Construcţia cogniţiei sociale dezvoltarea sociocognitivă
tarix 28.08.2018 ölçüsü 469 b. #75368
Construcţia cogniţiei sociale DEZVOLTAREA SOCIOCOGNITIVĂ ÎN PRIMUL AN DE VIAŢĂ Cogniţia socială Capacitatea de a-i înţelege Deci şi de a-i recunoaşte şi diferenţia de obiecte sau alte fiinţe non-umane I. NAŞTERE Preferinţa pentru feţe umane, voci umane/limbaj, stimuli în mişcare Imitaţie neonatală Capacitate de liniştire Procesarea feţelor umane ABILITATE ÎNNĂSCUTĂ? Nou-născuţii preferă stimulii tip faţă umană comparativ cu alte tipuri de stimuli Stimulii tip faţă umană au proprietăţi specifice (Johnson & Morton, 1991):Asimetrie sus-jos în distribuţia elementelor din interiorul conturului (mai multe elemente în jumătatea superioară O relaţie de congurenţă spaţială între distribuţia elementelor interne şi forma conturului extern Nu simpla sensibilitatea pentru feţe umane Ci specific pentru PRIVIRE! SI CONTACT VIZUAL! (privire directă vs. privire laterală) Macchi Casia et al. (2001) Farroni et al. (2002) Discriminarea feţelor individuale la nou-născuţi! Faţa mamei Pascalis et al. (1995) Habituare cu feţe necunoscute Pascalis & de Schonen (1994) II. 2 LUNI Sensibilitatea la interacţiune Angajarea în protodialoguri Detecţia şi preferinţa pentru contingenţă Atenţia obligatorie - importantă pentru menţinerea contactului vizual Începutul interacţiunilor diadice bazate pe reciprocitate şi alternarea rândului - protodialoguri Protodialogurile facilitate de apariţia zâmbetului social Detecţia contingenţei între comportamentul propriu şi răspunsul mediului Preferinţa pentru contingenţă!! Rovee-Collier (1997) Bucurie, interes – dacă se produc rezultatele aşteptate Furie, frustrare – dacă nu mai apare contingenţa Lewis, Alessandri & Sullivan, 1990; Sullivan, Lewis & Alessandri, 1992 Murray & Trevarthen (1985) Experimentele de “still face” – contingenţa reacţiilor adultului Vezi şi Nadel et al. (1999) Legerstee, DiAdamo & Barna (2000) Distincţia între feedback social direct, contingent vs. feedback social întarziat Nadel et al. (1999) Striano et al. (2005) Copiii detectează chiar şi perturbări minore – întârzieri de 1 s – în fluxul comunicării sociale Keller et al. (1999) Striano et al. (2006) Importanţa pentru comportamentele parentale! (Posibil) Dezvoltare atipică la copiii cu mame depresive III. 3-6 LUNI Recunoaşterea feţelor individuale – abilităţi de categorizare Discriminarea expresiilor emoţionale faciale Preferinţa pentru contingenţa familiară Preferinţa pentru mişcarea biologică Persoană vs.obiect 1. Recunoaşterea feţelor individuale 2. Discriminarea expresiilor faciale Pozitive vs. negative Depinde de calitatea interacţiunilor cu părintele Kuchuk, Vibbert & Bornstein (1986) – dacă interacţiuni pozitive, discriminarea diferitelor tipuri de zâmbet Striano, Brennan & Vanman (2003) – interacţiunea cu mame depresive asociată cu discriminarea doar a 3. Sensibilitatea la şi preferinţa pentru contingenţa familiară Nivel optim subiectiv de contingenţă Bigelow (1998) – 4 luni: emoţii pozitive şi vocalizări în raport cu o persoană străină dacă aceasta are un stil de interacţiune similar cu cel al mamei Striano (2001) – copiii devin sensibili la regularităţile şi structura protoconversaţiilor cu adulţii Important pentru DEZVOLTAREA ATAŞAMENTULUI! Dependenţa de experienţă – nu pentru stimuli umani inversaţi sau stimuli animali (câine, pisică) 5. Persoane versus obiecte Legerstee, Barna & DiAdamo (2000)La 4-5 luni vocalizează când o persoană dispare după un paravan, dar întind mâna după un obiect care dispare similar 6 luni – surpriză dacă un obiect începe să se deplaseze singur, nu însă şi dacă o persoană face acelaşi lucru 6 luni – când o persoană vorbeşte, “ţinta” trebuie să fie o altă persoană, nu un obiect IV. 6-12 LUNI Percepţia feţelor – diminuarea capacităţii de recunoaştere a indivizilor din altă specie şi altă rasă Iniţiative sociale Percepţia intenţionalităţii Interacţiuni triadice – Behne et al. (2005), Striano & Vaish (2007) 7-9 luni – distincţia între acţiuni accidentale vs. intenţionate (un adult care scapă din mână jucăria vs. care nu doreşte să dea jucăria) Csibra et al. (1999, 2003, 2007), Gergely et al. (1995) Interpretarea unor display-uri abstracte în termeni de intenţii şi scopuri (o minge “sare” peste un obstacol pentru că doreşte să ajungă la o altă minge) Interacţiuni triadice Comportamente de joint-attention (atenţie împărtăşită) Sensibilitate la interacţiune – urmărire a joint-attention Iniţiere a interacţiunii – direcţionare a joint-attention PROTODECLARATIV PROTOIMPERATIV Relaţia iniţiere a JA-limbaj Colonnesi, Stams, Koster & Noom (2010) Metaanaliză a 25 studii cu 734 copii Există o relaţie între pointing protodeclarativ dezvoltarea limbajului Dostları ilə paylaş:
