocupat, pentru că o parte s-au preocupat, o parte nu s-au preocupat, o parte s-au preocupat mai mult, alţii mai puţin, unii chiar au pus piedici şi le mulţumesc acelora care au înţeles importanţa internetului în mediul rural pentru educaţie, pentru copii, pentru viitor, pentru dezvoltarea mediului economic local, pentru furnizarea unor servicii mai bune pentru cetăţeni în administraţie şi, de ce nu, pentru a ţine legătura mai uşor cu cei dragi aflaţi departe, care au plecat din ţara noastră şi au părăsit sate, oraşe întregi, ducându-se spre nicăieri, spre alte zări să-şi câştige existenţa, să ducă o viaţă mai bună.
Rolul nostru este să le facem o viaţă mai bună aici şi acesta este mesajul meu de astăzi 'încercaţi să dăsiţi noi oportunităţi'.
Noile oportunităţi, o parte dintre ele, să ştiţi că sunt date de evoluţia tehnologică. Orice strategie veţi face, orice gând de viitor vă veţi face în aceşti patru ani, din experienţă vă spun, este bine să ţineţi cont de schimbările tehnologice. Eu câteodată am ţinut, câte odată nu am ţinut, când nu am ţinut am pierdut, întotdeauna am pierdut când nu am ţinut cont de schimbările tehnologice. Orice strategie aţi face, pentru că astăzi aici tema acestui seminar şi acestui atelier era dezvoltare economică şi strategii naţionale în strijinul dumneavoastră, şi era competitivitate, această competitivitate o obţinem de multe ori cu ajutorul tehnologiei, cu ajutorul inteligenţei.
Orice strategie aţi face, pentru că aţi venit cu un program electoral pe patru ani şi probabil există o strategie de dezvoltare în multe din comunităţile dumneavoastră, vă rog să ţineţi cont de strategia Agenda Digitală a României. Este o strategie până în 2020.
Orice strategie faceţi în comunitate să ţineţi cont de aceste lucruri. Vă rog să cercetaţi şi Strategia Digital Single Market a UE şi să încercaţi să folosiţi elemente de acolo, poate vă ajutăîn ridicarea nivelului de competitivitate. În acelaşi timp, pe site-ul ministerului nostru o să mai găsiţi o strategie ;Strategia de introducere a reţelelor de bandă largă, a reţelelor de nouă generaţie şi a modelelor de introducere'. Dacă nu avem suficiente străzi, drumuri şi nu avem suficienţi bani pentru ele, măcar autostrăzi de comunicaţii să avem.
Aceste comunicaţii ne leagă cu toată lumea, cu tot mapamondul şi cu toată lumea civilizată. Impactul este devastator şi în atâtea comunităţi în care au fost introduse aceste noi tehnologii s-au văzut schimbări majore. Deci sunt exemple, nu sunt gânduri sau opinii personale, sunt exemple pe care le puteţi măsura, le puteţi vedea.
Asta despre mediul rural. Am atins acest subiect atât de important pentru mine, eu provin din mediul rural, m-am ridicat pornind dintr-un sat din judeul Vrancea şi am ajuns aici. Am trecut prin toate palierele de educaţie posibile la care am avut acces şi care m-au preocupat şi consider că ceea ce spunea Costin mai devreme este extrem de important. Acest decalajaj..., în mediul rural sunt nişte oportunităţi, sunt şi nişte dezavantaje. Partea de comunicaţii şi de internet rezolvă o parte, nu rezolvă tot, dar rezolvă o parte din decalaj şi este un semn de civilitate să ne ocupăm de asta, să vedem, să avem acoperire.
Acoperirea o fac operatorii, important este să avem o foarte bună legătură cu operatorii, ei fac marile investiţii. Noi, statul, încercăm în aceste zone defavorizate, 700 de puncte din ţară defavorizate şi venim cu infrastructura acolo. În acelaşi timp, mi-am asumat în noiembrie că voi veni cu o încercare de simplificare a obţinerii de autorizaţii în acest domeniu şi legea privind infrastructura de comunicaţii electronice a trecut prin guvern, guvernul Cioloş a trimis-o către parlament şi parlamentul a votat-o, şi a votat-o datorită sprijinului oamenilor inteligenţi din ţara asta.
Această lege micşorează costul instalării de infrastructură. Asta înseamnă cu cât va costa mai puţin instalarea de infrastructură şi piedici vor fi mai puţine, cu atât ne vom putea menţine în topul vitezelor de Internet din Europa şi asta ne va aduce un avantaj comparativ. Aş vrea să vă spun, în acelaşi timp, să vă mulţumesc acelora dintre dumneavoastră care v-aţi înscris în ghiseul.ro, erau zilele trecute 234 de administraţii locale înscrise în ghiseul.ro, oferind posibilitatea cetăţenilor să plătească taxe şi impozite cu ajutorul cardului. Vă mulţumesc tuturor celor 234 care v-aţi înscris. Aşteptăm cât mai multe administraţii locale să se înscrie şi avem promisiunea de la Ministerul de Finanţe că şi ANAF se va înscrie în această platformă ghiseul.ro până în toamnă. Până acum nu era înscris. Astfel încât să nu fie nevoie să stai la coadă să plăteşti, măcar să poţi să o faci de acasă, în mod civilizat şi liniştitit. În două săptămâni, am promisiunea de la preşedinta agenţiei că are în producţie posibilitatea de plată pentru cei din afara ţării.
Cei din afara ţării trimit bani puţin pentru taxe şi impozite prin diverse alte metode de plată. Părinţii, în februarie, să prindă reducerea, merg, câteodată alunecă pe gheaţă, după asta merg cu un picior rupt la spital şi beneficiază de îngrijiri de sănătate, pentru a plăti acei 100 de lei impozit sau 200 de lei, să câştige acei 20 de lei. În două-trei săptămâni, până la finalul lunii, să nu exagerez, vom avea posibilitatea, pentru acei români care au proprietăţi în România să poată să-şi plătească cu cardul impozitele şi taxele şi amenzile. În acelaşi timp, acest lucru va fi posibil dacă dumneavoastră veţi fi în ghiseul.ro, daca veţi fi înrolaţi, dacă baza dumneavoastră de date, de taxe şi impozite va fi interconectată şi va fi în ghiseul.ro, atunci vom putea face aceste lucruri.
Cooperarea dintre administraţia centrală şi cea locală este definitorie pentru beneficiul şi pentru interesul cetăţeanului şi din cauza acestui interes trebuie să cooperăm. Suntem condamnaţi la cooperare, să ducem serviciile cât mai aproape de cetăţeni, acesta este un principiu fundamental şi important, cetăţeanul trebuie să fie cât mai aproape de cei care decid asupra sorţii sale şi acest guvern a dat dovadă că a început să facă nişte lucruri şi sunt convins că va continua să facă lucruri foarte importante pentru următorii, nu 10, 20 de ani.
Şi această strategie de dezvoltare a administraţiei este un punct important şi ce a anunţat vicepremierul Dîncu şi ce a anunţat astăzi premierul Cioloş, eu spun că sunt lucruri istorice şi o să vă amintiţi de ele. Premierul Cioloş, când era comisar european, s-a luptat pentru acest proiect de Internet la sate. Acest proiect, la un moment dat, era oprit. Premierul Cioloş, fiind comisar european, nu era ministru în România, s-a bătut pentru Internetul la sate, este preocupat de soarta satului românesc. Aş vrea să vă mai spun despre mediul urban. Am lansat deunăzi un proiect şi toată lumea a spus "domnule, dar cum vei face asta"?
Să avem şi noi un smart city în România, să putem să-l arătăm României şi lumii, să avem un model de succes, pentru că multe din soluţiile din administraţie provin, cum să spun, sunt copiate sau sunt inspirate din alte părţi. Trebuie să spunem asta. Haideţi să avem şi noi un model românesc, să avem Alba Iulia 2018 un oraş inteligent, un oraş în care plăţile să se poată să se facă foarte uşor, parcările să fie inteligente, iluminatul să fie inteligent, să facem reduceri cu iluminatul şi să avem aşa de mult verde, cum spunea ministra mediului mai devreme. Să avem un trafic inteligent, să avem un turism şi acces la servicii turistice în mod inteligent şi să avem diaspora conectată cu ţara, să avem o singură Românie. În 2018 să construim o singură Românie şi aceasta este ţinta anunţată. Vă spun, reacţie: peste 40 de companii şi-au declarat aportul că vin cu suport gratuit, cu suport tehnic şi fizic pentru construirea unui oraş al viitorului în România. Deci, entuziasmul a fost foarte foarte mare pentru... Noile tehnologii de multe ori au o rezistenţă în a fi împărtăşite, în a fi să spun aşa puse în practică şi de asta puterea exemplului în tehnologie este extrem de importantă. Ce o să se întâmple în următorii cinci ani?
Dacă vreţi să vă poziţionaţi comunităţile, uitaţi-vă la valul tehnologic, uitaţ-vă la mulţimea de date, la toate lucrurile care se interconectează, zeci de miliarde de lucruri vor fi interconectate în următorii ani, până în 2020 volumul de date strâns va fi uriaş. Numai în ultimii doi ani, să vă dau aşa un procent, în ultimii doi ani, totalitatea datelor în format electronic strânse în ultimii doi ani sunt 80% din totalitatea datelor electronice existente. Vă daţi seama cu ce viteză se schimbă lumea? Gandiţi-vă la acest val, indiferent că sunteţi într-un oraş mare sau un oraş mic.
Mai aveam multe de spus, dar masa este foarte importantă şi aveţi telefonul meu, oricând aveţi nevoie de ceva, telefonul meu este 0722 607 849. Oricând aveţi vreo problemă, aveţi nevoie de un sfat pe domeniul tehnologic, al comunicaţiilor, de exemplu, dacă construiţi un drum, nu uitaţi să puneţi canalizaţie pentru comunicaţii dedesubt. Veţi avea nevoie de ea, mai devreme sau mai târziu. 0722 607 849. Pe site-ul comunicaţii.gov.ro veţi găsiţi şi adresa de e-mail: cabinetministru@comunicatii.gov.ro. Oricând la cabinet la mine răspunde cineva, dar aveţi telefonul meu personal, dacă nu vă răspund, îmi daţi un SMS. Vă mulţumesc.
Mihaela Vrabete
Mulţumim şi noi. Doamnă ministru, domnule viceprim-ministru, domnilor miniştri, domnilor preşedinţi mulţumim frumos pentru intervenţiile pline de sens şi informaţii şi umor care au avut loc aici. Este clar că administraţia locală încearcă să facă tot ce poate cu instrumentele care îi sunt specifice, să deseneze un cadru de acţiune, să configureze un....
Dostları ilə paylaş: |