Consultare publică sna 2016-2020 Propuneri primite în perioada 17 iunie 2016 – 29 iulie 2016 Anexa 1



Yüklə 428,8 Kb.
səhifə1/7
tarix26.10.2017
ölçüsü428,8 Kb.
  1   2   3   4   5   6   7

Consultare publică SNA 2016-2020
Propuneri primite în perioada 17 iunie 2016 – 29 iulie 2016


  1. Anexa 1




Textul supus dezbaterii


Propunere

Inițiator propunere

Decizie preluare/nepreluare propunere

Motivare

Text HG

Comentariu:

Introducerea în textul H.G. a unei prevederi privind posibilitatea finanțării acțiunilor din strategie din fonduri externe



Consiliul Superior al Magistraturii

Nu se preia, această posibilitate este prevăzută la cap. 8 din SNA, referitor la implicațiile bugetare.

Textul strategiei

Comentariu:

Armonizarea terminologică a tuturor cadrelor normative privind măsurile și mecanismele anti-corupție.

De exemplu, SNA 2012-2015 definea în capitolul al 5-lea al Metodologiei de monitorizare a implementării „incidentul de integritate”, însă în interiorul strategiei apărea și sintagma „incident de etică”. Dacă se optează pentru expresia „incident de integritate”, atunci ea trebuie să fie folosită și în documentele Ministerului Sănătății privind anti-corupția în sănătate, și în cele ale Ministerului Educației, Ministerului Economiei, Ministerului Finanțelor Publice ș.a.m.d.

O problemă mult mai serioasă este cea a „codurilor de conduită”. Ar fi de dorit ca SNA 2016-2020 să uniformizeze nu doar terminologic, ci și conceptual tipul acesta de documente normative, referindu-se la „Coduri de etică și responsabilitate profesională” sau doar la „Coduri de etică”. Ori, dacă se intenționează utilizarea unei formule atotcuprinzătoare, acolo unde este cazul să se facă referire la „coduri de etică, coduri de conduită, coduri deontologice etc.”).




CARMAE

De acord cu utilizarea unei terminologii unitare
Se vor folosi:

  • incident de integritate

  • coduri de etică, coduri de conduită, coduri deontologice




Propunere:

Introducerea in textul actului normativ a clarificarii cu privire la cine raspunde in cadrul institutiilor publice de SNA 2016-2020 – structura, persoane la nivel de expert si desemnarea acestora de catre conducerea Institutiei prin dispozitie, ordine etc. Aceasta mentiune a fost in SNA 2012-2015 si o apreciez ca fiind foarte utila. Determina o asumare de responsabilitate si nu lasa la voia intamplarii asumarea actului normativ la nivel de institutie.



Primăria Călărași

Se preia propunerea în textul H.G.


2.2. Principii

Comentariu:

Există o oarecare imprecizie în ceea ce privește principiul responsabilității și principiul evaluării și gestionării riscurilor de corupție. În primul rând, așa-numitul „principiu al responsabilității” este de fapt un principiu care vorbește despre răspundere (accountability), chiar răspundere legală. Prin urmare, propunem ca el să se numească principiul răspunderii. În ceea ce privește cel de-al doilea principiu, el trimite la responsabilitatea pe care o au organizațiile și conducerile acestora în a evalua și gestiona riscurile de corupție, dar și riscurile asociate unor comportamente lipsite de integritate. Prin urmare, propunem ca acest principiu să se numească fie principiul privind gestionarea responsabila a riscurilor generate de comportamente lipsite de integritate, fie principiul gestionării riscurilor de neintegritate. Deși prima denumire este lungă, ea este clară și corectă din punct de vedere tehnic; deși a doua denumire este scurtă și ușor de înțeles, chiar dacă este corectă din punct de vedere tehnic ar putea părea nu tocmai adecvat din folosirea prefixului pentru negație la un termen eminamente pozitiv.



CARMAE

Se preiau și se modifică cele două principii

5. IMPACTUL SCONTAT AL STRATEGIEI

Comentariu:

Pe Strategia privind dezvoltarea funcţiei publice 2016-2020, la obiectivul specific 5 una dintre ţinte este „Până cel târziu la finalul anului 2020, numărul total al incidentelor de integritate înregistrate şi raportate va scădea cu cel puţin 30%”. Opinia mea este că cele două ţinte sunt în mare corelate, relaţia fiind cumva de tip „parte-întreg” (adică cei 30% sunt parte integrantă din cei 50%). Dacă am înţeles corect, rog ignoraţi acest comentariu (corelarea va fi cel mai probabil evidenţiată la implementare). Dacă am înteles greşit…probabil ar fi indicat ca ţintele sa fie similare pe cele 2 strategii.



Cancelaria Prim-Ministrului

Nu se preia, SNA vizează sectoare vulnerabile, pentru care putem fixa ținte mai ambițioase




Propunere:

Să folosim noua terminologie OECD, din documentul Recomandările de bună practică în materie de control intern, etică și conformitate (februarie 2010), atât atunci când ne referim la sistemul public, cât și atunci când avem în vedere mediul de afaceri. Astfel vom avea: (i) structuri de control intern, etică și conformitate, (ii) departamente de control intern, etică și conformitate, și (iii) sisteme de control intern, etică și conformitate



CARMAE

Se preia sub forma unei secțiuni cu explicarea unor noțiuni.



Obiectiv general 1 – Dezvoltarea unei culturi a transparenței pentru o guvernare deschisă la nivel central și local








Obiectiv specific 1.1 - Creșterea transparenței instituționale și a proceselor decizionale

Propuneri:

1. Intensificarea eforturilor pentru includerea autorităților de reglementare în SNA.

2. Introducerea, în SNA, a unor măsuri care privesc analiza practicilor în aplicarea legii 182/2002 (nu doar în cazul autorităților de reglementare) și eliminarea posibilităților de a abuza de prevederile legii pentru a ascunde informații de interes public.

3. Monitorizarea implementării Directivelor 2013/50/UE și 2013/34/UE, și stabilirea și impunerea unor standarde de transparenţă şi deschidere pentru publicarea datelor în domeniul extractiv, în colaborare cu instituțiile si organizațiile direct interesate.

4. Considerăm că ar fi utilă o colaborare între cele 3 instituții ante-menționate în sensul de a actualiza și extinde datele deja colectate de către INS la nivel (sub)național. Datele referitoare la activitatea ANRE și care ar fi indicat să fie publicate într-un format deschis se referă la:


  • producția, consumul și economiile din sectorul energetic

  • stadiul liberalizării piețelor de energie electrică și gaze naturale

  • indicatorii de eficiență energetică (în special indicatorii referitori la sărăcia energetică)

  • măsurile de eficiență energetică și evaluările impactului acestora.

Centrul pentru Inovare Publică


  1. Pentru autorităţile de reglementare,

a fost introdusă o măsura noua la OS 3.7.

  1. Se preia ca indicator în anexa 3 (O.S. 1.1 măsura 3) - analiză anuală cu privire la incidența în practică a excepţiilor la Legea 544/2001 publicată

  2. SNA 2016-2020 propune extinderea sectoarelor vulnerabile cu cele ale educației și sănătății, pe lângă cele deja identificate în SNA 2012-2015. Prin raportul de audit independent, s-a recomandat limitarea domeniilor de intervenție din SNA 2016-2020. Domeniul extractiv poate fi avut în vedere în planul de integritate dezvoltat de Ministerul Energiei.

  3. Idem 3




Propunere (reuniune din 27.06.2016):

Crearea unei secțiuni de comunicare cu privire la transparență și etică și rolul important al sindicatelor.



Ministerul Energiei



Nu se preia. SNA are la baza principiul transparenței, având un OS dedicat.

Propunere (reuniune din 27.06.2016):

Existența unei liste cu instituții publice și companiile la care statul este participant.



Cancelaria Prim-Ministrului

Se va realiza prin mecanismul de monitorizare

Propunere (reuniune din 27.06.2016):

Includerea interacțiunii cu parlamentarii



Siemens

Propunerea nu este suficient de detaliata pentru a fi evaluata in vederea preluării sau nu a acesteia

  1. Dezvoltarea conceptului Registrului Unic al Transparenței Intereselor – RUTI (www.ruti.gov.ro) – (Angajament OGP/ Summit Londra);

Completare instituții responsabile:

Introducerea și a Legislativului/Parlamentului în acest Registru. Pentru a-și atinge pe deplin obiectivele este esențială extinderea aplicării sale și la nivelul interacțiunii cu Parlamentul României.



AmCham România

Forma actuală a măsurii are în vedere corelarea cu recomandarea GRECO care vizează punctual reprezentanții Parlamentului – acest segment e acoperit la OS 3.3 măsura 4

  1. Testarea și reglementarea Registrului Unic al Transparenței Intereselor;

Comentariu:

Eventual „Testarea, reglementarea şi facilitarea implementării…”; testarea şi reglementarea sunt, prin însăşi natura lor, evenimente unice, situaţie în care termenul de 2016-2020 nu prea se justifică.

Ca alternativă, ar putea fi ajustat termenul, dar asta ar însemna că acţiunea vizează mai mult crearea cadrului, şi mai puţin punerea lui în aplicare


Cancelaria Prim-Ministrului

Se preia, prin ajustarea termenului (2016-2018)

  1. Completarea legislației și revizuirea mecanismelor instituționale privind accesul la informații de interes public și transparență decizională;

Comentariu:

Eventual „Completarea legislației, revizuirea mecanismelor instituționale şi monitorizarea aplicării regulilor…”, indicarea ca termen „în permanenţă” putând fi interpretată ca instabilitate, ceea ce nu cred că reprezintă intenţia/iniţiativa promovată.

Ca alternativă, se poate ajusta doar termenul, monitorizarea rămânând strict pe acţiunea 5 (deşi, pe fond, cred că ariile de acoperire ale celor 2 monitorizări sunt relativ diferite)


Cancelaria Prim-Ministrului

Se preia și ipoteza monitorizării (Completarea legislației, revizuirea mecanismelor instituționale şi monitorizarea aplicării regulilor privind accesul la informații de interes public și transparență decizională)


  1. Dezvoltarea de schimburi de bune practici, asistență, cursuri de formare pentru creșterea capacității instituțiilor publice de a furniza informații de interes public și de a asigura un proces participativ de calitate;










  1. Monitorizarea aplicării Memorandumului adoptat de Guvern în martie 2016, cu tema “Creșterea transparenței și standardizarea afișării informațiilor de interes public”;










  1. Monitorizarea aplicării Ghidului privind consultarea publică în administrația publică;









  1. Dezvoltarea platformei transparenta.gov.ro;










  1. Dezvoltarea platformei de consultare.gov.ro ca platformă de asigurarea a creșterii transparenței decizionale;









  1. Cooperarea cu structurile asociative ale autorităților administrației publice locale și cu organizațiile societății civile în vederea unei mai bune implementări a guvernării deschise la nivel local și central.

Introducerea unor activități suplimentare:

10. Publicarea tuturor sumelor ce constituie transferuri către UAT, aprobate prin HG, ordin de ministru MDRAP/MCPDC/MFP



Institutul de Politici Publice




Se preia la OS 1.2. măsura 1 (textul devine: Revizuirea și publicarea în format deschis a tuturor procedurilor de alocare a resurselor publice și a tuturor sumelor alocate prin intermediul Fondului de Rezervă aflat la dispoziția Guvernului și Programul Național pentru Dezvoltare Locală; după stabilirea unui etalon, extinderea regulilor de transparență la nivelul tuturor fondurilor speciale gestionate de autoritățile publice centrale și locale)
Indicatori propuși de EFOR (conform dezbaterii publice din 13 iulie):

- publicarea într-un format centralizat a transferurilor din Fondul de rezerva și PNDL, incluzând atât fondurile aprobate, cât și sumele cheltuite

- publicarea evaluărilor cererilor transmise de către UAT-uri către MDRAP și a solicitărilor de rambursare

- publicarea ordinelor de miniștri, a listei de contracte și de contractori,

- publicarea stadiului execuției fizice, raportat la cheltuieli

- Introducerea codului SIRUTA în datele publicate, pentru a exista o raportare unitară la unitățile administrativ teritoriale




11. Dezbaterea conform procedurii legale privind 52/2003 a acestor acte înainte de aprobare MDRAP/MCPDC/MFP

Se preia la indicatori și surse de verificare

12. Publicarea Anexei 7 din bugetele localităților pentru toate UAT MFP/MDRAP

Se mută la măsura privind consolidarea transparenței bugetare

13. Legea lobby-ului MJ/MPDC

Nu se preia, conform punctului de vedere al MJ, actualul cadru legislativ oferă un sistem echilibrat care, pe de-o parte asigură transparenţa decizională la nivelul puterii executive şi legislative iar, pe de altă parte, introduce în sfera ilicitului penal acele fapte care sunt vătămătoare pentru relaţiile sociale ocrotite prin Constituţie şi prin alte legi.




Utilizarea de către oficialii publici (demnitari aleși și numiți, precum și funcționarii publici cu funcții de conducere), in interes de serviciu, a adreselor de email domeniul alocat instituției lor. Aceste e adreselor de email alocate-mailuri trebuie sa fie arhivate anual sau la părăsirea funcției, fiind subiect al legii 544/2001

IPP

Legea nr. 544/2001 nu distinge intre formatele in care se regăsește informația de interes public, deci acoperă si acum formatul electronic.













Obiectiv specific 1.2 - Creșterea transparenței proceselor de administrare a resurselor publice










  1. Revizuirea și publicarea în format deschis a tuturor procedurilor de alocare a resurselor publice prin intermediul Fondului de Rezervă aflat la dispoziția Guvernului și Programul Național pentru Dezvoltare Locală; după stabilirea unui etalon, extinderea regulilor de transparență la nivelul tuturor fondurilor speciale gestionate de autoritățile publice centrale și locale;

Comentariu:

În această formulare, acţiunea vizează strict exercitarea funcţiei de reglementare. Pentru obţinerea rezultatelor scontate, cred că o mai mare relevanţă ar avea publicarea în format deschis, pe lângă procedurile revizuite, şi „a rezultatelor aplicării acestora”.




Cancelaria Prim-Ministrului

Se preia prin corelare cu propunerile IPP și FunkyCitizens
Se vor adăuga indicatorii:

- motivarea deciziei de alocare a resurselor publice din fondurile de rezervă

- numărul dezbaterilor publice organizate
Se vor adăuga dezbaterile publice la sursele de verificare





  1. Activitate suplimentară:

Consolidarea platformei de transparență bugetară prin creșterea numărului de informații/rapoarte publicate

MFP în cadrul evenimentului public din 13 iulie 2016

Propuneri de indicatori:

- toate bugetele componente ale Bugetului General Consolidat (proiect, aprobat, rectificare, execuție) publicate în format deschis,

- pentru fiecare dintre bugete, anexele sunt detaliate și publicate în format deschis, pe baza clasificațiilor bugetare, așa cum sunt acestea stabilite prin legislația finanțelor publice.


  1. Publicarea anuală a informațiilor privind utilizarea publică și reutilizarea socială a bunurilor confiscate în cadrul procedurilor judiciare penale (Angajament OGP/Summit Londra);






















  1. Implementarea open contracting data standard la nivelul următoarelor sectoare publice: infrastructură, energie, sănătate. Extinderea ulterioară a aplicării standardului la nivel național (Angajament OGP/Summit Londra);

Comentariu:

Eventual completat cu o trimitere, fie şi doar ca notă se subsol, la http://www.open-contracting.org/data-standard/, sau o sursa similară de informaţii relevante, ca înţelegerea cu privire la fondul acţiunii, referinţe, definiţii ale terminologiei utilizate, etc., să fie comună indiferent de cine citeşte textul



Cancelaria Prim-Ministrului



Se preia, se introduce o definiție la secțiunea dedicată

  1. Publicarea în format deschis a datelor statistice privind rezultatele obținute în cadrul mecanismului de prevenire a conflictului de interese în achizițiile publice finanțate din fonduri naționale și europene;

Comentariu:

Eventual completat cu „rezultat din implementarea și operaționalizarea, în 2015, a sistemului informatic PREVENT”, dacă despre acest sistem e vorba iar intenţia este aceea de valorificare a lui; sau cu o menţiune corespunzătoare, dacă este vorba despre altceva decât sistemul informatic dezvoltat în cadrul ANI.




Cancelaria Prim-Ministrului


Nu se preia, este suficientă referirea la mecanismul de prevenire a conflictului de interese în achizițiile publice

  1. Publicarea anuală, în format deschis, a indicatorilor de performanță elaborați și monitorizați în cadrul Strategiei Naționale Anticorupție (Angajament OGP/Summit Londra).

Introducerea unor activități suplimentare:

6. Publicarea în format deschis a tuturor bugetelor componente ale Bugetului General Consolidat (proiect, aprobat, rectificare, execuție), inclusiv prin detalierea anexelor și prin cuprinderea tuturor clasificațiilor bugetare, așa cum sunt acestea stabilite prin legislația finanțelor publice;



FunkyCitizens

Se transformă în indicator la măsura privind consolidarea transparenței bugetare

7. Publicarea trimestrială în format deschis a stadiului de implementare pentru proiectele de investiții publice, prin evidențierea stadiului de realizare a indicatorilor tehnico-economici obligatorii conform legislației privind finanțele publice;

Se preia cu următorii indicatori:

- lista obiectivelor de investiții și fișa fiecărui proiect publicate în format deschis, cu detalierea indicatorilor tehnico-economici (document de aprobare, valoare inițială aprobată, valoare actualizată, execuție până la 31 decembrie anul precedent, respectiv până la trimestrul încheiat, alocare pe anul bugetar în curs)



8. Extinderea publicării în format deschis a indicatorilor tehnici (de rezultat și de impact), alături de cei financiari existenți pe portalul data.gov.ro, pentru proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile;

Se preia cu următorii indicatori:

- baza de date privind proiectele contractate și rambursările pe proiectele contractate completată, pentru fiecare proiect, cu indicatorii tehnici (indicatori de realizare imediată/ output, indicatori de rezultat, activități, grup țintă, calendar/ grafic de implementare)

- bază de date publicată în format deschis care să cuprindă indicatorii financiari (se realizează deja) corelați cu stadiul indicatorilor de realizare imediată și de rezultat pentru Programele Operaționale


Obiectiv general 2 – Creșterea integrității instituționale prin includerea măsurilor de prevenire a corupţiei ca elemente obligatorii ale planurilor manageriale și evaluarea lor periodică ca parte integrantă a performanței administrative

Propuneri:

Impacturile potenţiale pot fi atenuate prin măsuri de prevenţie. Considerăm că prevenţia poate fi realizată prin:



  1. Transpunerea cât mai rapidă a Directivei 2014/95/UE cu privire la dezvăluirea informaţiilor nefinanciare şi de informații privind diversitatea de către anumite întreprinderi și grupuri mari, ca parte a SNA 2016-2020. Acest proces ar trebui sa fie rezultatul cooperării dintre Ministerul de Finanţe, Ministerul Justiţiei, Ministerul Economiei şi mediul privat pentru a elimina formalismul legislativ în acord cu necesităţile mediului de afaceri. Actul va asigura nu numai creşterea transparenței şi a responsabilităţii la nivelul întreprinderilor care fac obiectul Directivei, ci va avea și un rol de prevenție, prin prisma modalităților de realizare a dezvăluirilor (fie a unei declaratii nefinanciare inclusă în raportul de gestiune (paragraful 19.a punctul 1), fie al unui raport separat care va cuprinde informaţiile ce sunt prevăzute în declaraţia nefinanciară (paragraful 19.a punctul 4).

  2. În 2011 Ministerul Justiţiei din Marea Britanie a emis 6 principii în baza cărora se realizează prevenţia infracţiunilor de corupţie potrivit prevederilor UK Bribery Act. Considerăm utile adaptarea lor la nevoile societăţii româneşti prin includerea lor in SNA.

  1. Este necesar ca şi măsurile de prevenţie să aibă ca şi punct de plecare evaluarea riscurilor de corupţie. Evaluarea ar trebui făcută în funcţie de specificul activităţii desfăşurate de întreprinderea în cauză, cât şi de riscurile de corupţie cu care se confruntă respectiva instituţie în interior. În acest sens, considerăm util ca rapoartele cu privire la riscuri să fie făcute în conformitate cu diferite reglementări ale OECD (e.g. „Orientarile privind întreprinderile multinaţionale”). Raportul ar trebui de asemenea să cuprindă aspecte legate de accidentele de integritate si să descrie rolul consilierului de etică în acea instituţie.

  2. În urma evaluării riscurilor de corupţie, se poate trece la a doua etapă, respectiv, elaborarea şi redactarea aşa numitelor „proceduri adecvate", referitoare la măsurile pe care instituţia/autoritatea respectivă le adoptă pentru a preveni şi diminua incidentele de corupţie. Procedurile adecvate vor constitui punctul de plecare al programelor interne de conformitate. Este necesar ca acestea să fie elaborate în urma colaborării dintre mediul privat (incluzând experţii în domeniu) şi mediul public. Punctul de plecare al introducerii procedurilor adecvate este angajamentul ferm al managerului de institutie (asa numitul „top level commitment”) cu privire la susţinerea măsurilor anti-mită; Angajamentul ferm se concretizează printr-o declaraţie a acestuia potrivit căreia nicio fapta de coruptie nu va fi tolerată şi că orice fapta de corupţie va atrage consecinţe penale, cu expunerea semnificaţiei acestor consecinţe (penale si disciplinare ce merg până la concediere). Pentru ca angajamentul ferm al managerului să fie credibil, este necesar ca acesta să fie un exemplu de integritate, cu o reputaţie ireproşabilă. Ar fi util să se precizeze definiţia noţiunii de "integritate" pentru a putea aprecia daca o persoană întruneşte standardele de integritate pentru a exercita funcţia de manager al respectivei instituţii. O declaraţie notarială a persoanei respective potrivit căreia aceasta îndeplineşte criteriile de integritate, ar fi utilă. Integritatea trebuie să fie un criteriu eliminatoriu pentru selecţia managerilor instituţiilor si companiilor publice. În absenţa unui criteriu eliminatoriu, nu credem că angajamentul ferm al managerului şi-ar atinge scopul. Contractul de management al persoanelor din intreprinderi publice ar trebui sa conţină o clauză de atragere a raspunderii patrimoniale a managerului, în cazul în care apar incidente de integritate în care el este direct sau indirect implicat. Principiile aplicabile raspunderii patrimoniale a funcţionarilor publici ar trebui să se aplice şi in acest caz. De asemenea, în cazul antrenării răspunderii persoanei juridice pentru fapte săvârşite în perioada mandatului respectivei persoane, răspundere atrasă printr-o hotărâre definitivă a instanţei, atunci va fi atrasă şi răspunderea patrimonială a managerului. Managerul trebuie sa faciliteze relaţia consilierului de integritate cu angajaţii respectivei instituţii/autorităţi.

  3. Similar cu elaborarea procedurilor adecvate, este necesară creşterea gradului de educaţie prin: training-uri fizice desfasurate la intervale scurte de timp cu privire la prevenirea masurilor de coruptie. Printr-o decizie a SFO (i.e. Serious Fraud Office, institutia ce investigheaza faptele de coruptie din Marea Britanie),s-a stabilit ca programele on-line nu constituie o procedura adecvata de educaţie anticorupţie a angajatilor; a se vedea în acest sens decizia SFO in cazul Standard Bank PLC 1. Aceste training-uri vor fi organizate de experţi în domeniul prevenirii faptelor de corupţie şi ar trebui să se axeze în general pe următoarele paliere, ce vor fi reluate în programele de interne de conformitate aferente fiecărei instituţii/autorităţi: Politica asa numitelor cadouri, atentii; Ospitalitate, Călătorii;Contribuţii politice;Sponsorizări etc;Angajarea personalului, evitarea conflictului de interese;Investigaţii cu privire la potenţialii parteneri de afaceri;Accidentele de integritate; Protecţia şi promovarea avertizorului de integritate (aşa numitul "whistleblower"); Introducerea clauzelor anticorupţie în contracte şi stabilirea unor mecanisme contractuale în baza cărora aceste clauze sunt puse în executare de către beneficiarul acesteia.

  4. Educaţia anticorupţie presupune monitorizare şi comunicare continuă, controale interne periodice si evaluarea programelor de conformitate.

  1. Un alt mijloc de realizare a prevenţiei este protejarea şi încurajarea avertizorului de integritate. Alături de redactarea cadrului legal extins în vederea garantării protecţiei acestuia, proces destul de îndelungat, ar fi util ca în urma apariţiei unui incident de integritate intr-o instituţie, situaţia de fapt să fie prezentată împreună cu modalitatea de acţiune a persoanei în cauză, astfel încât să poată fi extins procesul de educaţie la nivelul respectivei instituţii. Implicarea consilierului de etică este foarte importantă în cazul de faţă.

McGregor&Partners

1.Se preia la OS 3.7 - Actul normativ de transpunere a directivei 2014/95/UE se află în dezbatere publică gestionată de MFP.
2. SNA preia propunerile de la pct. 2, cu excepția clauzei de atragere a răspunderii patrimoniale a managerului, care poate fi adoptată de întreprinderea publica de la caz la caz.
3. SNA propune un mecanism similar post incident de integritate


Yüklə 428,8 Kb.

Dostları ilə paylaş:
  1   2   3   4   5   6   7




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2020
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə