Dansul moldovenesc



Yüklə 43,79 Kb.
tarix29.10.2017
ölçüsü43,79 Kb.
#19484

Dansul moldovenesc


Dansul moldovenesc reprezintă una dintre cea mai veche artă populară, fiind totodată un „poem al neamului”, căci, cînd dansează moldovenii − „inimile vorbesc”. Fiecare mişcare vorbeşte despre talentul şi caracteristicele spirituale ale poporului în diferite perioade istorice.http://www.moldovenii.md/resources/files/images/muzica/1_moldova.jpg

El scoate în evidenţă atît caracterul, cît şi temperamentul, forţa și agerimea poporului. Pune în valoare înţelepciunea şi umorul, dezvăluie sincer şi direct aspiraţiile şi sentimentele oamenilor. Dansurile moldoveneşti alcătuiesc adevăratul tezaur al poporului nostru împreună cu muzica, costumul național, arta populară etc.

Dansul a fost întotdeauna o parte integrantă a vieții social-culturale, cu fiece ocazie, cîntecul şi dansul au avut un rol important. Asemenea ocazii sînt zilele de sărbătoare și ritualurile de familie, tîrgurile, manifestările legate de muncile agricole și credințele legate în fertilitatea pămîntului.http://www.moldovenii.md/resources/files/images/muzica/dansul_md.jpg

Istoria dansului moldovenesc este una bogată și originală. Din timpuri străvechi acestea erau însoţite de cîntece, de ritmul bătăilor din palme sau cel obţinut cu ajutorul instrumentelor de percuţie. Mai tîrziu – erau acompaniate de orchestre de fanfară sau taraf, care includeau viori, ţambale, fluiere şi alte instrumente populare, erau însoţite și de strigături satirice ori glume.

Un atribut important îl constituie costumul naţional, care este irepetabil prin decorarea motivelor ornamentale și spiritul creativ.

Istoria dansului


Dansul este o creaţie expresivă și profundă a poporului, o reflectare artistică emoţională specifică vieţii sale multiseculare.http://www.moldovenii.md/resources/files/images/muzica/istoria_dansului.jpg

Izvoarele dansului moldovenesc îşi au începutul în trecutul îndepărtat, la traci şi geto-daci. Mai multe obiceiuri rituale din antichitate sînt legate de intrarea într-o stare specifică prin intermediul dansului. Clasificicînd dansurile, putem menţiona dansul mimetic utilitar, ce acompania munca omului, apoi dansurile ritualice, care erau însoţite de cîntece, aveau mişcări ritmate şi de regulă se dansau pe loc deschis în poiene, pe cîmpii. Astfel de dansuri erau interpretate de 7, 9, 11... persoane, sau de un alt număr impar de dansatori, ceea ce avea un sens sacral pentru strămoşii noştri. Mai tîrziu dansul ludic (animalier), care imita animalele sau diverse scene dintre îndrăgostiţi etc. şi abia în neolitic putem vorbi de dansul arhaic − hora, care a însemnat în acea epocă şi sociabilitatea colectivă şi constituirea acelei matrice arhetipale a formelor cinetice ale dansului de mai tîrziu. Printre cele mai cunoscute dansuri ritualice moldoveneşti pot fi amintite „Căluşarii”, „Drăgaica”, dansuri care au rădăcini adînci în istoria culturii poporului nostru.

Din cele mai vechi timpuri viaţa cotidiană a poporului a fost însoţită de dansurile de colectivitate, în care s-a reflectat cu o putere deosebit de mare  energia emoţională a moldovenilor – „Hora”, „Sîrba”, „Bătuta”, „Brîul”, „Învîrtita”, „Trei lemne”, etc.

La timpul său dansurile ca „Ruseasca”, „Bulgăreasca”, „Armeneasca”, „Țîgăneasca” au fost preluate de la  bulgari, ruşi, armeni şi ţigani. Împrumînd elementele şi ritmurile separate din la dansurile altor popoare, moldovenii le interpretau în felul lor – cu mult foc, vioiciune şi într-un mod cu totul special. Nici unul dintre popoarele sus-numite nu mai are dansuri similare, iar dacă le au, acestea se numesc dansuri moldoveneşti. Pentru diferite perioade istorice sînt caracteristice anumite genuri ale dansului.

Evului Mediu îi sunt caracteristice dansurile colective, „de lanţ”, „de cerc”, pe cînd în epoca Renaşterii devin populare dansurile solo bărbăteşti. La fel, este caracteristică răspîndirea dansurilor libere în perechi.

În epoca feudală este răspîndit aşa-numitul  „joc rural” la moldoveni, care a fost apoi dansat şi de nobilime, transformîndu-se în  „joc popular” – dans popular.

Cea mai largă răspîndire a primit-o dansul „hora” (în bulgară „хоро”), ce provine de la grecescul „choros” şi care conform unor mărturii − este cel mai vechi dans din Moldova. Însă la începutul secolului al XIX-lea, „hora” nu era numai un simplu dans, cuvîntul capătă o nouă conotaţie însemnînd şi un fel de serbare, festivitate cu specific popular („Hora satului”). Hora nu are un final bine determinat, durata ei depinde de ingeniozitatea dansatorilor, există o mulţime de variante ale acestui dans în diferite regiuni. Hora poate fi numită conform locului de unde provine – „Hora de la Orhei” sau poate purta numele persoanei sau a evenimentului, în cinstea cărora este interpretată – „Hora miresei”, „Hora Ilenuței”, „Hora nunţii” ş.a.m.d. Cîteodată cuvîntul „hora” se omite, iar dansul se numeşte pur şi simplu „Nuneasca”, „Floricica”, etc.

La mijlocul secolului al XIX–lea noţiunea „hora” cu sensul ei general este înlocuită cu noţiunea „joc”. Jocul era organizat de un grup de flăcăi. Ei strîngeau bani şi angajau muzicanţi. În zilele de sărbătoare jocul dura de obicei de dimineaţă  pînă seara tîrziu.

În secolele al XIX–lea – XX–lea dansurile libere sînt înlocuite cu dansurile de pereche şi cele de grup. În baza dansului folcloric sînt create variante scenice ale dansurilor populare, interpretate de către ansambluri de profesionişti. Cele mai bune dintre ele intră în fondul de aur al coregrafiei naţionale.

Pe parcursul istoriei sale îndelungate dansul în Moldova a suferit mereu transformări, reflectînd dezvoltarea culturală a Moldovei, însă, şi-a păstrat elementele sale tradiţionale, care stau astăzi la baza dansului contemporan moldovenesc.



Stilurile dansului moldovenesc


Dansul popular moldovenesc se caracterizează printr-o varietate interpretativă de la o zonă a ţării la alta.http://www.moldovenii.md/resources/files/images/muzica/stiluri_si_modele.jpg

Întîlinim o mare bogăţie de ritmuri şi de tempouri, de poziţii diferite ale braţelor cu mişcări elegante și line în dansurile femeieşti şi virtuozitate în dansurile bărbăteşti. Seria de elemente tehnice bine definite determină un specific naţional bine pronunţat al dansurilor populare moldoveneşti. Cu asemenea temperament se interpretează și dansurile găgăuzeşti, bulgare, care influienţîndu-se reciproc, păstrează un limbaj expresiv și caracteristic dansurilor moldoveneşti.

După structura metro-ritmică și după mișcare dansul poate fi sistematizat astfel:

•    de „sîrbă” (măsură de 2/4, sînt executate într-o mișcare rapidă de bărbați și femei în cerc, care se țin cu mîinele de umeri),

•    de „bătută-horă” (măsură de 2/4, sînt executate într-o mișcare rapidă, bătutele sînt executate, de obicei, de bărbați și includ mișcări virtuoase),

•    horele − (de bărbați și de femei, în ambele cazuri participanții formează un cerc sau semicerc și se țin de mîini),

•    de „ostropăț” (țin de dansurile de ritual, măsură de 7/16 sau 3/8, se execută într-o mișcare rapidă, de obicei, individual, cu un obiect din zestre ținut în mîini),

•    de „hora-mare” (măsură de 6/8 sau 3/8, se execută într-o mișcare moderată și înceată, participanții formează un cerc, ținîndu-se de mîini, care sînt îndoite în coate și ridicate la nivelul umerilor).

În dependență de rolul lor social dansurile populare moldovenești se clasifică: în dansuri rituale, legate de obiceiurile calendarice („Capra”, „Călușarii”) și de familie („Dansul miresei”, „Zestrea”, „Jocul mare”), în dansuri nerituale, care, la rîndul lor, pot fi divizate în dansuri cu obiect „Coasa”, „Poama”, „Ițele”, „Sfredelușul”, „Sîsîeacul”, „Tăbăcăreasca”, „Zdroboleancă”, „Coșerul”, „Jocul fierarilor”  – redau procesul de muncă. „Haiduceasca”, „Voiniceasca”, „Arnăutul”  – oglindesc luptă eroică a poporului. „Ilenuța”, „Catincuța”, „Parascița”, „Mititica”  – redau chipul femeii. „Trandafirul”, „Busuiocul”, „Oleandra”, „Rața”, „Ghiocelul”, „Liliacul”, „Hulubul”, „Căluțul” – sînt consacrate florei și faunei. „Fulgerul”, „Vîntul” – redau fenomenele naturii. Satirice – jocurul „Șolticul”.

Paşii cu diferite deplasări largi sau mărunţi pe loc, paşii sincopaţi sau schimbaţi, sau în succesiune, dar şi poziţia braţelor în timpul dansurilor, ritmul diferit fac să deosebim mai multe variante ale unuia și aceluiaşi dans în diferite părţi ale ţării.


COASA” este un joc moldovenesc. Acest joc simbolizeaza munca pe ogoare- cositul- aspect ce reiese indeosebi din prima parte a jocului. Jucatorii – baieti si fete- stau in formatie de cerc sau semicerc, tinandu-se de mana sau cu mainile pe umar.

Ca si alte dansuri populare si la jocul „Coasa” distingem pasi de plimbare, de deplasare inainte si dupa figurile jocului. Jocul se incepe pornind spre stanga cu piciorul drept dus in fata celui stang, se fac in continuare 5 pasi laterali spre stanga, cu dreptul in fata si stangul inapoi in deplasare si se continua cu 3 pasi apasati mai mari de mers, iar ultimul cu o bataie mai accentuata.

Dupa ce s-a efectuat partea I cu cei 7 pasi spre stanga , jucatorii cu greutatea pe piciorul drept duc piciorul stang in fata celui drept si fac aceiasi pasi spre dreapta , insa de data aceasta cu stangul (stang-drept-stang) si (partea I a jocului) se face alternativ, de 2 ori la stanga si de 2 ori la dreapta. Dupa terminarea acesteia urmeaza figura I: cu greutatea corpului pe piciorul stang si cu rasucire usoara spre stanga ducem piciorul drept in fata celui stang si facem pe loc 3 pasi- drept 1,stang 2 si drept 3 , rasucindu-ne cu greutatea piciorului spre dreapta. Figura a II-a urmeaza dupa strigatura „S-apoi foaie de trifoi , sa jucam coasa in doi!”. Acum jucatorii se prind perechi, baiatul cu mana dreapta pe umarul fetei , iar fata cu mana stanga pe umarul baiatului, tinandu-se de mana stanga cu bratul oblic(bratele intinse oblic in fata si in sus).

Despre folclor si dansul popular


Prin folclor înţelegem creaţia artistică, colectivă, orală şi anonimă a unui popor, ce ne oglindeşte concepţia despre lume şi viaţă. Folclor inseamna, muzică, dans, poezie, teatru şi arte plastice, decorative. Nu se cunosc originile acestui dans tocmai pentru ca este strans legat de folclor.

Totusi primele documente scrise care evidenţiază prezenţa folclorului sunt din anul – 1540 cind Ion Căianul, călugar franciscan de origine română, culege zece melodii româneşti.

În „Descripţio Moldavie” (1711), Dimitrie Cantemir menţionează existenţa dansurilor populare, doinei, baladei, , instrumentelor populare şi descrie obiceiuri tradiţionale legate de nuntă, înmormântare, colinde, drăgaica, paparuda şi căluşul.

Originalitatea muzicii populare moldovenesti constă în ritmul specific, versul, la sfârşitul căruia apar uneori intejecţii cu scopul de a lărgii ambitusul melodiei.

Ritmul de dansului popular – ritm sincretic cu o mare valoare expresivă şi melodia ce asigura specificitatea naţională prin suflul larg apropiat de felul de a fi al al moldovanului.

Dansurile populare zonale sunt însotite numai de muzica instrumentală, presărată cu strigături, pocnete din degete, bătăi din palme, paşi bătuţi, chiuituri etc., subliniind o dată în plus sincretismul jocurilor populare din diferite zone folclorice etc.

Dansul a avut o importanţă deosebită în viaţa socială a omului fiind nelipsit din ritualurile religioase. În timp s-au produs mutaţii în cadrul dansurilor jocurilor populare în sensul că unele şi-au păstrat funcţia rituală (Caluşul, Cununa, Drăgaica), iar altele s-au transformat în dansuri de gluma.

Primele referiri asupra existenţei dansului popular îsi fac apariţia începând cu secolul al-XV-lea, (Gr.Ureche) şi continuă cu secolul al-XIX-lea, perioadă în care apar primele culegeri printre care figurau şi un număr important de dansuri populare, iar înfiinţarea celor două arhive fonografice au evidenţiat bogăţia şi varietatea acestui repertoriu.

Terminologia este reprezentată de trei termeni :

• Hora (Hora la joc pentru zona Moldova, Muntenia si Oltenia)

• Dans (danţ)

• Joc (gioc)

De-a lungul timpului s-a creat o gamă întregă de jocuri ca: Sârba, Hora, Caluşul, Brâul etc.

Dansurile moldovenesti si olteneşti sunt repezi, dinamice, necesitând agerime şi virtuozitate. Se execută în deplasări rapide şi spaţii bruşte de direcţie, cu paşi încrucişaţi, bătăi şi sincope, fluturări de picioare şi pinteni. Desenul variat al dansurilor, conferă o poziţie specială în peisajul dansului popular. Dansurile cer multă îndemânare din partea dansatorilor, figurile fiind adevărate bijuterii în arta coregrafică a dansului popular.

Dansurile muntenesti sunt variate, mixte cu jocuri de bărbaţi şi femei. Jocurile se desfăşoară cel mai mult în cerc şi în semicerc. Bogăţia ritmică a paşilor este foarte mare, întâlnindu-se des sincopa şi contratimpul. Cele mai întâlnite sunt horele de mână, horele pe bătaie, brâurile bărbăteşti şi femeieşti.

Brâul - Este un dans bărbătesc din zona de munte a Banatului, dans de păstori care s-a păstrat pâna în zilele noastre şi s-a transmis şi în celelalte zone folclorice..

Hora - este un dans popular tradiţional realizat într-un cerc închis. Este un dans ţărănesc care reuneşte într-un cerc mare întreaga adunare. Dansatorii se ţin de mână, făcând paşi în diagonală fie în faţă, fie în spate, totodată învârtind cercul, în principiu în sensul arcurilor ceasului. Participanţii cântă cu toţii versurile cântecului fiind acompaniaţi de instrumentişti. Ţambalul, acordeonul, vioara, viola, contrabasul, saxofonul, trompeta sau chiar naiul sunt instrumente care acompaniează de obicei o horă. Se dansează hora la nunţi sau la mari sărbători populare.

Descoperirea unei reprezentări în ceramică a unei hore formate din 6 femei, aparţinând Culturii Cucuteni (3700-2500 inainte de Hristos), indică faptul ca hora a apărut cu mai mult de 5000 de ani în urmă pe pământul vechii Dacii. Rolul magic al horei s-a transmis până în prezent, sub forma căluşului la care participă numai bărbaţi.

Dansul popular, prin varietatea sa, prin traditie si sentiment, este expresia fiecarui colt de tara, cu obiceiurile, oamenii si cultura lui.

Parca uitate de cei mai multi tineri, dansurile populare ard in inimile bunicilor si strabunicilor "dependenti" de folclor.

Dansurile populare nu au voie sa dispara, ele trebuie sa renasca, sa existe in inima fiecaruia dintre noi.

Folclorul coreografic

Pe toată suprafaţa pământului se găseşte o varietate imensă de dansuri folclorice care prezintă foarte pregnante diferente de la o ţară la alta, de la un popor la altul.

Toate aceste creaţii artistice ale omenirii s-au dezvoltat in acelaşi timp cu dezvoltarea popoarelor care le-au produs, reflectându-le talentul si caracteristicile spirituale si păstrându-se pana in zilele noastre formele artistice de o indiscutabila valoare.

Dansul folcloric dezvăluie aspiraţiile şi sentimentele oamenilor si exprimă în acelaşi timp caracterul, temperamentul, forţa, agerimea, înţelepciunea şi umorul poporului.

Dansurile populare moldovenesti cunoscute prin frumuseţe, rafinament artistic şi marea lor varietate, constituie acest tezaur alături de cântece, fabule, legende şi poezia populară.

În dansul popular moldovenesc se întâlneşte o mare bogăţie de ritmuri şi tempo-uri, de atitudini ale braţelor, îmbinându-se eleganta mişcărilor lirice ale dansurilor de femei cu vitalitatea si virtuozitatea dansurilor bărbăteşti.

Paşi cu deplasări largi sau paşi mărunţi pe loc, paşi schimbaţi, paşi in contratimp se combina în deplasări mici sau deplasări mari in toate direcţiile, intr-o imensa varietate de combinaţii. La acesta se adaugă intensitatea aşezării paşilor pe podea, care creste in acest fel varietatea nuanţelor ritmice. In dansul popular se întâlnesc de asemenea paşi încrucişaţi, pinteni pe podea sau in aer, o întreaga gama de sărituri, salturi cu mare elan, paşi pe vârful sau pe tocul piciorului, alternând cu paşi talpa piciorului, ridicarea picioarelor in aer cu diferite amplitudini, rotarea picioarelor in aer sau la nivelul solului, bătăi pe cizma si pe diferite segmente ale picioarelor, piruete pe călcâie executate de fete, pocnituri din degete etc.

La dansurile de grup se întâlnesc ţinuta de „horă”, dansatorii prinzându-se de mâini cu braţele îndoite din cot si ridicate la înălţimea umerilor, ţinuta de „sârbă” cu braţele sprijinite pe umerii partenerilor din dreapta şi stânga, ţinuta de „brâu”, cu braţele prinse în cingătoarele partenerilor din dreapta şi stânga, ţinuta cu braţele încrucişate în fata sau în spate, cu braţele formând un lanţ ridicat deasupra umerilor sau un lanţ de braţe coborâte.

La dansurile de perechi varietatea apare şi mai pronunţată prin posibilităţile diferite in care partenerii se prind.

Specificul manierei de dans si de interpretare depinde de zona folclorica. Astfel se disting zone folclorice ale Moldovei, Munteniei, Olteniei, Banatului, Transilvaniei şi Dobrogei.

În timpul dansului flăcăii şi fetele zic „strigături” a căror manieră diferă de la o zonă la alta.

La noi in Moldova se strigă pe ritmul paşilor.

În Maramureş, „ţipuriturile” se cântă în intonaţii interesante, specifice.

În Transilvania se desfăşoară adevărate dialoguri între fete şi băieţi.

Iar în Oltenia, Muntenia şi Dobrogea aceste strigături au rolul de conducere a dansului prin anunţarea figurilor.

Strigăturile conţin texte uneori lirice, de dragoste, alteori satirice sau umoristice, dar nu lipsesc din dansurile populare.

Joc


Ansamblul Academic Naţional de dansuri populare „Joc” din Moldova a fost numit precum dansul popular moldovenesc − Joc. Ansamblul a fost fondat la Chişinău în anul 1945. Începînd cu anul 1958, director artistic al ansamblului este Vladimir Curbet (Artist al Poporului din URSS). În prezent, în cadrul ansamblului activează 65 dansatori şi 25 muzicieni.http://www.moldovenii.md/resources/files/photo/8/d/8d784ebfc2d46fdda11199cc5d6d56f1_200.jpg

Repertoriul ansamblului este divers şi include dansuri populare, care demonstrează ritualurile, tradiţiile şi costumele specifice ale poporului moldovenesc: „Moldoveneasca”, „Brîul”, „Ţărăneasca”, „Bătuta”, „Căluşarii”, „Hora", „Crăiţele”, „Hangul”, „Mărunţica”, „Răzeşească” şi altele. În plus, în cadrul ansamblului a fost creată o serie de tablouri şi suite coregrafice: „Joc”, „Nunta moldovenească”, „Ostaşii lui Cotovschi”, „Munţii Carpaţi”, „Bucură-te, Moldova”, „Legenda mărţişorului”, „În drum spre Chişinău” şi multe altele. Însă repertoriul ansamblului nu se limitează la motive din folclorul naţional, ansamblul „Joc” interpretează, de asemenea, dansuri populare ale altor ţări.

De-a lungul anilor, ansamblul de dansuri a participat la mai mult de şapte mii de concerte.

Ansamblul „Joc”, a luat parte la numeroase festivaluri internaţionale, a fost distins cu mai multe medalii şi diplome. „Joc”, a concertat în multe ţări: România, Rusia, Republica Cehă, Franţa, Belgia, Italia, Bulgaria, Germania, Austria, Brazilia, Egipt, Canada, Portugalia ş.a.

Ansamblului Academic de Stat de dansuri populare „Joc” i-a fost decernat titlul de Colectiv Emerit al RSSM, iar mai tîrziu ansamblul a fost decorat cu „Ordinul Republicii”.

Prin decret prezidenţial au fost acordate distincţii de stat unui grup de artişti ai Ansamblului Naţional Academic de dansuri populare „Joc”: dirijorul orchestrei Gheorghe Şevcişin a fost decorat cu Ordinul „Gloria Muncii”, cu medalia „Meritul Civic” − Viorica Lupaşco şi Valentina Moscovici (dansatoare), Ion Rusu (coregraf). Titlul onorific de „Maestru în Artă” i-a fost acordat dirijorului Peter Frecăuţanu, muzicantului Petru Strelciuc şi dansatorului Grigore Paladi. Titlul onorific de „Om Emerit” a fost acordat muzicienilor orchestrei Bozu Nicolae şi Alexandra Vacarciuc.



Codreancahttp://www.moldovenii.md/resources/files/photo/0/e/0efdfcc56b4f5ab2f2cf477b6acc12a7_200.jpg


Clubul sportiv de dansuri „Codreanca” a fost fondat în anul 1973. Fondator și director artistic al clubului este Petru Guzun, care deţine în prezent funcţia de Preşedinte al Federaţiei de dans sportiv din Moldova şi cavaler al Ordinului Republicii.

În anul 1974 dansatorii au participat la concursul internațional al elevilor la Evpatoria, ocupînd locul 3. În anul 1978 colectivului „Codreanca” i s-a conferit titlul „Colectiv Popular”, iar în 1988 – „Colectiv Emerit”. Din 1990 „Codreanca” participă cu regularitate la Campionate Mondiale și ale Europei. În anul 1991 Clubul sportiv de dans „Codreanca”  a primit premiul mare la Campionatul deschis din Germania.



„Codreanca” a reuşit să cîştige campionatele mondiale la dansuri sportive în anii 1998, 2000, 2003, 2008 și 2009 , iar de patru ori – au fost campioni ai Europei: 1998, 2000, 2003 și 2006. În 2011 „Codreanca” a cîștigat Medalie de aur la Campionatul Mondial de Tineret la dans sportiv.

Yüklə 43,79 Kb.

Dostları ilə paylaş:




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2022
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə