Observatii dupa citirea ref R1: ● structura unei referinte



Yüklə 59,63 Kb.
tarix03.01.2019
ölçüsü59,63 Kb.
#89523

9 NOV 2018

Observatii dupa citirea ref R1:

● structura unei referinte:

cod autor, titlu, loc publicare(revista, vol., nr, pg)

unde cod (nr, sau litere din nume + an)

lipsa citari plagiat

● propozitii incomplete

● act. Ştiinţifică nu e data prin:

“outstanding teaching activity”

“has published many papers”

ci enumerand 1,2 sau chiar 3 din rezultatele sale importante (la care vă veţi referi în R3).
L6 Publicarea unei lucrări ştiinţifice
6.1 Activităţi legate de publicare

Pentru a publica lucrarea este necesar să o trimitem la o revistă. Alegerea acestei reviste am făcut-o deja înainte de redactarea finală. Pentru că în această versiune lucrarea trebuie să respecte cerinţele revistei.

Înainte de trimitere e bine să mai verificăm încă odată cerinţele revistei respective. Avem de urmărit pe versiunea finală dacă:

- titlul reflectă bine conţinutul lucrării?

- abstractul e clar, concis şi reflectă rezultatele obţinute?

- sunt prezentate rezultatele cunoscute din domeniul lucrării?

- sunt folosite toate referinţele bibliografice?

- notaţiile folosite sunt bine alese?

- corectitudine şi claritatea lingvistică;

- sunt respectate cerinţele revistei.

După această ultimă verificare a manuscrisului, îl vom trimite redaţiei revistei în cauză. Trimiterea poate fi făcută prin poştă sau, în ultimul timp, prin E-mail.

La primirea manuscrisului la redacţie editorul va urmări dacă acesta satisface cerinţele revistei, dacă toate informaţiile cerute (abstract, cuvinte cheie, clasificare, adresele autorilor, etc) sunt prezente. Pentru a publica un manuscris redaţia revistei trebuie să se asigure că acesta îndeplineşte anumite standarde, tema publicată face parte din domeniul acoperit de revistă, iar cerinţele revistei sunt satisfăcute. De exemplu, un manuscris din domeniul matematicii nu este acceptat la revista Studia Informatica, sugerându-se autorului să-l trimită la o revistă de matematică. Iar un manuscris care nu este redactat în Latex (una din cerinţele revistei Studia Informatica) va fi returnat autorilor pentru a satisface şi această cerinţă.

De asemenea, editorul verifică sumar dacă limbajul folosit este acceptabil, dacă toate secţiunile necesare sunt prezente. In cazul în care observă anumite lipsuri editorul va scrie autorilor să le înlăture şi să retrimită textul completat/refăcut, înainte de a cere evaluarea lui de către referenţi.

Urmează evaluarea manuscrisului în vederea publicării. In cazul acceptării lui fără nici o corectură sarcina autorului privind publicarea s-a încheiat. La fel şi în cazul respingerii. De multe ori însă se recomandă unele îmbunătăţiri înainte de a fi publicat. Recenzorii au observaţii şi propuneri de îmbunătăţire.



Refacerea lucrării după observaţiile recenzorilor este obligatorie! Nu sunt însă obligatorii de acceptat toate observaţiile lor. În cazul că autorul nu este de accord cu unele observaţii, va scrie redacţiei de ce nu este de accord cu ele şi consideră că ceea ce se află în manuscris este correct.
6.2 Evaluarea manuscrisului în vederea publicării

Toate revistele importante practică recenzarea dublă, unele chiar triplă. Aceasta înseamnă că redacţia revistei trimite manuscrisul la doi (unele reviste la trei) recenzori. Aceştia analizează lucrarea şi fac observaţii asupra ei. De asemenea, dau un verdict asupra publicării ei, de obicei prin una din recomandările:

- acceptat fără corecturi;

- acceptat cu modificări facultative;

- acceptat cu modificări obligatorii;

- respins cu propunerea de a fi refăcut şi retrimis spre publicare ;

- respins, fără propuneri de refacere.

In procesul publicării unei lucrări rolul recenzorilor este deosebit de important. Un prim rezultat al muncii lor este decizia privind publicarea sau respingerea lucrării. Şi mai importantă este contribuţia la îmbunătăţirea calităţii articolului şi a revistei. Ei vor recomanda publicarea lucrării doar dacă aceasta aduce contibuţii semnificative în domeniul respectiv. Ea trebuie să fie corectă din punct de vedere ştiinţific, să fie clară, corectă din punct de vedere lingvistic, să aibă contribuţii originale în domeniu.

Prin munca sa recenzorul contribuie la creşterea nivelului ştiinţific al revistei, al lucrărilor publicate, la perfecţionarea autorilor. Sarcinile unui referent sunt:

- să urmărescă corectitudinea, gradul de noutate, importanţa, originalitatea, claritatea expunerii, comparaţia cu rezultatele existente;

- să facă observaţii de îmbunătăţire a lucrării;

- să dea o evaluare a lucrării recenzate, uneori prin completarea unui formular al revistei (cum se procedează de exemplu la Studia Informatica, vezi anexa 1).

Probleme pe care le are în vedere un recenzor:

- corectitudinea ştiinţifică a lucrării;

- gradul de noutate, originalitate;

- importanţa subiectului e clar prezentată?

- abstractul e corect, prezintă clar contribuţia autorului?

- stadiul actual e clar prezentat?

- metodele folosite sunt adecvate?

- raţionamentele sunt clare şi complete?

- există alte metode, mai potrivite, nefolosite de autor?

- claritatea e corespunzătoare?

- concluzia reflectă rezultatele obţinute?

- prezentarea e satisfăcătoare? (există prescurtări neuzuale, fraze ambigue, afirmaţii neclare?)

- citările sunt corecte şi folosesc toate referinţele?

- referinţele sunt complete: (volum, număr, pagini)?

▫ sunt cele mai potrivite?

▫ sunt insuficiente?

- cuvintele cheie sunt potrivite celor scrise in lucrare?

- orice alte neclarităţi sunt menţionate!

Recenzia trebuie să motiveze clar fiecare decizie luată.

Rezultatul evaluării se va trimite în scris editorului. Unele reviste cer completarea unui formular cu întrebări sugerate de elementele menţionate mai sus. Altele se mulţumesc cu o formulare liberă a autorului. Dar în ambele cazuri recenzorul va motiva decizia sa, făcând observaţii şi propuneri de îmbunătăţire.

Urmărind modul în care sunt îndeplinite cerinţele de mai sus recenzorul propune acceptarea sau respingerea lucrării. El va respinge publicarea lucrării în cazul în care nu găseşte un rezultat nou, original, util a fi publicat, sau în cazul unor erori de raţionament sau deducţii neclare sau lipsă. Fără o idee, metodă, teorie, algoritm nou, nu se acceptă publicarea. În cazul unor articole de sinteză noutatea poate consta în modul de prezentare, sau o nouă abordare a domeniului. Chiar şi un articol corect ştiinţific dar plin de erori de redactare poate fi respins.

Recenzia nu trebuie să critice autorul sau să-l insulte. Ea nu se referă la persoană ci doar la conţinutul lucrării.

Pentru articole cu rezultate originale dar cu greşeli de redactare lucrarea poate fi acceptată cu recomandarea de a fi făcute corecturile menţionate de referenţi şi retrimisă revistei.

Deşi recenzorii nu sunt răspunzători pentru încălcarea normelor etice, atunci când ei observă încălcarea lor (plagiarism, de exemplu) aceasta este un motiv serios de respingere a lucrării.


6.3 Procesul publicării

La primirea unui manuscris, redacţia revistei va decide dacă acesta este în domeniul acoperit de revistă şi dacă sunt respectate cerinţele revistei. Următoarea sarcină a redacţei este alegerea referenţilor, uneori dificilă. Referenţii sunt aleşi dintre membrii Comitetului ştiinţific, care au preocupările ştiinţifice apropiate de subiectul manuscrisului. Redacţia trebuie să vegheze la asigurarea unor cerinţe la alegerea referenţilor.

În primul rând să nu existe conflict de interese. Referentul să nu fie rudă, sau dator în orice fel faţă de autor. De asemenea, în măsura în care avem astfel de informaţii, referentul să aibă ceva împotriva autorului (de exemplu, la o conferinţă s-au certat pe o anumită temă), sau la conflict de interese se va căuta un alt referent.

O altă problemă este asigurarea confidenţialităţii referenţilor. Acestia cunosc autorul însă autorul nu cunoaşte referenţii. În această situaţie spunem că recenzarea este simplu oarbă (blind). E posibil ca nici recenzorii să nu ştie cine e autorul, caz în care avem recenzare “double blind”.

In general nu există comunicare directă între autor şi recenzor. E sarcina editorului să comunice cu referenţii şi cu autorul. Editorul va primi recenziile, va lua decizia şi o va trimite autorului. Situaţia cea mai plăcută pentru autor este “acceptat” (în forma în care a fost primit). Tot plăcută ar trebui să fie “acceptat după îmbunătăţirile propuse de referenţi”, iar editorul va comunica autorului observaţiile lor cu propunerile de îmbunătăţire.

În acest caz autorul va analiza atent aceste observaţii şi va reface părţile implicate. Nu este obligatoriu să fie de acord cu toate observaţiile referenţilor. Dacă e convins că cele scrise de el sunt corecte va comunica cu editorul încercând să lămurească divergenţele. Dar nu se va adăuga material nou, cu excepţia celui cerut de recenzori. Evident, autorul trebuie să răspundă politicos recenzorului atunci când nu este de accord cu el. Editorul joacă rolul arbitrului. El este cel care ia deciziile, fără a cere consens din partea recenzorilor, iar în situaţii deosebite poate apela la un al treilea recenzor.

Sunt cunoscute şi situaţii în care editorul a decis publicarea unui articol fără nici o evaluare. Astfel, editorul M. Plank a tipărit cinci articole ale lui Einstein în 1905 fără a apela la recenzori. Prestigiul autorului era suficient pentru a decide publicarea.

Editorul are tot interesul să depisteze plagiarismul şi să respingă publicarea unor lucrări ale autorilor care plagiază. Subliniem însă că recenzorii nu pot fi acuzaţi pentru nedescoperirea acestor fapte. Exemple şi alte consideraţii pe această temă se pot citi în lectia opt.

Se observă rolul important jucat de referenţi în evaluarea şi decizia privind publicarea unei lucrări. De aceea redacţia revistei trebuie să aleagă cu grijă referenţii dintre cercetătorii de o bună probitate morală. Să nu uităm că recenzorul:

- pierde timp preţios pentru a face o recenzie (cel puţin trei ore);

- e neplătit pentru recenzare;

- prin competenţa sa profesională şi probitatea morală contribuie la creşterea calităţii articolelor publicate şi a prestigiului revistei.

Deşi nu este plătit pentru munca depusă la recenzarea lucrărilor ştiinţifice un cercetător este dator comunităţii ştiinţifice pentru că şi lucrările sale sunt recenzate (fiecare lucrare de căte doi recenzori). Rezultă că un cercetător este dator să recenzeze un număr de lucrări egal cu dublul lucrărilor trimise de acesta spre publicare.

Un bun referent

- e expert în domeniul lucrării;

- e corect, exigent, dar lipsit de răutate;

- nu va comunica altor persoane informaţii despre articolele recenzate ;

- dacă nu pot face recenzia în timp util recenzorii trebuie să spună (refuze) la început, pentru a nu întârzia procesul publicării.

In încheiere subliniem că rolul referenţilor în procesul publicării este deosebit de important. Lucrările recenzate sunt validate de către recenzori, astfel că posibilitatea ca ele să conţină erori este incomparabil mai mică decât în cazul lucrărilor nerecenzate. Observaţiile şi sugestiile făcute de referenţi conduc la

- îmbunătăţirea manuscrisului ;

- perfecţionarea autorilor ;

- autoperfecţionare.

Deşi referentul este atent la corectitudinea afirmaţiilor făcute, responsabilitatea celor scrise în lucrare revine exclusiv autorului.

ANEXA 1


STUDIA UNIVERSITATIS BABES-BOLYAI, SERIES INFORMATICA

http://www.cs.ubbcluj.ro/~studia-i

Author(s): ____________________________________________________

Title: ________________________________________________________

A. General evaluation: ( ) Excellent, ( ) Very good, ( ) Good, ( ) Poor

B. Overall recommendation:

( ) Accepted without significant modifications (possibly small corrections)

( ) Accepted with optional modifications, mentioned below

( ) Accepted with compulsory modifications

( ) Rejected with the recommendation to be reviewed and resubmitted

( ) Rejected


C. For each question, please use the following scale to answer (place an x in the space provided):

“To what extent does the article meet this criterion?”

1: Fails by a large amount

2: Fails by a small amount

3: Neutral

4: Succeeds by a small amount

5: Succeeds by a large amount

The subject addressed in this article is worthy of investigation. 1_2_3 _4 _5

The paper is an original contribution to the field. 1_2 _3 _4 _5__

The paper provides a significant

and lasting contribution to the literature. 1 _2_3 _4 _5 __

The information presented was new. 1 _2_3 _4 _5 __

The title of the paper reflected sufficiently and clearly the topic.1_2_3_4 _5

The abstract contained a sufficient summary of the work. 1 _2 _3 _4 _5 _

The introduction was relevant to the topic and

has clear objectives. 1 __2 __3 __4 __5 __

The research method was solid and proven. 1 __2 __3 __4 __5 __

The results were clearly presented with sufficient analysis. 1 _2 _3 _4 _5 __

The conclusions were supported by the data. 1_2 __3 __4 __5 __

The references were adequate and appropriate. 1 __2 __3 __4 __5 __

The English is satisfactory. 1 __2 __3 __4 __5
Please provide more detailed comments to the author(s) in the section D below. Please ensure your grades above were reflected in your comments.
D. Remarks concerning the contents (on the back side, or anexed pages), recommendations for optional or compulsory modifications. Please give a frank account of the strengths and weaknesses of the article.

Date: _______________ Reviewer: ____________________


REMARK: All information is confidential. This report may be sent in writing or email at the journal editorial office: studia-i@cs.ubbcluj.ro.







Yüklə 59,63 Kb.

Dostları ilə paylaş:




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2022
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə