Învăţământul şi cercetarea ştiinţifică românească: în căutarea unui nou echilibru (XXVIII)



Yüklə 68,36 Kb.
tarix12.08.2018
ölçüsü68,36 Kb.
#69923


Lucrare publicată (drept fascicula 34 a seriei “Învăţământul şi cercetarea ştiinţifică românească”,

în revista Evrika 21(249-250) pag. 1-5, mai-iunie 2011
Învăţământul şi cercetarea ştiinţifică românească: în căutarea unui nou echilibru (XXXIV)

REVISTA TUTUROR POSIBILITĂŢILOR (EVRIKA) LA

CEL DE AL 250-LEA NUMĂR!

Prof. univ. dr. Dan-Alexandru Iordache

Catedra de Fizică II, Universitatea “Politehnica” din Bucureşti
§1. Incredibil, dar … adevărat!

Deoarece: a) revista “Evrika” a crescut treptat de la 24 pagini/lunar (dintre care cca. 15 pagini cu enunţuri de probleme propuse, precum şi 1-2 probleme rezolvate), inclusiv coperţile, pe hârtie de ziar, în primul an de apariţie (septembrie 1990-august 1991), la 28 pagini/lunar (inclusiv coperţile) în anul şcolar septembrie 1993-august 1994, apoi la 60 pagini + 4 pagini coperţile/lunar în anul şcolar 1999-august 2000, nivel la care s-a menţinut (cu mici oscilaţii) şi în prezent, b) o pagină a revistei “Evrika” echivalează cu cel puţin 2 pagini A4 uzuale, cu o singură coloană,

cele 250 numere publicate ale revistei Evrika corespund (cu aproximaţie):



  1. unui total de cca. 25.000 pagini A4 uzuale (cu o singură coloană) ale unui set complet de reviste Evrika (1990-2011), echivalent unei enciclopedii de mari proporţii!

  2. unui total de cca. 100 milioane pagini A4 uzuale tipărite de informaţii ştiinţifice,

  3. unui număr mediu de cca. 4,5 pagini A4 uzuale tipărite de informaţii ştiinţifice pentru fiecare cetăţean român, din cei cca. 23 milioane!

Vă puteţi imagina câte eforturi (intelectuale şi fizice), precum şi câte sacrificii sunt necesare pentru atingerea unor asemenea performanţe incredibile?
§2. Comparaţie între principalele reviste didactice sau/şi ştiinţifice publicate în limba română

Principalele caracteristici ale revistelor didactice sau/şi ştiinţifice de sinteză sunt prezentate în Tabelul 1.

Tab.1. Caracteristici de bază ale principalelor reviste periodice în limba română

care au publicat sau publică şi elemente privind învăţământul de Fizică

Nr. crt.

Numele revistei / organizaţia editoare

Anul apariţiei

Domeniul studiilor publicate

Număr maxim caractere / an

Numărul mediu de abonaţi

0

Gazeta de matematică

1895 – în prezent

Matematica, învăţământ preuniversitar




Înalt (de ordinul 10.000)

1a


Gazeta de matema-tică şi fizică, seria A/ Editura tehnică

ian.1950– dec.1963

Publicaţie pentru profesori şi cercetători ştiinţifici

2,3 ∙ 106




Mediu (de ordinul sutelor)

1b


Gazeta de matema-tică şi fizică, seria B/ Editura tehnică

ian.1950– dec.1963

Publicaţie lunară pentru

Tineret (învăţământ preuniversitar)


2,1 ∙ 106




Înalt (de ordinul 10.000)

2

Forum/ Ministerul Învăţământului

Ian. 1959

Probleme metodice ale

Învăţământului superior



3,6 ∙ 106


Mediu (de ordinul sutelor)

3


Revista de Fizică şi Chimie / Societatea de Fizică şi Chimie

Ian. 1964

Fizica şi Chimia, învă-ţământ preuniversitar

3,6 ∙ 106 (1980)

1,5 ∙ 106 (1996)



Mediu (de ordinul sutelor)

4


Curierul de fizică/

IFA şi fundaţia “Horia Hulubei”


1990


Cercetarea ştiinţifică şi învăţământul universitar

0,5 ∙ 106



Mediu (de ordinul sutelor)

5

Evrika


Septem-brie 1990

Îndeosebi Fizica (cu unele elemente de Chimie), înv. preuniv. şi primii 2 ani univ.

5,4 ∙ 106 (2010)




Relativ mare (de ordinul miilor)

6


Fizica şi tehnolo-giile moderne/ Societatea fizicie-nilor din Moldova

Trim. I


2003

Învăţământul de Fizică (universitar şi preuni-versitar), inclusiv aplica-ţiile tehnice ale Fizicii

2,0 ∙ 106


Mediu (de ordinul sutelor)



7

Cygnus

Ianuarie 2004

Fizica din învăţământul preuniversitar

0,6 ∙ 106

Mediu (de ordinul sutelor)

§3. Recunoaşteri naţionale şi internaţionale ale revistei Evrika



Numărul recunoaşterilor naţionale ale revistei Evrika este atât de mare, încât sunt obligat să menţionez doar pe cele mai importante:

2.1. Premiul de Excelenţă acordat revistei Evrika pentru participarea la tabăra naţională a redacţiilor revistelor şcolare, de către Inspectoratul şcolar al judeţului Iaşi [1a],

2.2. Au fost conferite decoraţii naţionale prin Decretul din ianuarie 2000 [1b] unui număr de 6 membri ai Colegiului de redacţie al revistei “Evrika”: Ordinul naţional Steaua României în grad de ofiţer – prof. Popescu Gh. Valentin Sorin (Brăila), Ordinul naţional Serviciul credincios în grad de ofiţer – profesorului Micu A. Emilian (Brăila), respectiv de cavaler – profesorului Ciuchină Vasile (Galaţi), Ordinul naţional pentru Merit în grad de comandor – profesorilor Luca G. Rodica (Iaşi) şi Sfichi Romulus (Suceava), respectiv de cavaler – profesorului Talpalaru Seryl (Iaşi),

2.3. Calitatea de “Cetăţean de onoare al Municipiului Brăila”, acordată la 10 decembrie 2003 domnului Profesor Emilian Micu,

2.4. Scrisoarea de felicitări a Preşedintelui Societăţii Române de Fizică (SRF) – acad. Nicolae-Victor Zamfir şi Diploma de Onoare a SRF, acordate la 11 octombrie 2010 domnului profesor Emilian Micu [1c],

2.5. Numeroase prezentări ale revistei în cadrul unor reţele naţionale de televiziune, respectiv al unor ziare locale, etc.

Pe plan internaţional, Institutul de Fizică al Academiei de Ştiinţe a Poloniei a acordat în anul 1997 - Colegiului de redacţie al revistei “Evrika”, Diploma “Friend of Young Physicists” pentru contribuţia sa deosebit de meritorie la popularizarea concursului internaţional “First Step to Nobel prize in Physics” [2].
§4. Secretul succeselor revistei Evrika

Coperta indică faptul că este o revistă de Fizică, iar conţinutul justifică întrutotul această specificaţie. În fapt însă, revista Evrika este cu mult mai mult decât o simplă revistă de Fizică, deoarece în jurul “axului central” al Fizicii sunt abordate multe alte domenii ştiinţifice (chimia, matematica, biologia, etc), dar şi social-umaniste (ştiinţele economice, respectiv sociale, literatura, arta ş.a.), până la raporturile dintre ştiinţă şi religie. Se constată astfel că această revistă este de fapt un magazin ştiinţific de genul “Science et Vie”, dar … de amplitudine chiar mai largă!

Revista Evrika oferă astfel cu rară generozitate (recunoaştem aici personalitatea redactorului său şef – profesorul Emilian Micu) largi posibilităţi (v. titlul acestui articol) cititorilor şi autorilor materialelor supuse pentru examinare în vederea publicării, atât în privinţa tematicii, cât şi a amplitudinii, respectiv nivelului abordării, etc. Rigurozitatea ştiinţifică a unora dintre materialele publicate este adesea analizată şi sever (dar judicios) criticată (dacă este cazul) de către redactorul şef-adjunct al revistei, domnul profesor ing. Romulus Sfichi.

După cum este cunoscut, printre principalele teme abordate se numără:

a) seturile de probleme propuse şi – respectiv (mai rar) rezolvate – destinate elevilor de liceu, respectiv de gimnaziu (acesta a fost şi rămâne sectorul cel mai important şi dificil al revistei, coordonat permanent – de la început şi în prezent – de redactorul şef: prof. Emilian Micu [3]),

b) editorialele abordând probleme de larg interes didactic, ştiinţific şi chiar social, elaborate de redactorul şef-adjunct al revistei – prof. ing. Romulus Sfichi,

c) aparatura destinată laboratoarelor de Fizică (în particular, prof. Sever Georgescu, prof. drd. Viorica Chioran, prof. dr. Sandu Golcea ş.a.),

d) diferitele aspecte ale Olimpiadelor naţionale şi internaţionale de Fizică (profesorii universitari Florea Uliu, Romulus Pop, Adrian Dafinei, profesorii Mircea Fronescu, prof. Liviu Arici ş.a., printre care subsemnatul),

e) abordarea unor capitole importante ale Fizicii moderne (profesorii univ. dr. Florea Uliu şi Eugen Gheorghiţă, profesorii Simion Bogâldea şi Sever Georgescu, etc), inclusiv asamblarea acestora pornind de la noţiuni privind structurile fizicii (subsemnatul),

f) problemele actuale ale învăţământului de Fizică (prof. ing. Romulus Sfichi, Prof. Simion Bogâldea, şi alţii, inclusiv subsemnatul [25]),

g) Colocviile naţionale Evrika (în prezent Evrika – Cygnus), iniţiate de domnul profesor Emilian Micu (prima ediţie la Brăila, 1994), continuate (îndeosebi) de profesorii din Suceava (Romulus Sfichi, Victor Sutac, ediţia a doua, 1995), prof. dr. Viorica Chioran (ediţia a treia, 1996, Baia Mare), prof. dr. Iulia Malcoci (ediţia a patra, 1997, Chişinău), …, iar în ultimii ani din nou de către profesorii din Suceava (Victor Sutac şi Romulus Sfichi [26], principali editori şi ai revistei “surori” a Evrika – revista “Cygnus”),

h) activităţile actuale de perfecţionare a pregătirii profesionale prin ciclurile de Masterat, respectiv Doctorat şi acţiunile ulterioare de antrenare şi îndrumare a elevilor pentru iniţierea în cercetarea ştiinţifică [27],

i) personalităţile şi metodele specifice de lucru ale unor fizicieni iluştri clasici (îndeosebi materialele prof. univ. dr. Mihai Marinciuc), respectiv ai unor recent laureaţi ai premiilor Nobel,

j) prezentarea personalităţilor proeminente ale Ştiinţei româneşti contemporane (îndeosebi materialele prof. univ. dr. Petre Frangopol),

k) probleme şi elemente de actualitate ale Chimiei, Matematicii, respectiv Biologiei,

l) aspecte instructive din domeniile deosebit de importante ale literaturii, respectiv moralei [îndeosebi doamna secretar general de redacţie – prof. ing. Florinela Micu; să nu uităm că fără etică activităţile ştiinţifice sunt instabile, putând deveni chiar periculoase (v. următoarea parte a acestui studiu)],

m) relaţiile dintre Ştiinţe şi Religie, etc.
În plus, revista “Evrika” a asigurat pentru autorii de lucrări, respectiv cititori:

(i) înregistrarea ISSN 1220-4935, de cel mai înalt “grad” în România pentru o revistă didactică, (ii) posibilitatea colaborărilor on-line prin adresa E-mail: evrikabraila@clicknet.ro , (iii) posibilitatea consultării paginii web a revistei: www.evrika-Braila.ro , (iv) un DVD de capacitate 700 Mb, permiţând (prin accesul paginii web citate mai sus) lectura tuturor celor 229 numere ale revistei, publicate începând din septembrie 1990 până în septembrie 2009, inclusiv,

ceeace – împreună cu conţinutul său – a condus la un ataşament personal deosebit al multor cititori şi autori de lucrări pentru această revistă, care continuă să crească, îndeosebi sub raport calitativ!


§5. Cum a fost “construită” revista Evrika?

Este evident că singurul care poate răspunde exact acestei întrebări este Domnul Profesor Emilian Micu. În privinţa mea, pot menţiona mai jos doar câteva observaţii.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Îmi aduc aminte şi acum şedinţa comisiei de Fizică a Ministerului Învăţământului din primăvara anului 1990, când a fost discutată problema unei reviste dedicate exclusiv Fizicii, care urma să fie editată de unul dintre profesorii cu activităţi deosebite în acest domeniu. Nu îl cunoşteam atunci (decât în foarte mică măsură) pe Domnul Profesor Emilian Micu şi am fost oarecum surprins de faptul că marea majoritate a profesorilor (din învăţământul preuniversitar) prezenţi au susţinut cu fermitate că D-sa este cel mai potrivit pentru a coordona activităţile acestei noi reviste. În continuare, m-am “lămurit” repede: Domnul Profesor Emilian Micu este omul faptelor şi chiar la începutul toamnei 1990 (cu sprijinul multor colegi din ţară), D-sa a realizat editarea şi tipărirea noii reviste (intitulată foarte inspirat “Evrika”, deoarece … acest lucru lipsea atunci profesorilor noştri: să descopere mijlocul de a-şi continua activităţile profesionale de vârf, în condiţii complet schimbate; v. şi [4]).

Profesorul Emilian Micu are şi meritul de a-şi fi ales cu deosebit discernământ colaboratorii, începând cu partenera D-sale de viaţă: Doamna Prof. Ing. Florinela Micu, care are merite cu totul deosebite în succesele revistei “Evrika”, motiv pentru care consider că sărbătorim acum nu numai cele 250 numere publicate ale revistei “Evrika”, ci şi pe Domnul Profesor Emilian Micu şi Doamna Prof. Ing. Florinela Micu! Faptul că Doamna Profesoară Ingineră Florinela Micu îndeplineşte şi funcţia de Secretar general de redacţie nu este deloc o “politeţe”, ci corespunde unei realităţi care – dacă ar lipsi – ar diminua mult valoarea revistei!

După cum am arătat mai sus, conducerea operativă a revistei Evrika prezintă un deosebit echilibru de calităţi remarcabile: toţi sunt caracterizaţi printr-o putere de muncă şi pasiune exemplară, la care se adaugă charisma şi generozitatea profesorului Emilian Micu, preocuparea permanentă pentru aspectele morale ale activităţilor [5] – doamna prof. ing. Florinela Micu, respectiv amploarea aspectelor investigate şi rigurozitatea abordărilor [6] – prof. ing. Romulus Sfichi, redactorul şef adjunct al revistei.

Dintre numeroşii colaboratori ai Profesorului Emilian Micu - mulţi membri al Colegiului de redacţie al revistei “Evrika” (peste 50 asemenea membri, ale căror impresionante Curriculum Vitae au fost publicate de revistă, îndeosebi între anii 1999 şi 2003), cred că este necesar să menţionăm pe profesorii univ. dr. Florea Uliu (Craiova) [7]1, Romulus Pop (Bucureşti) [8], Cosma Tudose (Galaţi), Mihail Marinciuc [9], Eugen Gheorghiţă [10], Iulia Malcoci (Chişinău) [11], pe prof. dr. Constantin Corega [12], prof. dr. Sandu Golcea (Timişoara) [13], profesorii doctoranzi Viorica Chioran (Baia Mare) [14], Andrei Petrescu (Bucureşti) [15] şi – de asemenea cu activităţi absolut remarcabile – pe profesorii Florin Anton (Iaşi) [16], Liviu Arici (Brăila) [17], Simion Bogâldea (Sighet) [18], Mircea Fronescu [19], Sever Georgescu (Bucureşti) [20], Anton Pantelimon (Constanţa) [21], Sorin Trocaru [22] şi mulţi alţii!

Dată fiind amploarea fenomenului “Evrika”: (i) revistă cu apariţii lunare cu regularitate de ceasornic!, (ii) concursuri naţionale anuale ale rezolvitorilor de probleme publicate în revistă, (iii) Colocvii naţionale de Fizică organizate în diferite oraşe din ţară, respectiv din Republica Moldova, (iv) concursuri naţionale (tip mini-Olimpiade) “Evrika” – adevărate puncte de lansare a viitorilor noştri “olimpici” din domeniul Fizicii, etc., revista Evrika a devenit “port-drapelul” Fizicii preuniversitare din România, cu un impact atât de mare încât a atras (în afara profesorilor universitari, respectiv din învăţământul preuniversitar) chiar şi … cercetători ştiinţifici de cea mai înaltă valoare din diferite oraşe ale ţării [23], [24]!


§6. Ce ar putea face în plus Revista Evrika?

Voi sublinia de la început faptul că – în condiţiile în care conducerea Colegiului de redacţie este “supra-saturată” de rezolvările curente (şi permanente) ale obiectivelor esenţiale ale revistei (4a, 4b şi 4f, respectiv 4j şi problemele de administraţie), posibilele obiective suplimentare trebuie să fie asumate de colaboratorii revistei (membri ai Colegiului de redacţie sau alţi profesori – colaboratori ai revistei).

Voi indica mai jos doar 2 posibilităţi care ar creşte sensibil eficienţa revistei:

6.1. Stimularea unor interacţiuni mai puternice între autori sau/şi cititori prin: (i) citări, (ii) replici la unele constatări

Din păcate, numărul lucrărilor publicate în revista Evrika ale profesorilor din învăţământul nostru preuniversitar care folosesc sistematic şi corect citările este încă relativ mic, printre autorii care realizează curent acest deziderat putând cita pe profesorii Simion Bogâldea (Sighet), Sever Iosif Georgescu (Bucureşti) şi Anton Pantelimon (Constanţa). În condiţiile în care sistemul Internet a creat largi posibilităţi de informare, cititorii au dreptul să fie informaţi corect despre: (i) cunoştinţele existente în (sub)domeniul studiat de autor, (ii) referinţele utilizate, respectiv cu privire la: (iii) contribuţiile aduse de autor prin lucrarea publicată.

În privinţa replicilor la unele lucrări (sau cărţi) publicate, acestea sunt foarte rare, marea majoritate a celor existente fiind datorate domnului Prof. ing. Romulus Sfichi (redactorul şef-adjunct al revistei), care realizează astfel o corelare extrem de necesară a unora dintre lucrările publicate. Subliniem încă odată că: a) fără citarea surselor utilizate, o lucrare ştiinţifică sau didactică este aproape total ne-eficientă, deoarece orice contribuţie a noastră trebuie să se încadreze (cu “coordonate” clare) într-un sistem, pentru a putea fi evaluată şi … utilizată adecvat; b) fără replici ale lucrărilor publicate, coerenţa (implicit eficienţa) acestora este extrem de redusă: în fond, scopul publicaţiilor nu constă în completarea unui Curriculum Vitae, ci în aducerea de contribuţii utile pentru comunitatea noastră!
6.2. Revista Evrika … spre o enciclopedie de tipul Wikipedia a învăţământului ştiinţific din România?

Fiecare număr (lunar) al revistei “Evrika” asigură materiale de deosebit interes pentru profesorii români, pentru durata … unei luni (nu se pot plictisi, au ce citi!). În ansamblul său, revista “Evrika” se constituie într-o adevărată … enciclopedie didactică şi ştiinţifică, de genul celei realizate pe paginile web de bine-cunoscuta enciclopedie “on-line” Wikipedia. Nu credeţi că ar fi utilă înfăptuirea unei enciclopedii Evrikapedia (sau Evripedia), pornind de la cele mai bune materiale publicate în revista Evrika? Pentru aceasta, ar fi necesare: a) gruparea tematică a materialelor publicate (de genul încercat aici în cadrul bibliografiei acestei lucrări), finalizată prin stabilirea unor “cuvinte cheie” corespunzând temelor de interes prioritar pentru cititorii revistei, b) existenţa fişierelor electronice ale materialelor publicate şi reconfigurarea ansamblului acestor fişiere în baza cuvintelor cheie anterior decise, c) introducerea seturilor ordonate de fişiere corespunzând cuvintelor cheie în pagina web “gazdă”, realizând astfel noua enciclopedie (în limba română) Evripedia!

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .



În scrisoarea “circulară” trimisă la 27 iulie 1998 (în legătură cu decesul profesorului Rudolf Kunfalvi – ultimul rămas în viaţă dintre fondatorii OIF) de către conducerea (regretatul prof. Waldemar Gorzkowski, atunci preşedinte şi prof. Andrzej Kotlicki, secretar al OIF) Comitetului internaţional pentru Olimpiadele de Fizică, se afirma despre cei 3 fondatori “They knew that the future depends not on natural resources like coal, sulfur, petrol, different minerals, etc. but on making proper use of human talents” (Ei ştiau că viitorul nu depinde de resursele naturale, cum sunt cărbunele, sulful, petrolul, diferitele minerale, ci de folosirea corectă a resurselor umane).

Consider că istoria de înalt prestigiu, întinsă pe durata a peste 2 decenii (250 numere), a revistei Evrika îi exprimă vocaţia: Să acţioneze în baza principiilor primei reviste a învăţământului ştiinţific românesc (Gazeta matematică) “Entuziasm, Armonie, Muncă dezinteresată, Sacrificii continue” pentru punerea în valoare a bogatului filon de resurse umane de deosebită valoare ale ţării noastre!



Sunt sigur că am asentimentul tuturor cititorilor revistei “Evrika” pentru a ura multă sănătate şi putere de muncă membrilor conducerii acestei reviste: familiei profesorilor Emilian şi Florinela Micu, şi profesorului Romulus Sfichi!
Referinţe

  1. a) Premiul de Excelenţă acordat revistei Evrika pentru participarea la tabăra naţională a redacţiilor revistelor şcolare, de către Inspectoratul şcolar al judeţului Iaşi, Evrika 8(91), martie 1998, coperta finală; b) *** “Decretul privind conferirea unor decoraţii naţionale personalului din subordinea Ministerului Educaţiei Naţionale”, Evrika 11(126) pag. 3(2001); c) Societatea Română de Fizică “Scrisoarea de felicitări şi diploma de Onoare acordată profesorului Emilian Micu”, Evrika 21(242) pag. 45-46, octombrie 2010.

  2. *** Diploma “First Step to Nobel prize in Physics” acordată de Institutul de Fizică al Academiei de Ştiinţe al Poloniei – Colegiului de redacţie al revistei “Evrika”, Evrika 8(85) sept. 1997, coperta finală.

  3. E. Micu “Probleme de fizică”, ediţii în 1999, 2001 şi în continuare, Editura Evrika Eurodips, Galaţi.

  4. D. Iordache “Profesorul Emilian Micu la 70 ani”, Evrika, 20(236) pag. 1-4, aprilie 2010.

  5. Florinela Micu, rubrica “Gânduri adunate … şi dăruite”, cu ultimele fascicule: a) “Deciziile corecte sunt balamalele destinului” (E. Markham), coperta interioară Evrika 21(243), noiembrie 2010; b) A. Toby “Dacă e menit să fie, va fi!”, Evrika 21(244), decembrie 2010.

  6. R. Sfichi: a) “Cu ce date numerice începem problemele de Fizică?“, Evrika 4(2) pag. 6-7, oct. 1993; b) Olimpiadele de Fizică ale elevilor – Pro şi Contra”, Evrika 8(11) pag. 1-2, noiembrie 1997; … c) “Pregătire teoretică şi deprinderi de ordin practic”, Evrika 19(225-226) pag. 1-2, mai-iunie 2009, … d) “Revista EVRIKA – cerinţe şi imperative pentru anii ce vin în perspectiva evoluţiei învăţământului preuniversitar din România”, Evrika, 21(244) 1-2, decembrie 2010, e) “Asupra enunţului şi soluţiilor unei probleme de concurs”, Evrika, 21(244) 49-50, decembrie 2010, f) “Noi aspecte privind aplicarea metodelor expert la rezolvarea problemelor de Fizică”, Evrika, 21(247) 1-2, martie 2011.

  7. Fl. Uliu, seria “Problemele de fizică ale …” din revista Evrika: a) “Ediţia a 9-a a OI pluridisciplinare Tymaada, Yakutsk, Saha”, în oct. 2002, pag. 18-20, b) “ibid., ed. 15-a din iulie 2008”, în iulie-august 2008, pag. 19-21 şi în sept. 2008, pag. 29-30, etc.

  8. R. Pop: a) “Al 11-lea Turneu Internaţional al Tinerilor Fizicieni, Donauschingen, Germania, 31 mai – 6 iunie 1997”, Evrika, 9(103) pag. 37-38(1999); b) ibid., Al 16-lea IYPT, Uppsala, Suedia, 1-8 iulie 2003, Evrika, 13(155-156) pag. 55-56, iulie-august 2003, etc.

  9. M. Marinciuc, seria “Fizicieni iluştri” din revista Evrika: a) Joseph Louis Gay-Lussac (1778-1850), sept. 1999, pag. 54-55; b) Evangelista Torricelli (1608-1647), sept. 2008, pag. 20-23, c) Antoine Henry Becquerel (1852-1908), oct. 2008, pag. 25-29, d) H. F. E. Lenz (1804-1865), febr. 2009, pag. 18-21, e) William Gilbert, martie 2009, pag. 11-14, f) Wilhelm Konrad Roentgen (1845-1923), mai-iunie 2009, pag. 71-76, etc, precum şi: g) Balanţa de torsiune în experimentele fizice fundamentale, iulie-august 2008, pag. 37-42.

  10. E. Gheorghiţă “Unele aspecte legate de arhitectonică a particulelor elementare”, Evrika 10(111) pag. 12-18, noiembrie 1999.

  11. I. Malcoci, V. Cazacu “Manualul şcolar de Fizică. Realizări şi perspective”, Evrika 12(136), pag. 13-14, decembrie 2001.

  12. C. Corega, A. Dafinei, R. Pop “Participare românească la cea de a 32-a OIF (Turcia, 28 iunie-6 iulie 2001)”, Evrika 11(131-132) p. 75-77 şi 81-82, iulie-august 2001.

  13. S. Golcea “Cupa Siveco (2) – program Galvanometru”, Evrika 14(158) 59-60, octombrie 2003.

  14. V. Chioran, seria “Diverse probleme de fizică aplicată şi reflectarea lor în concursurile şcolare” din revista Evrika: a) Ferofluidele (împreună cu Fl. Micu), 18(208) 4-7, decembrie 2007, b) Mijloace de învăţământ vechi şi noi utilizate în laboratoarele de Fizică (împreună cu Fl. Micu), în octombrie 2009, pag. 14-16, c) Faza naţională a concursului “Ştefan Procopiu”, Constanţa, aprilie 2004, în septembrie 2004, pag. 28-29, etc.

  15. A. Petrescu, M. Ralea: a) “Grup educaţional de cercetare (GEC), coordonare şi evaluare pentru Fizică”, Evrika 11(124) 37-42, dec. 2000; b) “ibidem, GEC – continuare”, Evrika 11(125) 14-18, ianuarie 2001.

  16. Fl. Anton, G. Arhire, V. Fediuc “Relaţia de nedeterminare ale lui Heisenberg aplicate în studiul undelor sonore”, Evrika, 12(134) 40-41, octombrie 2001.

  17. L. Arici, seria “Olimpiade internaţionale de Fizică” din revista Evrika: a) “Ediţia 32-a OIF, Salamanca, Spania – iulie 2005”, în iulie-august 2005, pag. 46-52, b) “OIF-Vietnam, Hanoi, 2008”, în septembrie 2008, pag. 31-34, etc.

  18. Simion Bogâldea: a) “Max Planck sau … peste un secol de la teoria cuantelor”, Evrika 12(134) pag. 3-7, oct. 2001, 24 referinţe!; b) “Ecuaţia Schrödinger”, suplimentul nr. 4 al revistei Evrika, pag. 29-33, sept.-noiembrie 2002, 14 referinţe!; c) “Ecuaţia Schrödinger şi ecuaţia Klein-Gordon”, Evrika 16(182) pag. 55-58, octombrie 2005, 15 referinţe!; b) “Scurt istoric al învăţământului de Fizică din ţara noastră (o radiografie a Fizicii în contextul integrării europene”, Evrika, 17(201-202) pag. 103-107, mai-iunie 2007 (partea a I-a), respectiv Evrika 17(203-204), pag. 55-61, iulie-august 2007 (partea a II-a), 44 referinţe!.

  19. M. Fronescu “Participarea României la OIF-31, Leicester, UK”, Evrika 11(121) 23-24, sept. 2000.

  20. S. I. Georgescu: a) “Interpretări geometrice în teoria relativităţii restrânse”, Evrika 8(85) pag. 33-35, septembrie 1997, 5 referinţe!; b) împreună cu D. C. Cosmescu “Aparat pentru determinarea operativă a concentraţiilor suspensiilor apoase şi a procentului de cocaină şi heroină în droguri”, Evrika, 10(111) pag. 27-28, noiembrie 1999, 5 referinţe!; c) “Primul pas spre Premiul Nobel în Fizică. Ghid pentru cercurile de Fizică”, Editura Curtea veche, Bucureşti, 2001; d) “Pentru cercul de Fizică: barometrul cu apă”, Evrika, 12(139) 16-18, octombrie 2001; e) împreună cu D. S. Georgescu “Analiza unui experiment de Fizică”, Evrika 14(157) 16-18, septembrie 2003.

  21. Anton Pantelimon: a) “Mişcarea cu frecare pe o suprafaţă curbă”, Evrika 11(124) 7-9, decembrie 2000; b) “Călătorie imaginară prin centrul Pământului”, 12(134) 3-7, octombrie 2001, 24 referinţe!; c) “Mişcarea unei bărci cu pânze, contra vântului”, Suplimentul Evrika, nr. 2, pag. 29-30, ianuarie-martie 2002; d) 14(159) 55-56, noiembrie 2003.

  22. S. Trocaru “Electrodinamica relativistă”, Suplimentul Evrika, nr. 1, p. 46-47, octombrie 2001.

  23. P. T. Frangopol: a) “O scară pentru cercetători”, Evrika 21(242) pag. 35, octombrie 2010; b) Seria “Elite ale cercetării ştiinţifice din România”: (i) “Dumitru Mihalache”, 21(242) 33-39, octombrie 2010; (ii) “Prestigiul IFA în ştiinţa şi cultura românească”, 21(243) 8-11, noiembrie 2010; (iii) “Nicolae Victor Zamfir”, ibid., 11-14, nov. 2010; (iv) “Tudor Luchian”, 21(244) 16-17, dec. 2010; (v) “Dorin N. Poenaru”, 21(245) 5-7, ianuarie 2011; (vi) “Jubileul Universităţii din Iaşi, 1860-2010”, 21(245) 7-9, ianuarie 2011; (vii) “Matematica românească – o istorie prestigioasă”, 21(246) 5-7, februarie 2011; (viii) “Ştiinţele exacte şi calitatea educaţiei în România”, 21(247) 4-6, martie 2011.

  24. a) D. Poenaru “Marele savant Alexandru Proca (1897-1955)”, Evrika 21(246) pag. 2-4, februarie 2011; b) T. Luchian “Rolul pierdut al ştiinţelor exacte şi interdisciplinare în excelenţa intelectuală şi economică a României”, Evrika 21(244) pag. 17-20, decembrie 2010.

  25. D. A. Iordache “Sfârşit de capitol al unei cronici analitice privind evoluţia învăţământului românesc de Fizică”, fascicula 30 a seriei “Învăţământul şi cercetarea ştiinţifică românească – în căutarea unui nou echilibru”, Evrika 20(233) pag. 19-26, ianuarie 2010.

  26. V. Sutac, R. Sfichi, Letiţia Găgenel şi colaboratorii “Invitaţie” (privind participarea la cea de a 17-a ediţie a Colocviului naţional de Fizică “Evrika-Cygnus”, Evrika 21(247) pag. 32, martie 2011.

  27. a) I. Tunaru “Caracteristici ale dispozitivelor CMOS şi CCD”, Evrika 20(3) pag. 28-35, martie 2010; b) I. Apostol, D. Iordache “Comparaţie între principalele etape ale creşterii organismului uman şi cele ale evoluţiei Universului”, Evrika, 20(237-238) pag. 3-8, mai-iunie 2010; c) Iuliana Czobor, D. Iordache "Noţiuni de bază privind sistemele de comunicaţii optice şi reţelele Internet”, Evrika 21(244) 2-8, decembrie 2010; d) I. Tunaru, Reka Vadasz “Simpozionul Fizica, Modelarea matematică şi experimentul, 24 ianuarie 2011”, Evrika 21(244) 51-53(2010); e) D. Radu, O. Radu, D. Iordache “Metode şi tehnici moderne utilizate în astronomie”, Evrika, 20(229) pag. 45-52, septembrie 2009.




1 Evident, pentru fiecare dintre profesorii colaboratorii, menţionez doar o mică parte a lucrărilor publicate în cadrul revistei “Evrika”!


Kataloq: Cursuri -> Dan Iordache - Probleme Invatamant-Cercetare stiintifica Romania
Cursuri -> 7 Aplicaţii ale cererii şi ofertei
Cursuri -> Lucrari de laborator “ Microprocesoare”
Cursuri -> Capitolul 4
Cursuri -> Cursul 12 12 Securitatea sistemelor de operare
Dan Iordache - Probleme Invatamant-Cercetare stiintifica Romania -> Clasamentele principalelor oraşelor din ţară în competiţiile Evrika
Dan Iordache - Probleme Invatamant-Cercetare stiintifica Romania -> Învăţământul şi cercetarea ştiinţifică românească: în căutarea unui nou echilibru (XXV)
Dan Iordache - Probleme Invatamant-Cercetare stiintifica Romania -> Învăţământul şi cercetarea ştiinţifică românească: în căutarea unui nou echilibru (XXVIII)
Dan Iordache - Probleme Invatamant-Cercetare stiintifica Romania -> Învăţământul şi cercetarea ştiinţifică românească: în căutarea unui nou echilibru (XXV)
Dan Iordache - Probleme Invatamant-Cercetare stiintifica Romania -> Învăţământul şi cercetarea ştiinţifică românească: în căutarea unui nou echilibru (XXVIII)
Dan Iordache - Probleme Invatamant-Cercetare stiintifica Romania -> Învăţământul şi cercetarea ştiinţifică românească: în căutarea unui nou echilibru (XXIX)

Yüklə 68,36 Kb.

Dostları ilə paylaş:




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2023
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə