Document de lucru al serviciilor comisiei



Yüklə 48,66 Kb.
tarix18.08.2018
ölçüsü48,66 Kb.
#72668


RO




COMISIA EUROPEANĂ




Bruxelles, 20.12.2011

SEC(2011) 1582 final



DOCUMENT DE LUCRU AL SERVICIILOR COMISIEI

REZUMATUL EVALUĂRII IMPACTULUI

care însoţeşte documentul

Reforma normelor UE aplicabile ajutoarelor de stat sub forma compensației pentru obligația de serviciu public

{C(2011) 9404 final}

{C(2011) 9406 final}
{SEC(2011) 1581 final}

Declinarea responsabilității

Prezentul raport angajează numai serviciile Comisiei implicate în elaborarea sa și nu aduce atingere formei finale a niciunei decizii care urmează a fi adoptată de Comisie.

1.Consultarea părților interesate

1.1.Identificare


Normele privind ajutoarele de stat pentru SIEG sunt cuprinse într-o serie de instrumente juridice adoptate în 2005. Aceste instrumente urmăresc să clarifice aplicarea prevederilor tratatului cu privire la ajutoarele de stat (în special articolele 106, 107 și 108 din TFUE) în cazul SIEG. Principalele două elemente sunt:

Decizia 842/20051 prevede că plățile pentru compensațiile aferente obligației de serviciu public care îndeplinesc anumite condiții sunt considerate compatibile cu articolul 106 alineatul (2) din TFUE și sunt exceptate de la obligația de notificare în temeiul articolului 108 din TFUE.

Cadrul comunitar2 explică abordarea Comisiei în ceea ce privește cazurile care nu se încadrează în domeniul de aplicare al deciziei și care trebuie notificate și examinate individual în vederea evaluării compatibilității acestora.

Cadrul expiră la 28 noiembrie 2011, însă decizia se aplică în continuare. Revizuirea pachetului face parte din Programul de lucru al Comisiei pentru 2011.


1.2.Etapele anterioare ale procesului de revizuire și rezultatul consultării publice


În 2008 și 20093 s-a desfășurat un exercițiu de raportare al statelor membre, iar în 20104 a avut loc consultarea generală a părților interesate. În general, consultarea a confirmat faptul că instrumentele juridice existente reprezintă un răspuns necesar și adecvat în lumina hotărârii Altmark. Totuși, a arătat și că există loc pentru îmbunătățiri.

Alte etape importante premergătoare revizuirii pachetului includ publicarea unui raport detaliat5 în luna martie 2011, analizarea funcționării acestuia într-o gamă largă de sectoare, precum și rezultatul consultărilor. Raportul a fost făcut public concomitent cu o comunicare a Comisiei6 de stabilire a obiectivelor politice generale ale reformei. De asemenea, au avut loc discuții cu Parlamentul European, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor.


2.Definirea problemei

2.1.Context


Serviciile publice, identificate în general în tratate drept servicii de interes economic general (SIEG), sunt activități economice identificate de autoritățile publice ca fiind de importanță deosebită pentru cetățeni și care nu ar fi furnizate (sau ar fi furnizate în condiții diferite) în absența unei intervenții publice. SIEG variază de la servicii comerciale de mare amploare (industrii de rețea, precum serviciile poștale, aprovizionarea cu energie electrică, serviciile de comunicații electronice sau serviciile de transport public) la o gamă largă de servicii de sănătate și sociale (de exemplu, serviciile de îngrijire pentru persoanele în vârstă și pentru persoanele cu handicap).

Rolul esențial al SIEG a fost recunoscut prin articolul 14 din TFUE, precum și Protocolul 26. În ceea ce privește dreptul/obligația UE de a acționa, temeiul juridic îl reprezintă articolele 106, 107 și 108 din TFUE. În temeiul acestor articole, finanțarea publică a SIEG care este considerată ajutor de stat conform jurisprudenței Altmark și îndeplinește criteriile prevăzute la articolul 107 alineatul (1) din TFUE face obiectul controlului ajutoarelor de stat.



Curtea de Justiție, în hotărârea Altmark7, a oferit clarificări suplimentare în ceea ce privește condițiile în care compensația pentru obligația de serviciu public nu ar putea constitui ajutor de stat din cauza lipsei oricărui avantaj. Cu toate acestea, Comisia trebuie în continuare să adopte o abordare clară în ceea ce privește măsurile despre care se consideră că nu exclud o componentă de ajutoare conform hotărârii Altmark.

2.2.Problemele generale ridicate de normele actuale


Statele membre și părțile interesate consideră că pachetul SIEG din 2005 a contribuit în mod util la atingerea obiectivului general de securitate juridică în urma hotărârii Altmark și că decizia a contribuit la reducerea sarcinii administrative suportate în legătură cu obligația de notificare. De asemenea, experiența proprie a Comisiei cu pachetul SIEG din 2005 a fost, în general, pozitivă. Cu toate acestea, a ridicat și anumite probleme:

  • Aplicarea incorectă/insuficientă a normelor – dovezile evidențiază cei doi factori principali din spatele problemei legate de implementare, și anume dificultatea în a înțelege normele și conceptele cheie din spatele normelor, și cunoașterea insuficientă a normelor.

  • Sarcina administrativă prea mare pentru SIEG la scară mică – Această problemă poate fi determinată de măsura în care diferitele sectoare sunt afectate de normele actuale, în sensul că acestea sunt prea uniforme. În acest caz, normele sunt prea complexe pentru SIEG la scară mică.

  • Denaturările concurenței pe piață – Normele actuale nu sunt suficient de bine puse la punct pentru SIEG la scară largă, astfel încât un număr mare de măsuri de compensare relativ considerabile nu intră în sfera controlului ajutoarelor de stat. Mai mult, normele actuale se limitează la verificarea absenței supracompensării, ceea ce, în anumite cazuri, nu este suficient pentru a asigura concurența loială și buna alocare a resurselor.

  • Furnizarea ineficientă a SIEG – În cadrul actualei abordări în ceea ce privește supracompensarea, câștigurile de eficiență nu sunt stimulate și, uneori, compensația pentru obligația de serviciu public se acordă unei întreprinderi care nu asigură furnizarea eficientă și de calitate a serviciului.

2.3.Scenariul de referință


Scenariul de referință este continuarea normelor de fond în cadrul pachetului actual de ajutoare de stat pentru SIEG. Aceasta înseamnă că decizia rămâne nemodificată și că se aplică în continuare, în timp ce cadrul va fi prelungit ulterior datei sale de expirare.

3.Obiective

3.1.Obiectivul general


Obiectivul general al reformei normelor privind ajutoarele de stat pentru SIEG este acela de a stimula contribuția pe care serviciile de interes economic general o pot aduce la redresarea economică generală a UE pentru a asigura competitivitatea UE și coeziunea economică între statele membre.

3.2.Obiective specifice


Clarificare: asigurarea unui grad mai ridicat de claritate cu privire la o serie de concepte-cheie relevante pentru aplicarea normelor privind ajutoarele de stat în cazul SIEG, inclusiv în ceea ce privește domeniul de aplicare al acestor norme și condițiile de aprobare de către Comisie a ajutoarelor pentru SIEG.

Abordare diversificată și proporțională: cu scopul de a condiționa nivelul controlului ajutoarelor de stat de natura și domeniul de aplicare al serviciilor oferite. Un element al strategiei ar putea fi simplificarea aplicării normelor pentru anumite tipuri de servicii publice pe scară restrânsă, cu caracter local și impact redus asupra schimburilor comerciale dintre statele membre, precum și pentru anumite tipuri de servicii sociale. În același timp, Comisia ar putea ține seama mai bine de considerentele legate de eficiență și concurență în analizarea serviciilor comerciale pe scară largă care au o dimensiune europeană clară.

4.Opțiuni de politică

4.1.Opțiuni legate de clarificarea normelor

4.1.1.Nemodificarea politicii


Acest scenariu ar însemna să se răspundă în continuare la unele întrebări ridicate de cetățeni și de părțile interesate prin intermediul sistemului interactiv de informații și să se actualizeze ghidul.

4.1.2.Continuarea acțiunii actuale și dezvoltarea cooperării cu statele membre


Pe lângă sistemul interactiv de informații, cooperarea Comisiei cu statele membre ar putea fi dezvoltată prin adoptarea unor orientări naționale sau prin dezvoltarea unor acțiuni de formare adresate administrațiilor naționale și locale.

4.1.3.Adoptarea unei Comunicări a Comisiei pentru clarificarea normelor privind ajutoarele de stat aplicabile în cazul SIEG, oferind, totodată, informații și orientări suplimentare


Comisia ar putea clarifica anumite concepte-cheie în ceea ce privește controlul ajutoarelor de stat pentru compensația pentru obligația de serviciu public prin adoptarea unei comunicări interpretative, în paralel cu acțiunile prezentate la opțiunea anterioară.

4.2.Opțiuni legate de simplificare pentru SIEG locale pe scară restrânsă

4.2.1.Nemodificarea politicii


Compensațiile în valoare de până la 30 de milioane EUR pentru întreprinderile cu o cifră de afaceri anuală mai mică de 100 de milioane EUR sunt compatibile și fac obiectul exceptării pe categorii, prin decizie, atunci când sunt îndeplinite anumite condiții de bază. Pentru locuințe sociale și spitale, nu există plafoane. Compensațiile de până la 200 000 EUR acordate pentru o perioadă de trei ani pe întreprindere intră sub incidența regulamentului de minimis, și prin urmare, nu sunt considerate ajutoare de stat.

4.2.2.Majorarea plafonului regulamentului general de minimis


Această opțiune ar consta în creșterea plafonului prevăzut de regulamentul general de minimis aplicabil tuturor tipurilor de finanțări publice pentru întreprinderi, adică nu se limitează la SIEG. Plafonul general de minimis este în prezent de 200 000 EUR pentru o perioadă de trei ani, iar conform acestei opțiuni plafonul ar fi majorat la 500 000 EUR pe o perioadă de trei ani.

4.2.3.Adoptarea unei reglementări de minimis specifice pentru SIEG locale, pe scară restrânsă


Ar putea fi adoptat un regulament specific de minimis pentru SIEG locale, pe scară restrânsă. Condițiile de eligibilitate ar putea face referire la un indice sau la o combinație de indici privind dimensiunea municipiului (autoritățile locale cu mai puțin de 10 000 de locuitori), cuantumul compensației (maximum 150 000 EUR pe an) și cifra de afaceri a întreprinderii care furnizează serviciul (maximum 5 milioane EUR).

4.2.4.Condiții de compatibilitate simplificate foarte mult pentru SIEG locale, pe scară restrânsă


Această opțiune va duce la condiții de compatibilitate foarte simplificate pentru SIEG locale pe scară restrânsă. Aceste condiții pot fi incluse în decizie și pot consta în eliminarea testului supracompensării și solicitarea exclusivă a încredințării unui SIEG.

4.3.Opțiuni legate de domeniul de aplicare al deciziei

4.3.1.Nemodificarea politicii


Doar spitalele și locuințele sociale fac obiectul deciziei, indiferent de valoarea compensației. Compensațiile publice pentru alte servicii de interes economic general fac obiectul deciziei în cazul în care respectă plafoanele de 30 de milioane EUR pentru compensare și de 100 de milioane EUR pentru cifra de afaceri anuală.

4.3.2.Extinderea domeniului de aplicare al serviciilor sociale care fac obiectul deciziei, indiferent de plafonul compensației și al cifrei de afaceri, fără modificarea plafoanelor


Domeniul de aplicare al deciziei în ceea ce privește aplicarea fără niciun fel de plafoane ar putea fi extins la anumite servicii sociale. Cele două plafoane care sunt în vigoare în prezent ar fi menținute în afara domeniului serviciilor sociale.

4.3.3.Extinderea domeniului de aplicare al serviciilor sociale care fac obiectul deciziei, indiferent de plafonul compensației și al cifrei de afaceri, modificând, totodată, plafoanele deciziei


Această opțiune ar fi identică cu opțiunea anterioară referitoare la anumite servicii sociale, care ar intra sub incidența deciziei, indiferent de valoarea compensației și de cifra de afaceri anuală. Cu toate acestea, ar reduce valoarea plafonului compensației la 15 milioane EUR, în timp ce plafonul privind cifra de afaceri ar fi eliminat.

4.4.Opțiuni privind consolidarea criteriilor de concurență pentru SIEG comerciale de mare amploare

4.4.1.Nemodificarea politicii


Conform abordării actuale, compatibilitatea este evaluată printr-un test al supracompensării, conform căruia compensația se limitează la valoarea necesară pentru acoperirea costurile ocazionate ca urmare a îndeplinirii obligațiilor de serviciu public.

4.4.2.Testul conformității cu normele privind achizițiile publice și testul supracompensării


Această opțiune, menține testul supracompensării și prevede, de asemenea, introducerea unui test privind la respectarea normelor aplicabile în cazul achizițiilor publice. Cerința de respectare a normelor privind achizițiile publice, prevăzută în documentul-cadru, se aplică în măsura în care serviciul în cauză face obiectul normelor privind achizițiile publice.

4.4.3.Testul respectării normelor privind achizițiile publice, testul necesității și testul supracompensării


În cadrul acestei opțiuni, atunci când sunt respectate normele privind achizițiile publice, Comisia examinează necesitatea ajutorului, și anume dacă statul membru ar fi putut evita acordarea acestuia sau dacă ar fi putut asigura furnizarea serviciului cu o formă de ajutor mai puțin susceptibilă să determine denaturări ale concurenței, care ar fi putut contribui în aceleași condiții la realizarea obiectivului politicii. În final, se efectuează testul supracompensării.

4.4.4.Testul respectării normelor privind achizițiile publice, testul supracompensării și testul concurenței limitat la cele mai grave denaturări ale concurenței


Pe lângă testul respectării normelor privind achizițiile publice și testul supracompensării, Comisia realizează o evaluare aprofundată a efectelor asupra concurenței pentru măsurile susceptibile să creeze denaturări grave ale concurenței pe piața internă. Comisia ar putea evalua dacă aceste denaturări pot fi remediate prin condiții sau prin angajamente asumate de statul membru.

4.4.5.Testul respectării normelor privind achizițiile publice, testul necesității, testul supracompensării și testul concurenței limitat la cele mai grave denaturări ale concurenței


Această opțiune implică toate măsurile menționate anterior.

4.5.Opțiuni privind consolidarea criteriilor de eficiență pentru SIEG comerciale de mare amploare

4.5.1.Nicio modificare


Versiunea actuală a documentului-cadru prevede că statele membre pot introduce criterii de stimulare privind, printre altele, calitatea serviciului furnizat și câștigurile în materie de eficiență productivă. Cu toate acestea, compatibilitatea ajutorului de stat nu a ținut seama, până acum, de niciun fel de considerente legate de eficiență.

4.5.2.Stimularea eficienței


Această opțiune ar impune statelor membre să prevadă stimulente de eficiență pentru furnizorul serviciului, cu excepția cazului în care statul membru poate justifica în mod corespunzător că utilizarea unor astfel de stimulente nu este posibilă sau adecvată.

4.5.3.Introducerea unui test de eficiență


Această opțiune ar însemna introducerea unui test de eficiență, care ar permite să se evalueze dacă întreprinderea este suficient de eficientă.

5.Analiza impacturilor


Diferitele opțiuni au importante impacturi economice și sociale directe, în special asupra sarcinii administrative și asupra concurenței pe piața internă. Impactul asupra concurenței este strâns legat de impactul social, deoarece o piață mai puțin competitivă va avea ca efect prețuri mai mari sau o calitate mai slabă, ceea ce este în detrimentul utilizatorilor.

5.1.Impactul opțiunilor legate de clarificarea normelor

5.1.1.Nemodificarea politicii


Acest lucru ar avea un impact pozitiv clar, însă ar avea o valoare limitată.

5.1.2.Continuarea măsurii actuale și dezvoltarea cooperării cu statele membre


Cooperarea cu statele membre ar avea un impact direct asupra bugetelor, din cauza costurilor mai ridicate și a utilizării resurselor. Acest lucru ar fi util, dar cu siguranță insuficient. Orientările ar fi foarte specifice, având, astfel, un impact limitat asupra aplicării corecte și uniforme a normelor UE privind ajutoarele de stat, în timp ce organizarea de programe de formare la nivel național ar avea o sferă de aplicare și o acoperire limitate.

5.1.3.Adoptarea unei comunicări a Comisiei pentru clarificarea normelor privind ajutoarele de stat aplicabile în cazul SIEG, oferind, totodată, informații și orientări suplimentare


O comunicare a Comisiei ar oferi o perspectivă de ansamblu mai clară asupra conceptelor UE relevante privind ajutoarele de stat și o mai bună înțelegere a aspectelor-cheie într-un document unic și complet, care ar spori gradul de securitate juridică. De asemenea, valoarea adăugată constă într-un grad mai ridicat de transparență, vizibilitate și accesibilitate, comparativ cu măsurile individuale.

5.2.Impactul opțiunilor legate de simplificare pentru SIEG locale, pe scară restrânsă

5.2.1.Nemodificarea politicii


Nemodificarea politicii ar avea ca rezultat menținerea cerințelor administrative actuale, adesea prea ridicate, având în vedere natura relativ restrânsă a serviciului. Aceasta are un efect negativ implicit pentru cetățeni în calitate de beneficiari.

5.2.2.Majorarea plafonului regulamentului general de minimis


Acest lucru ar avea un impact negativ asupra concurenței și ar crea denaturări, întrucât cazurile relevante privind ajutoarele de stat, altele decât SIEG, nu ar fi avute în vedere. Autoritățile ar putea acorda mai mulți bani în temeiul regulamentului de minimis, ceea ce ar avea un impact negativ asupra coeziunii dintre statele membre, deoarece măsurile sunt acordate în cadrul constrângerilor bugetare din fiecare stat membru. De asemenea, aceasta ar putea crea insecuritate juridică.

5.2.3.Adoptarea unei reglementări de minimis specifice pentru SIEG locale, pe scară restrânsă [în temeiul articolului 107 alineatul (1) din TFUE]


Un Regulament de minimis specific pentru SIEG locale pe scară restrânsă ar confirma lipsa efectelor (sau efectele neglijabile) asupra schimburilor comerciale și ar considera compensația ca neconstituind ajutor, facilitând respectarea normelor de către autoritățile naționale, regionale și locale. Un impact pozitiv direct ar fi eliminarea sarcinilor administrative inutile, ceea ce ar duce, așadar, la o abordare mai proporțională.

5.2.4.Condiții foarte simplificate de compatibilitate pentru SIEG locale pe scară restrânsă


Acest scenariu ar avea, de asemenea, un efect negativ redus asupra concurenței pe piața internă, însă se pare că posibilitățile de simplificare sunt reduse, deoarece cerințele în temeiul deciziei sunt deja limitate. Sarcina administrativă asupra autorităților mici ar putea rămâne destul de ridicată.

5.3.Impactul opțiunilor legate de domeniul de aplicare al deciziei

5.3.1.Nemodificarea politicii


Efectul cel mai important ar fi nemulțumirea generală a diferiților operatori de servicii publice față de uniformitatea excesivă a controlului. Principalul impact negativ ar fi sarcina administrativă inutilă pentru SIEG sociale pe scară restrânsă. În ceea ce privește SIEG comerciale pe scară largă, numeroase cazuri importante ar putea să nu intre în sfera de aplicare a controlului, ceea ce ar putea duce la un anumit grad de denaturare a concurenței.

5.3.2.Extinderea domeniului de aplicare al serviciilor sociale care fac obiectul deciziei, indiferent de plafonul compensației și al cifrei de afaceri, fără a modifica plafoanele deciziei


Un impact direct ar fi acela că serviciile sociale nu mai sunt notificate, ceea ce ar duce la reducerea sarcinii administrative. Această opțiune ar ține mai bine seama de importanța SIEG care răspund cu adevărat la nevoile sociale ale societății. Având în vedere faptul că plafoanele sunt prea ridicate pentru alte SIEG, menținerea acestora ar avea un impact negativ major, ceea ce ar duce la denaturări ale concurenței.

5.3.3.Extinderea domeniului de aplicare al serviciilor sociale care fac obiectul deciziei, indiferent de plafonul compensației și al cifrei de afaceri, modificând, totodată, plafoanele deciziei


Această opțiune ar avea același impact ca cea anterioară în ceea ce privește serviciile sociale. Cu toate acestea, ar ține seama de necesitatea examinării unui număr mai mare de cazuri privind ajutoarele de stat pentru SIEG comerciale de mare amploare, pentru care riscul creării de denaturări ale concurenței pe piața internă este deosebit de ridicat. Renunțarea la plafonul privind cifra de afaceri ar oferi șanse egale tuturor întreprinderilor, indiferent de mărime. Acest lucru ar putea duce la o creștere a numărului de notificări sau plângeri primite. Ar putea fi asigurate servicii publice de calitate superioară, iar resursele ar fi alocate eficient.

5.4.Impactul opțiunilor legate de consolidarea criteriilor de concurență pentru SIEG comerciale de mare amploare

5.4.1.Nemodificarea politicii


Aceasta ar asigura cheltuieli administrative relativ scăzute și ar fi relativ ușor de administrat, generând astfel o oarecare securitate juridică. Cu toate acestea, evaluarea realizată în temeiul legislației privind ajutoarele de stat ar fi complet independentă de evaluarea în temeiul legislației în domeniul achizițiilor publice, care ar putea fi considerată inconsecventă.

5.4.2.Testul respectării normelor privind achizițiile publice și testul supracompensării


Impactul negativ descris mai sus ca urmare a lipsei controlului referitor la respectarea normelor în vigoare privind achizițiile publice ar fi evitat. Totodată, nu ar crește nici insecuritatea juridică, nici sarcina administrativă. În plus, ar fi consolidată respectarea normelor privind achizițiile publice. Cu toate acestea, impactul negativ al neefectuării unei analize mai complexe a efectelor asupra concurenței pe piața internă – chiar și în cazurile foarte grave – ar persista.

5.4.3.Testul respectării normelor privind achizițiile publice, testul necesității și testul supracompensării


Impactul negativ al neverificării respectării normelor existente privind achizițiile publice ar fi evitat, iar denaturările concurenței ar fi limitate ca urmare a testului strict al necesității. Astfel, această opțiune ar realiza într-o mai bună măsură obiectivul de limitare a ajutorului de stat la minimul necesar și, astfel, ar contribui la o alocare eficientă a resurselor și la coeziune economică între statele membre. Totuși, conform acestei opțiuni statele membre ar trebui să lanseze cereri de ofertă pentru majoritatea contractelor lor interne și ar duce, de asemenea, la cheltuieli administrative ridicate. O analiză complexă a tuturor cazurilor ar fi disproporționată și ar constitui o utilizare ineficientă a resurselor administrative.

5.4.4.Testul respectării normelor privind achizițiile publice, testul supracompensării și testul concurenței limitat la cele mai grave denaturări ale concurenței


Această opțiune evită impactul negativ al neverificării respectării legislației în domeniul achizițiilor publice și ar permite, de asemenea, Comisiei să efectueze o analiză aprofundată în cazurile care ridică probleme serioase de concurență. În plus, aceasta nu ar avea impactul negativ al unui test complet de necesitate efectuat în toate cazurile, oferind mai multă flexibilitate. Această opțiune ajustează îndeaproape cheltuielile administrative la problemele de concurență și duce la o utilizare eficientă a resurselor administrative. Din păcate, creează un anumit grad de insecuritate juridică deoarece nu se poate realiza o delimitare clară a cazurilor în care va fi realizată evaluarea economică aprofundată.

5.4.5.Testul respectării normelor privind achizițiile publice, testul necesității, testul supracompensării și testul concurenței limitat la cele mai grave denaturări ale concurenței


Această opțiune nu evită impactul negativ al testului necesității și, astfel, duce la cheltuieli administrative disproporționate într-o serie de cazuri.

5.5.Impactul opțiunilor privind consolidarea criteriilor de eficiență pentru SIEG comerciale de mare amploare

5.5.1.Nemodificarea politicii


În cadrul acestei opțiuni, normele sunt relativ ușor de aplicat, în măsura în care statele membre și părțile interesate cunosc deja normele actuale. Totuși, această opțiune nu ar aborda problema compensațiilor acordate întreprinderilor ineficiente, în detrimentul societății.

5.5.2.Stimularea eficienței


Aceasta vizează în mod direct necesitatea de a îmbunătăți eficiența furnizorilor de SIEG care beneficiază de ajutor de stat. De asemenea, ar duce la intensificarea, într-o anumită măsură, a concurenței ca urmare a creșterii eficienței tuturor furnizorilor, respectând, totodată, puterea discreționară a statelor membre. Această opțiune oferă, de asemenea, un nivel ridicat de flexibilitate în conceperea stimulentelor. În plus, alocarea eficientă a resurselor publice pentru SIEG contribuie la obiectivele generale de creștere a competitivității și a coeziunii economice la nivelul UE.

5.5.3.Impunerea unui test al eficienței


În cadrul acestei opțiuni, în mod normal, nu ar fi posibil un „ajutor compatibil” pentru SIEG. În cazul în care compensația se bazează pe costurile unui furnizor eficient, al patrulea criteriu Altmark ar fi respectat, ceea ce ar duce la încadrarea compensației drept „neconstituind ajutor”, în cazul în care sunt îndeplinite și celelalte condiții Altmark. În schimb, în cazul în care statul membru nu ar fi putut face dovada eficienței furnizorului, ajutorul nu ar fi fost acordat. Această opțiune poate fi considerată ca afectând într-o măsură prea mare puterea discreționară a statelor membre și poate genera noi cheltuieli administrative.

6.Compararea opțiunilor


În urma unui exercițiu de comparare, se poate identifica un pachet posibil de opțiuni de politică ce înregistrează cele mai bune rezultate în ceea ce privește eficacitatea, eficiența și coerența. Comparativ cu scenariul de referință și cu alte alternative, acest pachet ar fi cel mai adecvat pentru atingerea obiectivelor reformei. În primul rând, o comunicare, împreună cu informații și orientări suplimentare, ar fi cea mai eficace și mai eficientă metodă de clarificare a conceptelor-cheie legate de norme. Regulamentul de minimis specific și exceptarea serviciilor sociale în temeiul deciziei ar simplifica în mod evident aplicarea normelor pentru acele SIEG care întâmpină cele mai multe probleme în ceea ce privește aplicarea normelor, din cauza dimensiunii și/sau a naturii acestora. De asemenea, reducerea plafonului prevăzut de decizie și noile criterii legate de concurență și eficiență ar asigura o examinare mai atentă a compensațiilor pentru SIEG comerciale de mare amploare, ceea ce poate duce la denaturări mai importante ale concurenței pe piața internă. Această alegere a opțiunilor ar garanta un pachet coerent, precum și consecvența cu obiectivele generale ale politicii UE privind ajutoarele de stat.

7.Monitorizare și evaluare


Pentru a asigura transparența și a permite Comisiei să monitorizeze evoluțiile în domeniul SIEG, precum și impactul noului pachet, sunt prevăzute mai multe dispoziții privind transparența și monitorizarea.

1Decizia (CE) nr. 842/2005 a Comisiei din 28 noiembrie 2005 privind aplicarea articolului 86 alineatul (2) din Tratatul CE [în prezent, articolul 106 alineatul (2) din TFUE] la ajutorul de stat, sub forma compensației pentru obligația de serviciu public, acordat anumitor întreprinderi cărora le-a fost încredințată prestarea unui serviciu de interes economic general, JO L 312, 29.11.2005, p.67.

2Cadrul comunitar pentru ajutoarele de stat sub forma compensațiilor pentru obligația de serviciu public, JO C 297, 29.11.2005.

3http://ec.europa.eu/competition/consultations/2010_sgei/reports.html

4http://ec.europa.eu/competition/consultations/2010_sgei/index_ro.html

5http://ec.europa.eu/competition/state_aid/legislation/sgei_report_ro.pdf

6http://ec.europa.eu/competition/state_aid/legislation/sgei_communication_ro.pdf

7Cauza C-280/00 Altmark Trans GmbH și Regierungspräsidium Magdeburg/Nahverkehrsgesellschaft Altmark GmbH, Rec. 2003, p. I-7747.

Kataloq: afaceri europene
afaceri europene -> Lista părții ue rezerve aplicabile în Uniunea Europeană
afaceri europene -> Dintre canada, pe de o parte
afaceri europene -> Introducere
afaceri europene -> Rezumat Error: Reference source not found
afaceri europene -> Rezumat Error: Reference source not found
afaceri europene -> O strategie în domeniul aviației pentru europa I. Introducere – aducerea aviației pe un nou palier 1 Importanța aviației pentru ue
afaceri europene -> 1. Introducere
afaceri europene -> Anexă anexa VIII acord de instituire a unei asocieri între Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și America Centrală, pe de altă parte Anexa XVI privind achizițiile publice
afaceri europene -> Expunere de motive
afaceri europene -> Comisia europeană Bruxelles, 27 2010

Yüklə 48,66 Kb.

Dostları ilə paylaş:




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2022
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə