Ludwig van Beethoven (1770-1827)

Ludwig van Beethoven (1770-1827)

Ludwig van Beethoven s-a născut la Bonn, Germania, ca fiu al lui Johann van Beethoven de origine flamandă și al Magdalenei Keverich. A crescut sub autoritatea capricioasă a tatălui care, observând talentul muzical al fiului său, a încercat să-l facă, fără succes, din micul Ludwig un copil-minune, asemenea lui Mozart.

Beethoven a început să ia lecții de muzică, în jurul vârstei de 10 ani, cu organistul Christian Gottlob Neefe care, recunoscând dotarea muzicală excepțională a tânărului Beethoven și, cu sprijinul Arhiepiscopului din Bonn, în 1787 a aranjat o călătorie la Viena. Aici ia câteva lecții cu Mozart, cu Joseph Haydn, mai târziu și cu Antonio Salieri. Reușește să câștige favorurile aristocrației vieneze prin concerte private, cu această ocazie căpătând faima de virtuoz pianist și de compozitor. 

Epoca şederii la Viena au fost pentru el prilejuri de amărăciune şi de suferințe. Sensibilitatea artistică i-a permis să descopere şi să dezvăluie omenirii cele mai arzătoare năzuințe umane. Nevoit de copil să asigure întreținerea familiei, s-a luptat cu lipsurile materiale toata viața sa. Nici viața de familie nu i-a fost implinită, suferințele iubirii declanşând răni sufleteşti ale căror sângerări vor lăsa urme în opera sa. Decadența artistică a salonului aristocratic, precum şi surzenia dobandită în 1818, care-l îndepărta de oameni și de viața de societate, fac ca veniturile să-i scadă. Concertele publice sunt tot mai rare şi, mai întotdeauna, soldate cu deficit financiar. Nici lipsurile, nici izolarea şi nici surditatea nu i-au întrerupt însă creația artistică, compunǎnd mai departe lucrări camerale şi simfonice valoroase. Simfonia a IX-a, de exemplu, ce a avut premiera in mai 1824 a avut un success triumfal. Beethoven a fost întâmpinat cu cinci salve de aplauze, când, potrivit etichetei, însăși familia imperială era salutată la intrarea în sală doar cu trei salve.

Conştient de valoarea sa, Beethoven spunea “singura dovadă de superioritate pe care o recunosc este bunătatea.... muzica mea pornește din inimă și se adresează inimilor...”, viar principelui Lichnowsky îi scria următoarele: ”Prințe, ceea ce sunteți dv. o datorați întâmplării. Ceea ce sunt eu, mi-o datorez mie însumi. Prinți vor exista cu miile, însă Beethoven este unul singur.” Opera sa nu are un caracter ocazional, ci este concepută în spiritul noilor idei şi al înaltelor aspirații ale omenirii. A lăsat posterității opere nemuritoare, printre care: 9 simfonii (a 3-a Eroica, a 5-a a Destinului, a 6-a Pastorala, a 9-a cu finalul Odă bucurieipe versuri de Friedrich von Schiller, adoptată ca imn oficial al Uniunii Europene), 5 concerte pentru pian și orchestră (remarcabile al 4-lea și al 5-lea Imperialul), un concert pentru vioară și orchestră, Missa solemnis, 32 Sonate pentru pian (printre care a 8-a Patetica, a 14-a Sonata Lunii a 23-a Appassionata), Sonate pentru vioară și pian (mai cunoscută Sonata Kreutzer), 16 cvartete pentru coarde, Opera  Fidelio.