Bbc (2 noiembrie, ora 14: 00)



Yüklə 36,33 Kb.
tarix31.10.2017
ölçüsü36,33 Kb.

BBC (2 noiembrie, ora 14:00)

- Realizator: Ionuţ Iamandi

- Reporter: Livia Săplăcan -

Realizator: Unul dintre criticii cei mai vehemenţi ai contractelor pe bani publici încheiate fără licitaţie în prag de alegeri este co-preşedintele Alianţei PNL-PD, Traian BĂSESCU, candidat la preşedinţie. Livia Săplăcan l-a întrebat cum va proceda în cazul contractelor încheiate de guvernul Năstase în caz că va câştiga alegerile.

Traian BĂSESCU: Obligaţia unui guvern este să respecte angajamentele guvernului anterior. În principiu, plecăm de la ideea că angajamentele luate de guvernul Adrian Năstase trebuie respectate, cu condiţia ca astfel de angajamente, care vizează lucrări publice, să fie legale. Or, din punct de vedere al legalităţii, este clar că vom trece la o analiză a legalităţii acestor contracte şi nu numai sub aspectul strict al respectării standardelor Uniunii Europene şi a regulilor de licitaţie, dar şi din punct de vedere al costurilor a astfel de contracte.

Reporter: Şi ce se întâmplă în cazul în care constataţi că nu e în regulă?

Traian BĂSESCU: Dacă nu vor fi legale şi dacă vor avea costuri care, evident, sunt în afara costurilor pieţei, soarta unor astfel de contracte nu poate fi decât una singură: anulare şi tragerea la răspundere a celor vinovaţi.

Reporter: Autorităţile spun că formula aceasta a parteneriatului public-privat este una avantajoasă pentru statul român, pentru că, de fapt, povara creditelor care ar apăsa asupra statului român este trecută pe umerii constructorului.

Traian BĂSESCU: Nu-i aşa. Creditul nu-i o povară. Rambursarea creditului este o povară, iar la toate aceste contracte, fie că e vorba de Bechtel, fie că e vorba de Vinci, fie că e vorba de contractul cu firma israeliană, fie că e vorba de contractul EADS, toate contracte făcute fără licitaţie, povara rambursării este a statului român. Deci nu suntem nicidecum în faţa unui parteneriat public-privat. Eu pot să vă dau exemplul de la Bucureşti. O regie gigantică, de talia Regiei de Distribuţie a Apei în capitală, a fost introdusă într-un parteneriat public-privat prin licitaţie internaţională, iar municipalitatea a încetat să mai plătească un leu. Or în cazul contractelor prezentate de guvern, de Adrian Năstase şi Miron Mitrea, toată povara rambursării revine statului român. Aici suntem în faţa unei înşelătorii pre-electorale./ib/gs/

………………………………………………………………….

Traian BĂSESCU: Nu este adevărat, preşedintele are nişte...

Realizator: Haideţi să ne imaginăm, din nefericire, un astfel de scenariu.

Traian BĂSESCU: Preşedintele are nişte instrumente formidabile, primul şi cel mai puternic instrument constituţional este "preşedintele se adresează Parlamentului". Preşedintele se duce în faţa Parlamentului nu numai la ziua naţională sau când avem de comemorat pe cineva. Preşedintele lucrează, are mânecile suflecate, se duce în faţa Parlamentului, spune:"Parlament al României, în calitate de preşedinte, vă informez, ministrul cutare este dovedit a fi corupt, este documentată prin servicii de informaţii, prin Ministerul de Interne, prin toate".

Realizator: Dar dacă se ştie sau nu s-a pronunţat?

Traian BĂSESCU: Vă cer suspendarea lui şi punerea la dispoziţia justiţiei. Vă cer să discutăm o moţiune, să lansaţi o moţiune de cenzură împotriva unui guvern corupt. Vă dau nişte exemple, ce poate face preşedintele. Vă rog să-mi spuneţi ce guverne rezistă unei astfel de presiuni publice create de preşedinte?

Realizator: Păi nu, poţi să faci altceva, poţi să chemi oamenii la referendum pe anumite teme.

Traian BĂSESCU: Staţi că ajungem aici. Asta decurge din articolul 80, dar preşedintele are instituţiile statului cu care lucrează în primul rând, lucrează în favoarea rezolvării problemelor. Ajungi şi la referendum, dar ai de făcut câţiva paşi.

Realizator: Este foarte important acest gen de discurs pe care îl susţineţi, dar vreau să vă întreb exact pe acestă idee ce gen de preşedinte vă imaginaţi? Un preşedinte un fel de "tătuc al naţiei", aşa cum am fost obişnuiţi la un moment dat?

Traian BĂSESCU: Nu, nu. Păi nici nu mi se potriveşte.

Realizator: Sau unul de factură ceva mai /.../

Traian BĂSESCU: Eu voi fi un preşedinte puternic care va face uz de toate prerogativele constituţionale pentru a reprezenta societatea în faţa instituţiilor statului. Vedeţi articolul 80, alineatul 2 din constituţie care spune foarte clar:"preşedintele reprezintă societatea în raport cu instituţiile statului" sau exact reprodus din constituţie "preşedintele mediază între societate şi instituţiile statului".

Realizator: Cam ăsta este alineatul 2.

Traian BĂSESCU: Da, dar a media nu înseamnă că preşedintele cheamă, vă dau un exemplu plastic pentru a putea explica. Deci, ştim că sunt 4 milioane de săraci în România şi ce face preşedintele? Cheamă cei 4 milioane de săraci?

Realizator: Cifra este optimistă. Aşa.

Traian BĂSESCU: Daţi-mi voie. Declaraţia oficială, cifra oficială. Punem pe o parte a mesei cei 4 milioane de săraci şi pe partea cealaltă pe primul-ministru cu vreo 10 miniştri şi preşedintele în capul mesei şi preşedintele spune "şi acum vorbiţi că eu mediez". Nu, termenul a media înseamnă că preia problema din societate şi se duce cu ea în faţa instituţiilor statului spre a fi rezolvată. Altfel spus, cu un guvern al Alianţei, care eu sper va fi câştigătoare, îşi suflecă domnul preşedinte mânecile, cu primul-ministru, cu specialiştii de la Cotroceni, cu specialiştii din guvern şi găsesc soluţii la probleme, nu numai la problema sărăciei sau a pensionarilor, dar are mediul de afaceri un noian de probleme.

Realizator: Apropo de mediul de afaceri, dacă tot am ajuns hai să nu ocolim anumite discuţii.

Traian BĂSESCU: Deci, mediul de afaceri este parte a societăţii, preşedintele preia problema din societate, o duce...

Realizator: Domnule BĂSESCU, ştiţi foarte bine că asupra mediului de afaceri din 1990 până acum s-au exercitat tot felul de presiuni, de la taxe până la comisioane, şpăgi şi cu diverse ocazii, alegeri ş.a.m.d. Ce veţi reuşi să faceţi în privinţa asta, pentru că acum, sincer, nu prea cred în varianta în care Alianţa nu are, de exemplu, un grup economic care o susţine, chiar şi în alegeri. Veţi executa presiuni asupra celorlalte grupuri care au susţinut, de exemplu, PSD? Veţi întreţine o clientelă economică, cea a dumneavoastră?

Traian BĂSESCU: Aici pot să vă spun cu titlu de garanţie dată public, nu va exista grup clientelar de interese /.../ de guvern. Obiectivul meu şi obiectivul lui Călin Popescu Tăriceanu şi al guvernului Alianţei este să facem economia să funcţioneze pe baze concurenţiale. Nu veţi mai auzi de săli de sport date clientului politic, nu ştiu, care să construiască 200 de săli desport, nu veţi mai auzi de contracte pentru construcţii de autostrăzi de tip Bechtel, de tip Vinci, de tip societate israeliană care a câştigat date de guvern. Guvernul Alianţei nu va fi....

Realizator: Vrem alte denumiri, domnule BĂSESCU.

Traian BĂSESCU: Nu o să aibe.

Realizator: Chestia cu Vinci acum, haide să discutăm despre asta. Aţi fost acuzat, mă rog aţi mers prea departe în privinţa premierului francez Jean-Pierre Raffarin, când ştiţi bine ce aţi spus, cu tainul, nu? Că a venit să-şi ia tainul, nu?

Traian BĂSESCU: Da, aveţi un DEX?

Realizator: Da, dar ştiţi cum este percepută expresia asta în România. Întrebaţi un om de la ţară ştie cam care este treaba cu tainul.

Traian BĂSESCU: Tainul este să-şi ia partea, citim în DEX.

Realizator: Perfect. Ei, pe ideea aceasta, vreau să vă întreb un lucru: dacă eraţi preşedinte şi făceaţi o declaraţie de genul acesta, a doua zi Franţa ne închidea uşa.

Traian BĂSESCU: Ce vorbiţi domnule? Dar când Franţa a declarat că România nu va intra niciodată în UE când a mers în Irak, vi s-a părut că i-am spus noi premierului Raffarin să nu vină în România?

Realizator: Nu.

Traian BĂSESCU: Nu. Una este atunci când se face un lucru contrar regulilor europene, iar eu sunt om politic de opoziţie care m-am considerat şi păcălit. Pentru că ne-am întâlnit cu premierul Raffarin imediat după semnarea acestui contract şi nu ne-a spus nimeni nimic. În schimb, presa a sunat pe la 1,00, domnule BĂSESCU aţi fost de acord cu contractul care s-a făcut, bineînţeles că nu puteam să fiu de acord, aşa cum am protestat la Bechtel, am protestat şi la Vinci, protestez şi la contractul cu firma israeliană.

Realizator: Şi care au fost reacţiile acolo?

Traian BĂSESCU: Ştiţi, care este treaba cu reacţiile astea, dincolo de reacţia PSD, care apreciază că relaţiile internaţionale se fac nu prin verticalitate şi în a-ţi face treaba acasă, ci dând contracte de miliarde de dolari la preţuri şi să construim, să investim la preţuri de două ori mai mari decât preţul real, deci, dincolo de PSD, nu a reacţionat nimeni.

Realizator: Bun, dar uite directorul general al Companiei Naţionale de Străzi şi Drumuri, Mihai Başulescu, a afirmat că grupul francez Vinci a fost selectat pentru construirea tronsonului pe autostrada Comarnic-Predeal printr-o licitaţie organizată pe bază de oferte publice.

Traian BĂSESCU: Nu există nici o astfel de licitaţie, hai să fim... Dânsul face licitaţia pe oferte publice. Nu vedeţi că este o contradicţie în termeni. Ei îşi fac analize de oferte la contracte, conform legii române, sub 40.000 de euro, ce este peste 40.000 trebuie licitaţie publică şi nu ofertă, selecţie de ofertă, nu discutăm de...

Realizator: Bun, revenim la BĂSESCU preşedinte şi declaraţia aceea despre Jean-Pierre Raffarin. Haideţi să zicem că era situaţia cu Ucraina în timpl mandatului dumneavoastră. Ce aţi fi făcut? V-aţi fi dus şi i-aţi fi tras un glonţ în ceafă lui Kucima?

Traian BĂSESCU: Nu. Aduceţi-vă aminte că cel care a trimis fregatele care nu au sosit încă a fost chiar Geoană, care supărat că-i mişcă geamandura a fost /.../ fregatele.

Realizator: Mi s-a părut o atitudine destul de /.../ după ce am avut senzaţia că nimeni nu se implică în treaba asta şi că ucrainenii vor să facă sau fac ce vor pe aici. Ce aţi fi făcut, concret? Aţi fi construit un alt canal?

Traian BĂSESCU: Vedeţi că şi dumneavoastră sunteţi în confuzie? Ministrul de externe al României nu ştia ce este cu Bâstroe. Bâstroe este un canal interior al Ucrainei, acolo nu trimiţi nici fregate, nici avioane de vânătoare să tragă. Bâstroe este un canal cu care România nu are nici o treabă, este echivalentul, dacă vreţi, al canalului Dunăre-Mare Neagră, este apă interioară, România nu se poate implica pe Bâstroe, dar imaginile pe care le vedeaţi dumneavoastră la televizor erau imagini de pe braţul Chilia, din apa de frontieră româno-ucraineană. În mod categoric aici lucrurile trebuiau abordate altfel decât le-a abordat domnul Geoană şi vă pot spune că eu le-am abordat ca ministru al transporturilor. Dacă ar fi sunat la Miron Mitrea şi Miron Mitrea ar suna la Departamentul Transporturilor Navale, Direcţia Dunăre, de acolo primea un material foarte documentat, care îi arăta ce este de făcut. În primul rând, noi trebuie să negociem cu Ucraina un drept legitim al unui stat de a avea acces pe Dunăre. Deci, Ucraina are un drept legitim şi am mai văzut susţineri "BĂSESCU este pro ucrainean". Aici discutăm de faptul că noi o să pierdem la Haga. Dacă vom merge cu un proces la Haga.

Realizator: Credeţi că vom pierde la Haga?

Traian BĂSESCU: Categoric da.

Realizator: Credeţi că autorităţile României apelau la Haga dacă nu aveau anumite certitudini?

Traian BĂSESCU: Nu, dar s-au dus la Haga pentru platoul continental şi nu pentru Chilia. Iar s-a introdus o confuzie şi pentru Insula Şerpilor care trebuie tranşate acolo. Este clar, interesele economice pe platoul continental sunt cu mult prea mari, dar, la Chilia, aici avem o altă problemă de bună vecinătate. Ucraina spune, pe bună dreptate, cum am spune şi noi, dacă am fi în locul lor, vreau acces la porturile mele Reni şi Ismail, pe braţul Chilia, care este frontieră comună. Jumătate din braţul Chilia este al ucrainenilor, jumătate este al nostru. De la axul albiei, nu de la firul apei.

Realizator: Devenim tehnici. V-aţi documentat /.../.

Traian BĂSESCU: Nu că m-am documentat, eu m-am bătut cu problema Chilia.

Realizator: Eraţi matelot odată.

Traian BĂSESCU: Nu matelot, comandant de navă. Eu m-am bătut cu problema Chilia la Copenhaga în 1997, când s-au stabilit marile coridoare de transport pan-european. Atunci am reuşit, susţinut de câteva ţări europene, să scoatem braţul Chilia de pe coridoarele de transport pan-europene să avem capăt de coridor Constanţa pe Canalul Dunăre-Marea Neagră şi Sulina pentru ieşire la mare. Dar, pe braţul Chilia, pe jumătate din el, Ucraina are dreptul şi ea poate avea două alternative, să-şi adâncească şenalul pe jumătatea ei de braţ sau să ajungă la o înţelegere cu România să-l facă navigabil pentru atinge porturile Reni şi Ismail în axul albiei.

Realizator: Bun, vom reveni, probabil, la problema asta în alte ediţii.

Traian BĂSESCU: Aveţi publicitate?

Realizator: Este publicitate. O singură întrebare înainte de publicitate.

Traian BĂSESCU: Vă rog.

Realizator: Ce aţi văzut după fusta doamnei Alina Mulgiu-Pipidi, care poartă pantaloni, între noi fie vorba, că aşa aţi fost acuzat că vă ascundeţi. Ştiţi problema cu Occidentul, cu cei 110 dalmaţieni de la PSD s-au amestecat lucrurile? Acum, însă, de aceste /.../ cu Occidentul ar prefera să conclucreze mai bine cu PSD, conform ideii mai bine mergi cu răul cunoscut, decât cu binele necunoscut? Cum comentaţi ideea aceasta înainte de pauză?

Traian BĂSESCU: Nu o comentez. Eu vin de la întâlnirea cu preşedintele Parlamentului belgian, care cred că şi la ora asta mai este în Primăria Capitalei, discutând în continuare cu Călin Popescu Tăriceanu. Vă asigur că nu există nici o reţinere, există doar întrebări. Guvernul Alianţei...

Realizator: Se va forma repede?



Traian BĂSESCU: Va fi eficient în aplicarea a ceea ce s-a negociat cu Comisia Europeană şi va reuşi să atingă termenul 1 ianuarie 2007? Iar răspunsul nostru este da.
Kataloq: 2009

Yüklə 36,33 Kb.

Dostları ilə paylaş:




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2020
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə