Probă de concurs

Proba: Gramatica limbii române

Proba: Gramatica limbii române

Notă: Toate cele nouă probleme sunt obligatorii. La fiecare problemă se va alege ipoteza corectă din cele trei prezentate, bifând în cerculeţul corespunzător.

1. În contextul a venit să-i ajungă pe alţii şi să ajungă cum au fost înaintaşii săi, dar a ajuns la ananghie:

 1. formele verbale să ajungă şi a ajuns sunt predicative?;

 2. primul să ajungă este predicativ, al doilea să ajungă este copulativ şi a ajuns formează predicatul împreună cu la ananghie?;

 3. cei doi să ajungă reprezintă verbe predicative, iar a ajuns formează predicatul împreună cu la ananghie?.
2. În versurile lui L. Blaga „Din straşina curat-a veşniciei / cad clipele ca picurii de ploaie.”, substantivul clipele este în cazul:

 1. genitiv?;

 2. nominativ?;

 3. vocativ?.

3. În contextul mie însămi îmi trebuie cărţi ca să-mi pregătesc examenul de admitere:

 1. însămi este adjectiv de întărire, feminin singular – atribut adjectival, îmi este pronume personal în dativ – complement indirect, cărţi este substantiv în nominativ – subiect, iar mi este pronume personal în dativ – atribut?;

 2. însămi este adjectiv de întărire, masculin – atribut, mi este pronume personal în dativ – complement indirect, cărţi este substantiv în acuzativ – complement direct, iar mi este pronume personal în dativ – atribut?;

 3. însămi este adjectiv de întărire, feminin singular – atribut adjectival, îmi este pronume personal în dativ – atribut, cărţi este substantiv în nominativ – subiect şi mi este pronume personal în dativ- complement indirect?.

4. În versurile lui L. Blaga „Portarul înaripat mai ţine întins / un cotor de spadă fără de flăcări”, cuvântul înaripat este:

 1. adjectiv în acuzativ?;

 2. adjectiv în genitiv?;

 3. adjectiv în nominativ?.

5. În contextul nu se ştie când se va întâmpla să se producă ceea ce aşteptăm de la cel care are puterea:

 1. propoziţia a doua este temporală, a treia este subiectivă, a patra este completivă directă şi a cincea este atributivă?;

 2. propoziţia a doua este subiectivă, a treia şi a patra sunt completive directe şi a cincea este completivă indirectă?;

 3. propoziţiile a doua, a treia şi a patra sunt subiective şi propoziţia a cincea este atributivă?.

6. În versurile eminesciene ” Şi-i zise-ncet: - «Încă de mic / Te cunoşteam pe tine...»”, cuvintele te şi pe tine sunt:

 1. pronume reflexive în acuzativ, cu funcţia sintactică de subiect?;

 2. pronume personale în acuzativ, cu funcţia sintactică de complement direct?;

 3. pronume personale în dativ, cu funcţia sintactică de complement indirect?.

7. În contextul îi pare bine că a luat hotărârea să devină ceea ce visa de când privea lumea cu ochii copilului care se bucură de viaţă:

 1. propoziţia a doua este subiectivă, a treia este atributivă, a patra este completivă directă, a cincea este circumstanţială de timp şi a şasea este atributivă?;

 2. propoziţia a doua este completivă indirectă, a treia şi a şasea sunt atributive, a patra este predicativă şi a cincea este circumstanţială de timp?;

 3. propoziţiile a doua şi a patra sunt completive directe, propoziţiile a treia şi a şasea sunt atributive şi propoziţia a cincea este circumstanţială de timp?.

8. În versurile lui L. Blaga „De unde-şi are raiul / lumina? – Ştiu: Îl luminează iadul cu flăcările lui”, cuvântul şi este:

 1. pronume posesiv în dativ – atribut?;

 2. pronume personal în acuzativ – complement indirect?;

 3. pronume reflexiv în dativ – atribut?.

9. În fragmentul „ – Ai un oboroc?

• 
  Da, cum să n-am.
  
• 
  Pune nucile într-însul, ie-l pe umăr şi suie-le frumuşel în pod.” (I. Creangă), cuvintele ie şi suie sunt:
  

 1. verbe la modul indicativ - predicate verbale?;

 2. verbe la modul imperativ - predicate verbale?;

 3. verbe la modul conjunctiv – predicate nominale?.