Abordarea strategică privind valorificarea
Yüklə 396,53 Kb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- II. Aspectul practic şi impactul socio-economic 2.1 Contextul aplicativ La nivel internaţional
- MINIM E uro MAXIM Euro MEDIU Euro
- 2.2 Cadrul legislativ şi normativ
- 2.3 Estimarea potenţialului de biomasă
- Cultura Reziduul de biomasă Producţia de materie uscată
- Specificare Un. măsură 2006 2007 2008
- Tipul de resursă de biomasă Producţia totală de boabe (mii tone) Producţia medie de materie uscată (biomasă)
- Total 4412,8
- Regiune Suprafaţa, ha Producţia globală, Mii tone
- Porumb Centru
- Legume Centru
- Struguri Centru
- Fructe Centru
- 2.3.1 Culturile energetice
- Regiunea Suprafaţa
- 2.3.2 Scenarii privind valorificarea potenţialului energetic al biomasei
- 2.3.3 Autorităţi şi instituţii competente
- 2.3.4. Valoarea problemei în context economic, social şi ecologic
|
Strategia privind valorificarea potenţialului de biomasă şi direcţii de acţiune pentru dezvoltare şi utilizare. I. INTRODUCERE Scopul principal în abordarea politicii privind utilizarea şi valorificarea potenţialului energetic al biomasei este substituirea treptată a consumului de combustibilul fosil prin procesarea biomasei vegetale în brichete şi peleţi pentru utilizare, în scop casnic şi social (încălzirea instituţiilor sociale :grădiniţe de copii, şcoli, case de cultură, spitale, policlinici, puncte medicale ş.a.) în condiţii de durabilitate, eficienţă şi competitivitate. Obiectivul general al politicii privind valorificarea potenţialului energetic al biomasei este integrarea si consolidarea potenţialului tehnico-ştiinţific, informaţional, educaţional si implementarea practicilor agricole privind utilizarea biomasei ca materie primă pentru producerea combustibilului solid, în condiţiile menţinerii calităţii mediului. Impactul socio-economic major al abordării strategice privind valorificarea potenţialului de biomasă constă în extinderea sferei de producere a complexului agroindustrial al Republicii Moldova, prin crearea locurilor de muncă, micşorarea importului de resurse energetice fosile, asigurarea securităţii energetice în mediul rural şi protecţia mediului. În acest sens, prin aplicarea tehnologiilor pentru valorificarea biomasei solide agricole, în vederea obţinerii de energie şi a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, biomasa reprezintă o soluţie eficientă, regenerabilă şi sustenabilă, aplicată cu succes de majoritatea ţărilor europene. Datorită deshidratării acestui combustibil şi comprimării biomasei, se obţin peleţi şi brichete, un combustibil solid, ecologic şi standardizat din punct de vedere al procesului de combustie. Peleţii şi brichetele proveniţi din deşeurile agrare au o denumire generică agri - peleţi (paie, coceni, masa vegetală de floarea soarelui, etc.); Peleţii şi brichetele pot fi utilizate în centrale termice casnice sau industriale, cu minime emisii în mediul înconjurător. Totodată, sistemele moderne de stocare, alimentare şi ardere permit automatizarea completă a procesului, în condiţii de siguranţă, confort şi protecţie a mediului. Astfel, datorită puterii calorice şi a compoziţiei omogene a acestora, peleţii şi brichetele pot asigura încălzirea în regim automat a unor locuinţe, şcoli, sedii administrative pe o durată îndelungată, necesitând o aprovizionare la intervale relativ mari de timp (1-3 luni). Peleţii şi brichetele pot fi utilizate în arzătoare speciale, cuptoare sau boilere, adaptate la arderea peleţilor şi brichetelor cu circuite de fum. Peleţii şi brichetele constituie un nou combustibil, care răspunde actualelor cerinţe de utilizare a energiei „curate” şi regenerative, de asemenea reprezintă o alternativa de încălzire domestică şi industrială ecologică. Pentru RM, în condiţiile alinierii preţurilor combustibililor clasici la cele europene, în curând, biomasa va deveni alternativa cea mai avantajoasă şi cea mai confortabilă. În aceste condiţii, se impune o popularizare intensă a conceptului privind valorificarea potenţialului de biomasă şi este necesară o politică de dezvoltare durabilă a mediului rural care să fie adoptată de către Guvernul Republicii Moldova. Prin elaborarea şi perfecţionarea actelor normative şi legislative privind valorificarea potenţialului de biomasă, cu formarea unui cadru legal naţional, transparent şi eficient care să includă stimulentele aprobate de practica internaţională, se va atinge scopul principal de valorificare a potenţialului de biomasă privind substituirea către a.2015 a unei cote de 10 % a consumului de combustibil tradiţional. Abordarea UE privind exploatarea potenţialului biocombustibilului se referă la - continuarea promovării biocombustibilului în UE şi în ţările în curs de dezvoltare, astfel încât producerea şi utilizarea lor să aibă efecte pozitive asupra mediului şi, din considerente de tip concurenţial, să contribuie la obiectivele strategiei de la Lisabona. Comparativ cu alte resurse energetice, ţara noastră are un potenţial sporit de resurse de tip biomasă. Biomasa poate fi utilizata ca resursă pentru producerea biocombustibililor solizi, iar creşterea solicitărilor va contribui în mod esenţial la satisfacerea cererii în culturile de bază. Astfel, ridicarea nivelului de conştientizare de către populaţie a actualităţii problemei utilizării biomasei prin proiecte demonstrative şi înlăturării obstacolelor de ordin tehnic va contribui la dezvoltarea durabilă a agriculturii şi a ţării. Prezenta strategie include o descriere a aspectului practic, care constă în crearea unei platforme ştiinţifico-tehnologice naţionale, în domeniul valorificării potenţialului de biomasă. Strategia este elaborată în baza prevederilor stipulate în Legea Energiei Regenerabile, nr. 160 din 12.07.2007.
Scurt istoric al producţiei de peleţi şi brichete: - 1970 - este construită prima unitate de producţie a peleţilor din lemn, în oraşul Brownsville din SUA; - 1983 - prima centrala termica rezidenţială în USA ce utilizează drept combustibil - peleti; - 1990 - în Suedia se începe producţia industrială a peleţilor din lemn în calitate de combustibil - 1996 - deja existau peste 20 de producători de centrale termice şi cca. 80 de producători de peleţi. În acelaşi timp, în America de Nord pentru încălzirea caselor se utilizau cca. un milion de tone de peleţi; - 1997 - în America de Nord funcţionau cca. 500.000 de centrale termice pe baza de peleţi. Producţia de peleţi din lemn şi dezvoltarea rapidă a pieţei de desfacere pentru acest produs, se datorează, în principal, următoarelor motive: - constituie o utilizare eficienta a resurselor vegetale ale comunităţii pentru producerea de energie termica, la costuri reduse; - peleţii sunt uşor de utilizat în instalaţiile cu alimentare automată, spre deosebire de brichetele clasice de dimensiuni mari, care, în general, se utilizează ca înlocuitor al lemnului de foc; - prin ardere, nu elimină noxe şi nu conduc la fenomenul de încălzire globală, eliberând tot atâta bioxid de carbon cât consumă materia primă vegetală pentru a fi produsă. Producerea acestor minibrichete se realizează în instalaţii specializate, în general, prin extrudare şi nu necesită aditivi şi lianţi datorita răşinilor naturali în materia primă de bază; - Principalele caracteristici sunt: Volum depozitare: 1,5m3 / tonă şi; Echivalenţa: - 1000 litri combustibil lichid = 2,1 tone peleţi; - 1 tona combustibil lichid = 2,5 tone peleţi. În Germania, dinamica, ultimii 3 ani, vânzărilor de sobe şi cazane care utilizează combustibil solid sub forma de peleţi şi brichete, reprezintă astfel: - 2003 - 11000 bucăţi; - 2004 - 23000 bucăţi; - 2005 - 38000 bucăţi. În ţările Europei de Vest sunt elaborate normative pentru peleţi. Astfel, în Germania peleţii utilizaţi trebuie sa corespunda cu DIN 51731. Studiile demonstrează că acest combustibilul solid din biomasă are cea mai redusă emisie de gaze nocive, în comparaţie cu emisiile altor combustibili, de exemplu lemnul de foc sau petrolul. Austria, Franţa, Germania, Portugalia şi Elveţia au produs în anul 2004 o cantitate totală de cca. 128 milioane tone de peleţi, iar costurile au fost următoarele: Tabelul 1
Un indiciu relevant asupra costului de fabricaţie este faptul că, în România, tona de rumeguş s-a vândut, în cursul anului 2006, cu 1-3 euro, ceea ce reprezintă un preţ de cca.10 ori mai scăzut decât în ţările europene. În primele 8 luni ale anului 2006 tona de peleţi s-a vândut la export de către firmele din România la preturi EXW, începând de la cca. 120 euro, în ianuarie 2006, până la 180 euro, în august 2006, iar costurile de producţie ,în mod sigur, nu au suferit o creştere importantă. Un calcul teoretic al costurilor de producţie în România, faţă de preturile actuale pentru achiziţie la energie electrică, transport şi deşeuri din masă lemnoasă situează valoarea preţului de cost al peleţilor, în mediu, 70 euro/tona şi poate oscila, în funcţie de capacitatea liniei de fabricaţie şi de distanţa faţă de sursa de materie primă. Din estimările MADR, chiar dacă costul de achiziţie al rumeguşului va creste de 10 ori, costul de fabricaţie al peleţilor, în România, nu poate depăşi, în anul 2011, mai mult de cca. 80 euro / tona. În concluzie, putem menţiona că producţia de peleţi este o afacere profitabilă. Cât priveşte materia primă, trebuie să menţionăm că aceasta nu se limitează doar la materia biomasei. Cercetările din ţările dezvoltate au condus la crearea unor plante cu deosebite capacităţi de regenerare. Astfel, în Suedia deja sunt cultivate cca. 50.000 ha de teren cu o plantă denumită "salcie energetică" - plantă ce produce, în primul an de la însămânţare, cca. 10 tone de material vegetal la un hectar, iar începând din al doilea an, producţia ajunge la 40 tone/ha. În Ungaria, sunt cultivate deja 2000 hectare cu această plantă, iar producţia, datorită zonei cu temperaturi mai ridicate decât în Suedia, este de cca. 60 tone/ha. Comunitatea Europeana a elaborat recent o legislaţie în acest domeniu, iar tarile din Comunitate, printre care şi Ungaria, au adoptat deja această lege, prin care se subvenţionează de către stat agenţii economici care doresc să cultive aceste plante energetice. În România, există agenţi economici care deja deţin licenţe pentru cultivarea în pepinieră a bulbilor necesari pentru plantarea acestor arbuşti energetici. Soluţia utilizării acestor plante pentru obţinerea de energie are un mare avantaj, întrucât materia primă este regenerabilă şi nu limitată ca actualii carburanţi. La nivel naţional. În prezent, lipseşte o abordare integrală, completă şi argumentată ştiinţific a eficienţei utilizării potenţialului de biomasă, astfel, agenţii economici din domeniul agricol, precum şi populaţia din mediul rural nu sunt conştienţi de valoarea energetică a biomasei şi nu dispun de răspunsuri adecvate şi argumentate ştiinţific la întrebările cu privire la potenţialul disponibil, domeniile raţionale de utilizare a energiei regenerabile, preţul de cost estimativ al unei unităţi de energie regenerabilă şi volumul de resurse energetice fosile, care poate fi substituit prin valorificarea lui în Republica Moldova. Valorificarea potenţialului energetic al biomasei are o mare importanţă la atingerea câtorva obiective strategice privind creşterea securităţii energetice, reducerea importurilor de combustibil solid, precum şi pentru o dezvoltare durabilă a sectorului rural şi protecţia mediului. Impactul socio-economic major al abordării strategice privind valorificarea potenţialului de biomasă constă în extinderea sferei de producere a complexului agroindustrial al Republicii Moldova, şi crearea locurilor de muncă, micşorarea importului de resurse energetice fosile, îmbunătăţirea balanţei de plăţi, asigurarea securităţii energetice şi protecţia mediului.
La nivel comunitar, activităţile de valorificare a potenţialului de biomasă este prevăzut în contextul următoarelor documente: 1. Decizia CE nr. 702/21.10.2006 - Orientările Strategice Comunitare privind Coeziunea 2007-2013 (Community Strategic Guidelines on Cohesion); 2. Directiva 75/442/EEC, Decizia 94/3/EEC; 3. Planul de acţiune producere de biomasă – COM (2005) 628 final, dat publicităţii la Bruxelles în 07.12.2005; 4. Cartea Alba a Politicilor Energetice – revizuită – 2006. 5. Directiva 2003/30/CE din 17 mai 2003 (JO L 123) privind promovarea utilizării potenţialului de biomasă reexaminată recent. Pentru Republica Moldova direcţiile de acţiune pentru dezvoltarea şi utilizarea biomasei abordează un impact socioeconomic bine definit, prin contribuţia sa la realizarea obiectivelor stipulate in documentele aprobate de Parlament si Guvern: 1. „Strategia naţională de dezvoltare pe anii 2008-2011”, aprobată prin Legea nr. 295-XVI din 21.12.2007:
- p. 5.5.1 (ii) Îmbunătăţirea sistemului de gestionare a deşeurilor, în scopul reducerii cantităţii şi a impactului acestora, inclusiv, crearea infrastructurii de depozitare si de prelucrare a deşeurilor; - p. 5.5.1 (v) Colaborarea multilaterală privind monitorizarea si protecţia bazinelor râurilor Prut si Nistru, inclusiv, gestionarea apelor, pescuitul şi irigarea; - p. 5.5.1 (vi) Eficientizarea consumului de energie, promovarea energiei regenerabile ; 2. Obiectivul 4.5 „Surse de energie regenerabilă” din „Strategia energetică a Republicii Moldova pană în anul 2020”, aprobată la 21.08.2007; 3. Obiectivele Planului de acţiuni pentru implementarea „Strategiei energetice a Republicii Moldova, pană în anul 2020”: - p. 5.5 „Efectuarea studiilor de fezabilitate privind oportunitatea implementării proiectelor de valorificare a SRE”; - p. 5.6 „Elaborarea şi implementarea programelor de cultivare a plantelor energetice pentru producerea combustibililor solizi”; - p. 5.14 „Crearea unei întreprinderi de prelucrare a deşeurilor de provenienţă vegetală pentru obţinerea combustibilului solid”; - p. 5.20 „Crearea poligoanelor de eficienţă privind sursele regenerabile de energie”. 4. Articolul 6. Obiectivele politicii de stat în domeniul energiei regenerabile din „Legea Energiei Regenerabile”, adoptată la 12.07.2007. În acelaşi timp, politica de utilizare a biomasei pentru obţinerea combustibililor trebuie să fie axată pe anumite restricţii privind:
Abordarea politicii întru dezvoltarea producţiei de biomasă pentru obţinerea carburanţilor solizi trebuie să nu creeze o ameninţare asupra siguranţei alimentare, precum şi pentru mediu. Activitatea practică constă în crearea unei platforme ştiinţifico-tehnologice naţionale, în domeniul valorificării potenţialului de biomasă, care va avea suport tehnic şi experimental pentru toate tipurile de energie regenerabilă. 2.3 Estimarea potenţialului de biomasă Agricultura poate aduce o contribuţie enormă la furnizarea materiei prime pentru producerea combustibilului solid, în retenţia carbonului şi în reducerea efectului de seră. Totodată, valorificarea biomasei este o şansă pentru agricultură în ambele sensuri: atât în deschiderea de noi oportunităţi, cât şi în limitarea carbonului din activităţile agricole. Pentru biocombustibili, ţinta de 10% reprezintă o abordare rezonabilă, ambiţioasă, dar suficient de prudentă. Dat fiind faptul provocărilor de viitor şi abordării soluţiilor cuprinse în cadrul politicii de dezvoltare rurală, energia regenerabilă nu doar acoperă, ci şi extinde problematica adaptării la consecinţele schimbării climei, lucru ce constituie cheia provocărilor, în special, pentru sectorul agroalimentar. Combustibilul solid se obţine cel mai simplu din biomasa vegetală nevaloroasă. Abordarea strategică preconizează valorificarea potenţialului energetic al biomasei, care este tratat ca o soluţie avantajoasă pentru micşorarea dependenţei ţării de importul resurselor energetice. Potenţialul de resurse de materii prime al RM pentru producerea de biocombustibil solid include atât resurse oferite de agricultură, cât şi resurse oferite de la culturile energetice.
Tabelul 2
Procesul de valorificare a potenţialului de biomasă se află la faza iniţială de demarare. La momentul actual, legislaţia primară cu privire la utilizarea resurselor regenerabile de energie este elaborată şi armonizată parţial cu prevederile legislaţiei Uniunii Europene. Legislaţia în cauză cuprinde, preponderent, prevederi generale, ulterior, este necesar să fie elaborat un set de acte normative pentru reglementarea integrală a tuturor activităţilor în domeniul vizat. Evoluţia suprafeţelor principalelor culturi agricole şi nivelul recoltelor Tabelul 3
Resursele de biomasă ale RM de la principalele culturi agricole Tabelul 4
Suprafaţa, şi recolta principalelor culturi agricole (zona agro-climaterică), 2008-2010 Tabelul 5
2.3.1 Culturile energetice În RM, culturile forestiere perene destinate producţiei de biocombustibil solid reprezintă un capitol cu totul nou. Pentru anumite specii sistemul de rotaţie scurtă poate reduce ciclul de viaţă al arborilor de la 3 la 15 ani. În acest mod se poate asigura o importantă cantitate suplimentară de biomasă lemnoasă disponibilă pentru producerea de biocombustibil solid. Speciile recomandate pentru cultivare în acest sistem sunt plopul şi toate tipurile de salcie, acestea dând o producţie de masă uscată de 10-15 t/ha/an (180...260 GJ/ha/an). Cheia succesului economic este stabilirea unui sistem logistic eficient de recoltare, recuperare, compactare, transport şi sortare a materialului. Dintre acestea o pondere însemnată în balanţa economică o au recoltarea şi transportul. Plantaţiile de culturi forestiere perene au un impact deosebit de pozitiv asupra mediului, deoarece pot contribui la creşterea calităţii solului, prin mărirea gradului de acoperire şi a cantităţii de materie organică, la reducerea riscului de eroziune a terenurilor. Ele contribuie la creşterea diversităţii habitatului şi la utilizarea economică a unor terenuri mai puţin propice agriculturii. Terenurile cu destinaţie agricolă, în RM, afectate de inundaţia din 2010 Tabelul 6
Dat fiind faptul că în 2010, din motivul inundaţiilor cauzate de revărsarea râului Prut, au fost afectate cca. 7.535 ha de terenuri cu destinaţie agricolă. Astfel, întru ameliorarea situaţiei este rezonabil ca aceste terenuri să fie folosite pentru cultivarea plantelor energetice. Deşi nu există o abordare complexă la nivel naţional privind educaţia şi conştientizarea în domeniul valorificării potenţialului energetic al biomasei, aceasta jucă un rol important în dezvoltarea sectorului agroindustrial. Astfel, utilizarea eficientă a biomasei pentru producerea energiei termice, prin înlocuirea sobelor clasice din gospodăriile din mediul rural (care au un randament scăzut, sub 20%), cu sisteme ce utilizează tehnologii moderne, care au randament mult mai ridicat, de circa 80%, constituie un factor important pentru protecţia mediului şi totodată un instrument pentru realizarea unei dezvoltări socio-economice durabile.
În cazul tuturor scenariilor s-a ţinut cont de inerţia existentă pe întreg lanţul de la producătorii de materii prime, la utilizatori. Se consideră a fi extrem de important crearea unui adevărat sistem de producere şi utilizare a biocombustibililor solizi, care să cuprindă întreaga ţară şi toate categoriile de utilizatori. Scenariul 1) volumul biomasei vegetale provenite de la principalele culturi agricole: V total biomasă= 4.400.000 t; V1 combustibil solid = 4.400.000t x 12% = 528.000 t;
V total biomasă = 7.500 ha x 10 t/ha = 75.000 t; V2 combustibil solid = 75.000 t x 12% = 9.000 t;
- la 1 ha livadă = cca. 1,2 – 1,5 t/ha; V total biomasă = 51,9 ha x 1,2 t/ha = 62.300 t V3-1 combustibil solid = 62.300 t x 12% = 7.500 t; - la 1ha vie = cca. 08 – 1,1 t/ha; V total biomasă = 47.900 ha x 0,8t/ha = 38.300 t V3-2 combustibil solid = 38.300 t x 12% = 4.600 t;
V total = V1 + V2 + V3-1 + V3-2 = 528.000 t + 9.000 t + 7.500 t + 4.600 t = 549.100 t; Scenarii privind dezvoltarea strategică a producţiei de biocombustibil solid în RM 2011- 2015 Tabelul 7
* procent de încorporare în masă de combustibil fosili / procent din cantitatea de combustibil fosil ** procent din total suprafaţă arabilă În toate cazurile suprafaţa arabilă necesară pentru obţinerea materiei prime agricole este conform prevederilor acordului de asociere a RM la UE sau care nu este utilizată în prezent. În general, nu este nici o competiţie reală cu producţia alimentară. În acest context este importantă crearea unei pieţe interne a biocombustibililor solizi. Menţionăm,cu certitudine, că producţia biocombustibililor solizi din culturile energetice va putea fi operaţională numai după 2015. 2.3.3 Autorităţi şi instituţii competente În prezent, la nivel naţional, sunt implicate mai multe instituţii publice şi guvernamentale în procesul de elaborare şi implementare a reglementărilor din domeniul valorificării potenţialului energetic al resurselor regenerabile. Majoritatea acestora sunt responsabile pentru elaborarea şi implementarea unor programe naţionale şi regionale, care au conexiuni şi raporturi interramurale privind securitatea energetică. Atribuţiile şi responsabilităţile comune ale mai multor ministere şi agenţii în domeniul siguranţei energetice, determină in teren valorificarea energetică a resurselor regenerabile: - Academia de Ştiinţe a Moldovei; - Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare - Ministerul Economiei; - Ministerul Educaţiei; - Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică; - Agenţia Naţională pentru Conservarea Energiei - Agenţia Naţională pentru Conservarea Energiei şi Promovarea Energiei Regenerabile. 2.3.4. Valoarea problemei în context economic, social şi ecologic În acest context, planul de acţiuni implică asigurarea componentelor de bază: 1. Resursele de materie organică disponibile; 2. Stabilirea termenilor optimali de administrare a materiei organice în sol; 3. Identificarea şi evaluarea tehnologiilor de administrare a materiei organice; 4. Crearea de condiţii optimale pentru valorificarea potenţialului de biomasă; Prin excluderea arderii combustibilului fosil vor fi reduse cu cca. 167 – 210 mii tone emisiile de gaze cu efect de seră CO2. O parte substanţială a acestei reduceri poate fi transformată în beneficii monetare, prin proiecte CMD şi/sau comercializarea REC prin mecanismul SCE. Soluţiile tehnice şi tehnologice adoptate în cadrul fiecărui proiect vor corespunde criteriilor de eficienţă economică şi inovaţională pe plan naţional (prin brevetare), în cel mai bun caz, prin patentare la nivel regional sau internaţional.
Obiective specifice întru atingerea scopului principal de valorificare a potenţialului de biomasă, privind substituirea către a.2015 a unei cote de 10 % a consumului de resurse energetice tradiţionale, necesită următoarele acţiuni:
Yüklə 396,53 Kb. Dostları ilə paylaş:
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||