Contracte swap pe rata dobânzii



Yüklə 34,68 Kb.
tarix02.11.2017
ölçüsü34,68 Kb.
#28565

Contracte swap pe rata dobânzii
Într-un contract swap pe rata dobânzii, fiecare contraparte se angajează să plătească o rată a dobânzii fixă sau variabilă într-o anumită valută pe o anumită durată de timp către cealaltă contraparte. Rata dobânzii fixă sau flotantă se aplică la o anumită valoare noţională. Această valoare noţională nu se schimbă, de obicei, de participanţii la contract, este doar utilizată pentru a calcula fluxurile de numerar ce trebuie schimbate.
Tipuri de contracte swap pe rata dobânzii

  1. swap fix-contra-variabil, aceeaşi valută („plain vanilla swap”) – cumpărătorul de swap se angajează sa plătească o rată fixă de dobândă, iar vânzătorul de angajează să plătească o rată variabilă de dobândă (de obicei raportată la o rată a dobânzii de referinţă cum ar fi LIBOR, EURIBOR, ROBOR etc.). Ambele fluxuri de numerar sunt denominate în aceeaşi valută. Acesta este cel mai cunoscut tip de swap şi este cel pe care îl vom studia mai detaliat în secţiunile următoare.

  2. swap fix-contra-variabil, valute diferite – la fel ca cel de la punctul a), dar fluxurile de numerar sunt denominate în valute diferite. De exemplu, A se angajează să plătească o rată fixă de 2% aplicată la valoarea noţională de 10 mil USD şi să primească o rată variabilă TIBOR3M aplicată la valoarea noţională de 900 mil JPY (la un curs iniţial 1USD=90 JPY).

  3. Swap variabil-contra-variabil, aceeaşi valută – cumpărătorul se angajează să plătească o rată variabilă de dobândă raportată la o anumită rată de referinţă, iar vânzătorul se angajează să plătească o rată variabilă de dobândă ancorată la o altă rată de referinţă. Ambele fluxuri de numerar se plătesc în aceeaşi valută, iar cele două rate de referinţă se referă la aceeaşi valută, dar se formează pe pieţe diferite. De exemplu, A plăteşte JPY LIBOR1M şi primeşte JPY TIBOR1M, ambele aplicate la o valoare noţională de 1 mld JPY1.

  4. Swap variabil-contra-variabil, valute diferite – la fel ca la c) însă valoarea noţională este exprimată în valute diferite, iar ratele variabile se referă la valute diferite. De exemplu, A plăteşte USD LIBOR1M la o valoare noţională de 10 mil USD şi primeşte EURIBOR1M la o valoare noţională de 7,94 mil EUR (curs de schimb iniţial de 1 EUR=1,26 USD).

  5. Swap fix-contra-fix, valute diferite – cumpărătorul se angajează să plătească o rată fixă de dobândă cu valoare noţională într-o anumită valută, în timp ce vânzătorul se angajează să plătească o rată fixă de dobândă cu valoare noţională o altă valută. De exemplu, A plăteşte 2% la o valoare noţională de 10 mil USD şi primeşte 2,5% la o valoare noţională de 7,94 mil EUR (curs de schimb iniţial de 1 EUR=1,26 USD).

Contractele swap sunt instrumente tranzacţionate OTC, implicând existenţa dealerilor de swap, care au rolul de formatori de piaţă (eng. „market maker”). De exemplu, pentru un swap pe 5 ani rată fixă contra LIBOR6M cotaţia unui dealer este:

, semnificând faptul că acesta va intra pe poziţia de cumpărător într-un swap la 2,25% şi pe poziţia de vânzător la 2,5%.

Ex1. O bancă comercială încheie un contract swap din poziţia de cumpărător cu un dealer care are afişată cotaţia 2,75%-3%. Contractul swap este incheiat pe 2 ani, rata variabilă este EURIBOR6M, decontările se fac semestrial, iar valoarea noţională este egală cu 10 mil EUR. Precizaţi ce sume se decontează la fiecare scadenţă, dacă EURIBOR6M la cele 4 date de fixing a fost egal cu: 3,25%, 3%, 2,75%, respectiv 2,5%.

Dacă banca comercială este cumpărătoare de swap, atunci dealer-ul este vânzător de swap la cotaţia ask (offer) de 3% - aceasta este rata fixă din swap. Rata variabilă este EURIBOR6M.



  1. Prima scadenţă – dupa 6 luni de la încheierea contractului: banca plăteşte rata fixă (3%) şi primeşte rata variabilă (care la data fixing-ului este egală cu 3,25%). Deci banca primeşte (implicit dealer-ul plăteşte) o sumă egală cu .

  2. A doua scadenţă – dupa 1 an de la încheierea contractului: banca plăteşte rata fixă (3%) şi primeşte rata variabilă (care la data fixing-ului este egală cu 3%). Nu se schimbă nici un flux de numerar.

  3. A treia scadenţă – dupa 1 an şi jumătate de la încheierea contractului: banca plăteşte rata fixă (3%) şi primeşte rata variabilă (care la data fixing-ului este egală cu 2,75%). Deci banca plăteşte (dealer-ul primeşte) o sumă egală cu .

  4. A patra scadenţă – dupa 2 ani de la încheierea contractului: banca plăteşte rata fixă (3%) şi primeşte rata variabilă (care la data fixing-ului este egală cu 2,5%). Deci banca plăteşte (dealer-ul primeşte) o sumă egală cu


Utilizarea contractelor swap:


  1. acoperirea riscului de rată a dobânzii sau/şi de curs de schimb (hedging)

a.1. Se pot transforma active sau datorii cu rate variabile de dobândă în active şi datorii cu rate fixe de dobândă şi invers, în funcţie de necesităţi:

- activele cu rată variabilă se transformă în active cu rată fixă prin vînzare de swap, iar activele cu rată fixă se pot transforma în active cu în active cu rată variabilă prin cumpărare de swap;

- datoriile cu rată variabilă se pot transforma în active cu rată fixă prin cumpărare de swap, iar datoriile cu rată fixă se pot transforma în datorii cu rată variabilă prin vânzare de swap.

a.2. În cazul în care valorile noţionale sunt denominate în valute diferite, se pot transforma active sau datorii exprimate într-o valută în active sau datorii exprimate în altă valută.



Ex2. Banca A se finanţează de la banca X prin împrumuturi la o rată variabilă a dobânzii pe termen de 5 ani cu dobânda LIBOR6M+0,15%. Banca anticipează o creştere a ratelor dobânzii în următorii ani şi doreşte transformarea dobânzii variabile în dobândă fixă. Acest lucru îl poate face plătind anticipat datoria şi contractând simultan un împrumut la rată fixă. Plata anticipată a datoriei cu rată variabilă se poate dovedi foarte costisitoare. O soluţie alternativă este acoperirea împotriva riscului de rată a dobânzii utilizând un swap cu rata variabilă LIBOR6M. Un dealer de swap îi oferă următoarele cotaţii: 4,25%/4,5%. Ce poziţie va lua banca A în contract şi ce rată fixă va obţine?

Deoarece banca A plăteşte o rată variabilă de dobândă în contractul de împrumut, va alege să primească din swap o rată variabilă de dobândă şi să plătească o rată fixă, deci va fi cumpărătoare de swap. În consecinţă, dealer-ul de swap va fi vânzător la o rată a dobânzii de 4,5%.



Costul strategiei împrumut+swap pentru banca A va fi:

-4,5%+LIBOR6M-(LIBOR6M+0,15%)=-4,65%, adică va plăti o rată fixă de 4,65% indiferent de ceea ce se va intâmpla cu LIBOR6M.





  1. Speculaţie

- dacă se anticipează creşterea ratelor dobânzii se cumpără contractul swap;

- dacă se anticipează scăderea ratelor dobânzii se vinde contractul swap.



  1. Arbitraj

  2. Beneficierea de avantajul comparativ pe care îl poate avea o bancă în termeni de dobândă fixă şi/sau variabilă faţă de o altă bancă




Ex3. Presupunem că banca A are un rating evaluat de agenţia Standard &Poors la AAA, iar baca B are un rating BBB. Banca A se poate împrumuta pe piaţă la o rată fixă de 4,5% şi la rata variabilă LIBOR, iar banca B se poate împrumuta la o rată fixă de 5,75% sau la o rată variabilă LIBOR+45bp. Banca A are nevoie de finanţare pe 5 ani cu rată variabilă, iar B are nevoie de finanţare pe 5 ani cu rată fixă. Arătaţi cum se pot cele două bănci să îşi reducă costurile de finanţare împrumutându-se contrar nevoii lor de finanţare şi intrând simultan într-un contract de swap la rata fixă 4,9% şi rata variabilă LIBOR astfel încât să beneficieze de avantajul comparativ pe care îl au.

Situaţia în care se află cele 2 bănci poate fi sintetizată în următorul tabel:






Banca A

Banca B

Diferenţă

Rată fixă

4,5%

5,75%

1,25%

Rată variabilă

LIBOR

LIBOR+0,45%

0,45%

diferenţă

-

-

0,8%

Se observă că banca A are avantaj absolut, adică se poate finanţa mai ieftin decât B atât pe piaţa împrumuturilor cu rată variabilă cât şi pe piaţa împrumuturilor cu rată fixă. Pentru B este mai avantajos să se împrumute la o rată variabilă deoarece diferenţa de cost faţă de A în acest caz este de doar 0,45%. B are însă nevoie de finanţare la rată fixă de dobândă. De aceea, cele două bănci se finanţează contrar nevoii lor şi intră simultan într-un contract de swap. Se observă că în strategia aceasta este necesar ca A să fie vânzătoare de swap (plăteşte rata variabilă şi primeşte rata fixă), iar B cumpărătoare de swap (plăteşte rata fixă şi primeşte rata variabilă).

Rezultatul net pentru A este: +4,9%-LIBOR-4,5%=-(LIBOR-0,4%), deci A îşi reduce costurile de finanţare cu 0,4%

Rezultatul net pentru B este: +LIBOR-4,9%-(LIBOR+0,45%)=-5,35%, deci B îşi reduce costurile de finanţare cu 0,4%

Suma economiilor de finanţare pe care le realizează A şi B împreună 0,4%+0,4% este exact egal cu avantajul comparativ de 0,8% pe care cele două bănci şi l-au împărţit 50%-50%.




Aplicaţii


  1. Două companii AAAcorp (cu rating AAA) şi BBBcorp (cu rating BBB), vor să se finanţeze pe o perioadă de 5 ani la următoarele rate ale dobânzii:




AAAcorp

BBBCorp

Rată fixă

10%

11,2%

Rată variabilă

LIBOR6M+0,3%

LIBOR6M+1%

BBBcorp are nevoie de finanţare la o rată fixă a dobânzii, iar AAAcorp de finanţare la o rată variabilă a dobânzii. Pentru a beneficia de avantajul comparativ, cele două companii se finanţează contrar nevoii lor, şi apoi intră într-un swap pe rata dobânzii. Stabiliţi ce poziţie iau cele două bănci şi care este rata fixă din swap dacă băncile îşi împart avantajul comparativ 80% pentru A şi 20% pentru B.

R: AAACorp este vânzătoare de swap, iar BBBCorp este cumpărătoare. Rata fixă din swap este 10,1%.



  1. O bancă comercială a acordat un credit în valoare de 1.000.000 USD pe o perioadă de 3 ani, la o rată de dobândă variabilă LIBOR6M+40 bp. Banca observă că rata dobânzii pe piaţă începe să scadă şi de aceea intră într-un swap pe rata dobânzii cu un dealer de swap care are afişate următoarele cotaţii 3,5%/3,75%. Să se determine suma care se decontează dacă la o anumită scadenţă a contractului de swap, LIBOR6M este 2,35%.

R:banca vinde contractul swap. Rata fixă din swap este 3,5%. Banca plăteşte dealer-ului de swap rata variabilă LIBOR6M adică 2,35% şi plăteşte rata fixă 3,5%, primind şi de la debitorul său LIBOR6M+40bp, adică 2,75%. În concluzie banca primeşte 19.500 USD.

  1. O bancă comercială prezintă următoarea situaţie a activelor şi a pasivelor sensibile la variaţia ratei dobânzii pe benzi de scadenţă:

Scadenţa

0 z – 3 luni

3 l – 6 l

6 l – 12 l

12 l – 5 ani

Peste 5 ani

Pasive sensibile

90

80

100

120

40

Active sensibile

70

60

110

140

50

Să se determine:

a) modificarea veniturilor nete din dobânzi dacă ratele de dobândă pe termen de max 1 an scad cu 10 bp.

b) banca comercială vrea să îşi acopere riscul de rată a dobânzii pe următorul an intrând într-un contract de swap pe rata dobânzii cu un formator de piaţa care afişează următoarele cotaţii: 6,5%/6,7%. Să se determine suma ce va fi decontată dacă rata de dobândă variabilă la data fixing-ului este 6,8%.

R:a) scad cu 0,03



b) vinde swap la rata fixă 6,5% cu valoarea noţională 30. Dacă la data fixing-ului rata fixă este 6,8%, banca câştigă 30(6,8%-6,5%)=0,09.

  1. O bancă comercială primeşte un credit în valoare de 2.000.000 pe o perioadă de 6 luni, la o rată fixă a dobânzii de 6%. Banca anticipează scăderea ratelor dobânzii pe piaţa şi pentru a profita de această scădere intră într-un contract swap pe rata dobânzii cu un dealer de swap care are afişate cotaţiile 5,5%/5,75%, rata variabilă din contractul swap LIBOR6M. Stabiliţi care este rezultatul net împrumut+swap dacă la data decontării LIBOR6M=5%.

1 Istoricul LIBOR pe toate scadenţele şi toate valutele pentru care se calculează poate fi analizat la următoarea adresă: http://www.bba.org.uk/bba/jsp/polopoly.jsp?d=141&a=627






Yüklə 34,68 Kb.

Dostları ilə paylaş:




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2022
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə