Colegiul Național „Nicolae Bălcescu Brăila



Yüklə 24,63 Kb.
tarix02.08.2018
ölçüsü24,63 Kb.
#66069


Colegiul Național „Nicolae Bălcescu” Brăila


Proiectul EUROSCOLA 2016: „Criza refugiaților într-o Europă a valorilor”

INTERVIU

1. Cât de importantă este pentru dumneavoastră originea greacă şi cum consideraţi că v-a influenţat acest fapt viaţa? Cum a fost să trăiţi prins între două culturi diferite, între două limbi diferite?

Originea greacă este foarte importantă pentru mine. E ca și cum m-aș dezminți de rădăcinile mele. În aceeași măsură, sunt ca un copac: rădăcina acolo și tulpina în aer. Aceasta ar fi comparația unei ființe care are implementat prin familie originea (pământul), iar mediul în care trăiește fiind trunchiul și coroana. Ceea ce mi se pare dureros este că în Grecia sunt mereu român, iar în România sunt grecoaică.”
2. În România, aţi conştientizat în primii ani de viaţă sau mai târziu că sunteţi „diferit” de cei din jur prin origine, că faceţi parte dintr-o comunitate aparte?

Da. De fapt, primii ani de viață m-au marcat mult mai mult decât cei de după, însă m-am integrat foarte bine. Încă am prieteni din anii de liceu, cu care țin legătura, și nu cred că acest lucru se întâmplă cu multe generații.


3. Întrebare pentru persoanele care au copilărit la Brăila. În ce zonă a Brăilei aţi copilărit? Cum era oraşul în timpul copilăriei dumneavoastră? Care erau străzile preponderent locuite de comunitatea etnică de care aparțineți?

Am copilărit pe strada Galați. În vremea aceea, zona era mai bine cotată, cum era, de exemplu, Hipodrom.”


4. Întrebare pentru persoanele care au copilărit la Brăila. Aveaţi vecini greci? Vă jucaţi deopotrivă cu copii greci şi români sau aveaţi restricţie de la părinţi să nu vă jucaţi cu oricine?

Nu au existat niciodată restricții de la părinți. Părinții mei vorbeau în greacă și, pentru că mă simțeam puțin exclusă din colectivitate, le-am răspuns foarte mult timp în română. Majoritatea copiilor cu care mă jucam erau români, iar pe același etaj cu mine locuia o familie româno-turcă. Fata era de aceeași vârstă cu mine și ne jucam împreună și cu alți copii români.”


5. Când locuiaţi la Brăila, primeaţi doar musafiri greci sau şi musafiri români, evrei, turci etc.? Cum erau trataţi musafirii?

Părinții mei aveau prieteni și români, și de alte origini, însă de cele mai multe ori venea în vizită familia surorii mamei mele, care avea doi copii și locuia tot în Brăila. Petreceam mereu Crăciunul, Paștele împreună, în familie. În general, în familie erau grecii. Dar concediile le făceam împreună cu o familie română. ”


6. Întrebare pentru persoanele care au copilărit la Brăila. În librării se vindeau cărţi în diferite limbi ale comunităților orașului sau doar in limba autohtonă, româna?

Nu îmi amintesc să fi fost alte cărți în alte limbi decât în română. Dar părinții mei aveau și cărți în greacă, inclusiv ”Legendele Olimpului”.

7. Vă amintiţi sau aţi auzit de la familia dumneavoastră cum era Brăila de altă dată? Cum era centrul oraşului, Regala, celelalte străzi? Cum erau parcurile? Care erau locurile preferate de promenadă ale tinerilor?

Regala arăta impecabil și știu că toată lumea se plimba pe strada Republicii. ”


8. Vă amintiţi sau aţi auzit de prăvălii ale persoanelor de altă origine în Brăila de altă dată? Ce produse se comercializau? Erau şi ateliere de mici meşteşugari care nu erau români de care vă amintiţi?

Știu din povestirile de la comunitatea greacă, unde sunt și poze cu prăvălia respectivă. Era pe Republicii un atelier de biciclete și de reparat; erau și cofetăriile Roca. Undeva pe Plevna era o casă a unui renumit technician dentar evreu.”


9. Care credeți că este trăsătura comportamentală dominantă a grecilor? Ați moștenit acest spirit?

Libertatea sufletească. Nu în sensul de a fi liber față de divinitate, ci de a fi liber să te exprimi fără să ții cont de ce ar spune cei din jur. O mare diferență între români și greci ar fi faptul că grecul trece pe lângă tine și te lasă în libertatea ta, iar românul se ‘împiedică’ de tine și se întreabă cum poți face așa ceva. În schimb, amândurora le place să aibe prieteni. ”

10. Ce înseamnă familia pentru un grec? Își sfătuiau grecii copii să nu se căsătorească cu românii? Erau mulți cei care încălcau acest sfat?

Nu știu de alții, dar atât părinții mei, cât și noi în familie, am crescut și ne-am crescut copiii învățându-i că meseria și soția sunt singurele pe care noi, părinții, nu le decidem, pentru că fiecare ia decizia așa cum simte.”


11. Cum arată gastronomia greacă? Folosiți ingrediente specifice acesteia?

Grecii, ca și românii, sunt foarte gurmanzi. Sarmale și mămăligă au și grecii, și românii. Bucătăria este foarte asemănătoare. Ceea ce cred că îi diferă este uleiul: grecii îl folosesc pe cel de măsline, iar românii pe cel de floarea-soarelui.”


12.Întrebare pentru cei de confesiune diferită de cele creștine. Ce sărbători celebrați în familie? Cum arată o zi dintr-una din aceste sărbători?

Sărbătoarea Paștelui este foarte importanta la greci. Ceea ce era diferit la Crăciun este că mulți dintre români știau de Moș Gerilă și nu de Moș Crăciun. Diferențe mari între o sărbătoare la greci și una la români nu prea există.”

13. Spiritul religios la greci este mai puternic? Ce înseamnă pentru dumneavoastră familia dumneavoastră, religia şi Biserica? Familia dumneavoastră mergea şi merge cu regularitate la biserică?

Spiritul religios înseamnă foarte mult. În Grecia, până în anii 2000, conta mai mult certificatul de căsătorie religios decât cel civil. În ultimii 10 ani, multă lume s-a orientat foarte mult către Biserică.”



14. Cât de mult v-aţi dorit să ajungeţi în Grecia? La ce vârstă aţi vizitat-o prima dată? Care au fost primele impresii? Aţi găsit-o aşa cum v-aţi imaginat?

Mi-am dorit foarte mult să ajung în Grecia, dar a fost mai greu, pentru că trebuia să am rude foarte apropiate care să mă cheme acolo. Prima dată când am ajuns în acolo a fost în 1990. De atunci, am fost aproape în fiecare an în Grecia. În 1998 am beneficiat de o bursă de studii de 9 luni de limbă și cultură elenă și am văzut toată Grecia, inclusiv câteva insule. Am avut șansa să mă duc și în Elveția, la o mătușă.”


15. Nu aţi simţit că locul dumneavoastră este acolo, în Grecia, şi că este mai bine să nu mai reveniţi în România?

Trăind atâta timp în România, m-am simțit atrasă mai tare de această țară.”


16. Aţi purtat vreodată un costum tradiţional grecesc?

Da, am purtat.”


17. Nu ne alegem părinţii şi nu ne alegem patria. A fost vreun moment în viaţă când aţi regretat că sunteţi grec?

Niciodată nu am regretat. ”


18. Consideraţi că viaţa dumneavoastră putea fi mai bună dacă părinţii sau bunicii nu hotărau să vină în România?

Nu pot da un răspuns clar la această întrebare. E ca și cum m-aș întreba: ‘Oare dacă românul X nu ar fi fost comunist, ar fi fost mai bine sau mai rău?’. ”


19. V-aţi întrebat vreodată în ce proporţie sunteţi grec şi în ce proporţie sunteţi român? Să ne imaginăm finalul campionatului mondial de fotbal cu România şi Grecia în finală. Ce echipă aţi dori să fie câştigătoarea cupei?

Nimeni. Nu pot alege. De obicei, când joacă Grecia cu România, nu privesc meciul. Când aflu rezultatul, mă bucur pentru amândouă: când câștigă România, mă bucur pentru România, și când câștigă Grecia, mă bucur pentru Grecia. E greu de ales.”


20. O întrebare pentru persoanele cu dublă cetăţenie (română şi greacă): Care dintre cetăţenii credeţi că vă oferă mai multă credibilitate în faţa unui cetăţean european sau american şi de ce? “Cetățenia greacă, pentru că am cunoștințe, care atunci când au plecat în Europa și sau angajat ca și români, au primit un salariu mai mic decât ca și greci. Însă, dacă meseria este pe IT, mi-ar conveni să fiu român.”
Yüklə 24,63 Kb.

Dostları ilə paylaş:




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin