Plante medicinale pg 23. Chimion



Yüklə 455 b.
səhifə3/6
tarix31.10.2017
ölçüsü455 b.
1   2   3   4   5   6

Partea aeriană conţine un galotanin hidrolizabil, acizi terpenici pentaciclici, alcool cerilic, ß-sitosterol, poliholozide, pectine, substanţe flavonozidice, glicozide ale flavonolilor cvercetol, kempferol şi mircetol, precum şi un număr de opt acizi graşi: palmitic, palmitoleic, stearic, oleic, arahidonic, arahidic, linoleic şi linolenic.

  • Utilizari terapeutice: părţilor aeriene înflorite ale plantei i se atribuie proprietăţi depurative, astringente, regeneratoare.



  • Roinita

    • Roinita - frunzele recoltate in timpul infloririi. Ele sunt petiolate, ovoide. cu varful obtuz, usor cordiforme, la baza, dintate pe margini, lungi de 5-8 cm, late de 4-5 cm, cu nervatiunea reticulat proeminenta pe suprafata inferioara, de culoare verde mai inchisa pe suprafata superioara, acoperite cu peri albi si scurti si mai deschis la culoare pe suprafata inferioara.

    • Au miros si gust aromat, placut, de lamaie. La cerere sau pentru obtinerea uleiului volatil se poate utiliza ca materie prima si partea aeriana recoltata la inceputul infloririi: Herba Melissae, cu aspectul descris la caracterele de recunoastere ale plantei.

    • Contine 0,05-0,30% ulei volatil format din citral, citronelol, citronelal, geraniol, linalol, tanin, acid cafeic - un principiu amar cristalizat, acid ursolic si oleanolic, stachioza etc.

    • Utilizari terapeutice: Datorita componentelor din uleiul volatil are actiune antispastica si sedativa. Datorita principiul amar si acidului cafeic are actiune coleretica, carminativa, stomahica.

    • Se utilizeaza in tulburari digestive postprandiale in special la copii, in spasme, colici si nevroze intestinale si stomacale, in dischinezii biliare si in colite cronice.



    Salcamul

    • Salcamul arbore originar din America de Nord, inalt pana la 25 m, cu frunze lungi de 20-30 cm, avand 9-21 foliole dispuse imparipenat, glabre, la baza petiolul fiind insotit de doi ghimpi puternici, brun-roscati, proveniti din modificarea stipelor.

    • Inflorescenta este in forma de strugure (racem), la inceput dreapta, dupa inflorire aplecata in jos.

    • Floarea este formata dintr-un caliciu cu 5 dinti, 5 petale care inconjoara 10 stamine libere.

    • Ovarul este superior. Fructul este o pastaie turtita, de culoare brun-roscat. Salcamul infloreste in lunile mai-iunie. Creste pe tot cuprinsul tarii.

    • Se culeg florile de pe axul principal al inflorescentei. Florile se intind in straturi subtiri in incaperi bine aerisite. Pe cale artificiala se pot usca la o temperatura de 35-40 grade C. Din 6-8 kg flori proaspete se obtine 1 kg produs finit. Sub forma de ceai in hiperaciditate si diferite afectiuni ale stomacului. Intern: hipoacidificant gastric, antispastic.



    Salcia

    • Salcia, arbori sau arbusti care au ramurile netede si flexibile, cu frunze asezate altern, cu flori dispuse in amenti (matisori). Se deosebesc: rachita-alba sau salcia-alburie (Salix alba), rachita-rosie (Salix purpurea), rachita sau salcia-frageda (Salix fragilis).

    • Infloreste in lunile aprilie-mai (salix alba) si in lunile martie-aprilie, celelalte doua specii. De la cele trei specii se recolteaza coaja de pa ramurile tinere, primavara, cand seva incepe sa circule.

    • Coaja de salcie se usuca la soare sau in incaperi cu o circulatie buna a aerului. Se poate usca si in camere incalzite la o temperatura de cel mult 60 grade C. Din 2-3 kg coaja proaspata, se obtine 1 kg produs uscat.

    • Are proprietatea de a scadea febra si a calma durerile reumatice. Intern: astringent, antitermic, analgetic reumatismal, sedativ, vasodilatator cutanant, sudorific. Extern: cicatrizant, hemostatic.



    Scaiul vanat

    • Scaiul vanat este o planta perena, cu o tulpina inalta de 30-60 cm, cu ramuri de culoare albastra, terminate cu inflorescente globuloase, verzi la inceput, albastre in momentul infloririi si brune dupa ce florile s-au trecut. Inflorescenta este inconjurata de bractee spinoase.

    • Frunzele sunt tari la pipait, dintate pe margini si tepoase. Infloreste in lunile iulie-august.

    • Creste prin fanete umede, pasuni si la marginea drumurilor.

    • Planta se culege in momentul infloririi, cand capata o frumoasa culoare albastra.

    • Uscarea se face cu usurinta, planta continand putina apa.

    • In timpul uscarii se va feri de lumina puternica. Din cca. 3 kg planta proaspata se obtine 1 kg produs uscat. Se foloseste in calmarea tusei. Intern: expectorant, antispastic bronsic.



    Salvie

    • Salvie – frunze alungit oval sau lanceolate, mai rar eliptice, lungi de 2-8 cm si late de 0,5-3 cm, cu baza rotunjita sau cuneata, mai rar usor arcuiti sau rotunjiti. Marginea limbului este fin dintata, uneori aproape intreaga. Frunzele bazale si mijlocii sunt petiolate, iar cele superioare sesile, reticulat si penat nervata. Pe partea inferioara si pe partile proeminente ale partii superioare frunzele sunt des albicios – paroase cu peri pluricelulari, fini, ce le confera un aspect general verde – argintiu. Mirosul este caracteristic, gustul aromatic – amar. Partile aeriene ale plantei contin 0,20 - 0,60% ulei volatil, iar frunzele recoltate la inceputul infloririi 1 – 2%. Uleiul volatil este format din tuiona sau salvinol sau absintol, a si b - pinen, acetat de linalil, camfor, borneol, acetat de bornil, cineol, sescviterpene diferite, etc.

    • Frunzele mai contin tanin, acid ursolic, acid oleanolic, un principiu amar – picrosalvina, sitosteroli, acizii : fumaric, clorogenic, nicotinic, cafeic, etc ; saponozide, rezine si oleorezine, substante estrogene, vitamina B1 si C, azotat de potasiu, etc.



    • Yüklə 455 b.

      Dostları ilə paylaş:
    1   2   3   4   5   6




    Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2020
    rəhbərliyinə müraciət

        Ana səhifə