Rapoartele Comisiei vizând progresele înregistrate



Yüklə 105,63 Kb.
tarix15.09.2018
ölçüsü105,63 Kb.
#82322



Introducere
Rapoartele Comisiei vizând progresele înregistrate1 cu privire la punerea în aplicare a Declarației UE-Turcia2 au scos în evidență o tendință constantă către obținerea de rezultate concrete în fața a numeroase provocări.
Un obiectiv central al declarației a fost acela de a distruge modul de operare al persoanelor care introduc și exploatează migranții și de a-i descuraja pe refugiații care își asumă riscul potențial fatal de a trece neregulamentar din Turcia în Grecia. De la intrarea în vigoare a declarației, s-a înregistrat o scădere semnificativă atât a numărului de treceri, cât și a numărului de victime, ceea ce reprezintă o dovadă a implementării eficiente a declarației. Cu toate acestea, întrucât mai există persoane care continuă să treacă frontiera, iar returnările dinspre Grecia către Turcia se desfășoară într-un ritm lent, structurile de primire din insulele grecești sunt supuse unei presiuni suplimentare. Deși volumul global al fluxurilor de migrație către Grecia rămâne mult mai mic decât înainte de adoptarea declarației, este nevoie în continuare de o monitorizare atentă.
S-au înregistrat progrese și cu privire la alte elemente ale declarației. Există deja structurile care ar trebui să permită efectuarea adecvată a returnărilor către Turcia, de îndată ce se încheie procedurile cu privire la admisibilitatea sau la temeinicia cererilor de azil. S-a accelerat ritmul de relocare a refugiaților sirieni din Turcia. UE a alocat peste 2,2 miliarde EUR din cele 3 miliarde acordate Instrumentului pentru refugiații din Turcia.
Pe parcursul perioadei acoperite de prezentul raport, o tentativă de lovitură de stat a zdruncinat Turcia, în zilele de 15 și 16 iulie, în urma căreia 241 de persoane și-au pierdut viața, iar aproximativ 2 200 au fost rănite. Tentativa de lovitură de stat a reprezentat un atac direct la adresa democrației din Turcia. UE a condamnat cu fermitate lovitura de stat și și-a exprimat sprijinul deplin și solidaritatea cu Turcia și cu instituțiile sale democratice, în calitate de țară candidată și partener-cheie al UE și a solicitat, de asemenea, autorităților turce să respecte cele mai înalte standarde în ceea ce privește statul de drept și drepturile fundamentale.
Într-o serie de vizite la nivel înalt și în special cu ocazia dialogului politic la nivel înalt din 9 septembrie, UE și-a prezentat această poziție și și-a confirmat hotărârea de a continua să colaboreze, pe toate planurile, cu o Turcie stabilă, democratică și favorabilă incluziunii. Cooperarea în domeniul migrației a fost dezbătută în mod activ cu partenerii turci care au reafirmat angajamentul Turciei de a continua punerea în aplicare a Declarației UE-Turcia.
Angajamentul se reflectă în evoluțiile menționate în prezentul raport. Acesta scoate în evidență tendința constantă către înregistrarea de progrese și prezintă măsurile necesare pentru a accelera punerea în aplicare a declarației și pentru a consolida acțiunile ulterioare.
1. Situația actuală
De la cel de-al doilea raport din 15 iunie 2016, numărul total al persoanelor care au sosit din Turcia în insulele grecești a fost de 9 2503, ceea ce reprezintă o medie zilnică de aproximativ 81 de sosiri. Deși în luna august s-a înregistrat o creștere, cifrele rămân scăzute în comparație cu vara anului 2015 (în perioada iunie-septembrie 2015, media zilnică a fost de circa 2 900 de sosiri), precum și în comparație cu luna care a precedat punerea în aplicare a declarației (când media zilnică a fost de peste 1 700). În acest sens, cele doar 11 decese înregistrate în Marea Egee după adoptarea declarației, deși profund regretabile, indică o scădere substanțială în ceea ce privește pierderea de vieți omenești, dacă ținem cont de faptul că în 2015 numărul deceselor a fost de peste 270.

20/3 Declarația UE-Turcia
0

5,000


10,000

15,000


20,000

1

2



3

4

5



6

7

8



9

10

11



12

13

14



15

16

17



18

19

20



21

22

23



24

25

26



27

28

29



30

31

32



33

34

35



36

37

38



Treceri ilegale ale frontierei maritime din TR în EL în 2016, pe săptămână

Coordonare și cooperare îmbunătățită

Coordonatorul UE al Comisiei asigură în continuare o monitorizare zilnică, împreună cu autoritățile din Grecia și Turcia, cu agențiile UE, organizațiile internaționale și cu alte state membre. Agențiile UE oferă un sprijin substanțial și esențial. Ele se bazează însă foarte mult pe experții trimiși de statele membre, iar numărul acestora nu acoperă, de regulă, nevoile existente. La 26 septembrie, Biroul European de Sprijin pentru Azil mobilizase 83 de interpreți în Grecia și 70 de experți din statele membre, dintre care 41 au fost trimiși în hotspoturi. Întrucât pentru punerea în aplicare a Declarației UE-Turcia, numărul de experți necesar în aceste puncte critice este de 100, în prezent se înregistrează un deficit de 59 de persoane. În ceea ce privește sprijinul transfrontalier, la data de 25 septembrie, Frontex mobilizase în Grecia 699 de agenți, dintre care 6754 responsabili cu punerea în aplicare a Declarației UE-Turcia. Cu toate acestea, pentru perioada septembrie-decembrie 2016, există încă lacune5. Trebuie luată în considerare și rata ridicată de rotație, întrucât la fiecare schimb se pierde o parte din expertiză, iar un procent din resurse trebuie direcționat către cursuri de formare.
Europol a detașat în Grecia 8 specialiști care acordă asistență în investigațiile privind introducerea ilegală de migranți. În plus, 10 agenți invitați au fost trimiși recent de statele membre să efectueze controale suplimentare de securitate în hotspoturi. Deși momentan numărul persoanelor detașate este considerat suficient pentru cerințele actuale, necesitatea unei ajustări bazate pe evoluția viitoare a fluxurilor de migrație va trebui să fie monitorizată îndeaproape.
UE oferă asistență financiară pentru a sprijini garda turcă de coastă să prevină și să gestioneze mai bine fluxurile de migrație neregulamentară, inclusiv pentru achiziționarea a șase nave de căutare și salvare și pentru acțiunile de formare conexe. Primele vase urmează să ajungă în februarie 2017.
În pofida unor schimbări la nivelul autorităților de aplicare a legii și al administrației militare și publice, ca urmare a tentativei de lovitură de stat - inclusiv o reorganizare a jandarmeriei și a gărzii de coastă pentru ca acestea să intre sub control civil - activitățile de patrulare ale autorităților turce competente par să se deruleze la un nivel similar. Paza turcă de coastă a continuat, de asemenea, să răspundă pe mare la cererile de asistență emise de autoritățile elene.
Ofițerii de legătură din Turcia prezenți în insulele grecești au fost rechemați în țară după tentativa de lovitură de stat. Întoarcerea lor nu a avut încă loc. Un ofițer de legătură din Turcia detașat în Țările de Jos asigură legătura cu Europol cu privire la diferite aspecte, printre care se numără introducerea ilegală de migranți.
Cooperarea Frontex cu NATO în Marea Egee

NATO contribuie la eforturile internaționale de a stopa traficul ilegal și migrația neregulamentară prin servicii de informații și acțiuni de supraveghere și recunoaștere în Marea Egee. Operațiunile desfășurate de Frontex și NATO includ activitățile de avertizare timpurie și de supraveghere, precum și schimbul de informații operaționale cu paza de coastă greacă și turcă. În iulie 2016, Frontex și Comanda maritimă NATO au semnat proceduri standard de operare, iar în prezent sunt pe cale să elaboreze un tablou situațional comun. Obiectivul este acela de a permite activitatea NATO în Marea Egee pentru a asigura un nivel și mai ridicat de detectare și pentru a accelera schimbul de informații privind rutele și metodele utilizate pentru introducerea ilegală de migranți și eventualele incidente.



Inițiative de informare

Grupul operativ privind strategia de informare a migranților, instituit de Comisie, face eforturi pentru a identifica sursele de informații utilizate de refugiați și migranți, pentru a defini și elabora mesaje-cheie și pentru a pregăti și distribui conținutul. Cu sprijinul unui consorțiu media cu o mare vizibilitate, un centru de informare on-line care vizează milioane de refugiați din lumea întreagă va deveni operațional la începutul anului viitor.


În cooperare cu agențiile UE, Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), ICNUR și autoritățile elene, Comisia a organizat o campanie de informare între 25 iulie și 5 august 2016: pe cele 5 insule grecești au fost organizate 101 sesiuni în cadrul cărora peste 2 300 de migranți și familiile acestora au primit informații despre procedurile de azil din Grecia pentru persoanele care au sosit din Turcia după data de 20 martie, despre întoarcerea în Turcia în conformitate cu Declarația UE-Turcia și despre repatrierea voluntară asistată.


Principalele provocări și etapele următoare

  • Statele membre ar trebui să sporească sprijinul acordat Greciei prin intermediul agențiilor UE. Actualul deficit de 59 de experți necesari pentru Biroul European de Sprijin pentru Azil și deficitele care se vor înregistra până la sfârșitul anului 2016 pentru Frontex (până la 194 de experți) trebuie acoperite înainte de Consiliul European din 20-21 octombrie. Experții ar trebui să fie detașați pe perioade mai lungi pentru a asigura continuitatea.

  • Este nevoie de consolidarea cooperării pentru a optimiza utilizarea informațiilor de către statele membre ale UE, NATO și autoritățile turce și elene.





2. Returnarea din Grecia în Turcia a tuturor noilor migranți aflați în situație neregulamentară
În declarație se prevede returnarea tuturor noilor migranți și solicitanți de azil aflați în situație neregulamentară, ale căror cereri au fost declarate inadmisibile sau neîntemeiate și care au traversat marea dinspre Turcia către insulele grecești după 20 martie. Aceste măsuri sunt puse în aplicare în strictă conformitate cu cerințele care decurg din dreptul UE și din dreptul internațional, cu respectarea deplină a principiului nereturnării („non-refoulement”).
Situația actuală

De la cel de-al doilea raport din 15 iunie 2016, 116 persoane care au intrat în mod neregulamentar în Grecia au fost returnate în baza declarației,6 inclusiv 22 de sirieni, ceea ce face ca numărul total al migranților returnați în Turcia, în urma adoptării Declarației UE-Turcia, să se ridice la 578. Au fost, de asemenea, returnați cetățeni provenind din Pakistan, Algeria, Egipt, Maroc, Yemen, Irak, Liban și Palestina. Persoanele returnate fie au primit decizii negative în materie de azil (inclusiv decizii negative în a doua instanță), fie și-au retras cererile de azil, fie nu au depus cereri de azil.


Obiectivul privind efectuarea returnărilor în baza declarației a fost afectat de ritmul lent de prelucrare a cererilor de azil în primă instanță de către Serviciul elen pentru azil (chiar și cu ajutorul Biroului European de Sprijin pentru Azil), precum și de ritmul lent al gestionării recursurilor de către autoritatea elenă cu competențe în acest sens, recent înființată. Progresele realizate în ceea ce privește înființarea organismelor corespunzătoare și stabilirea fluxurilor de lucru pentru gestionarea numărului mare de cereri de azil au fost încetinite de resursele insuficiente (inclusiv numărul mic al intervievatorilor din cadrul Biroului European de Sprijin pentru Azil). Este nevoie ca administrația elenă să depună eforturi suplimentare pentru a întări și spori substanțial capacitățile de returnare a migranților care continuă să sosească, acest lucru fiind considerat a fi principalul factor de descurajare a migranților ilegali și a persoanelor care introduc ilegal migranți.
Activitățile de returnare și readmisie au fost întrerupte temporar în perioada care a urmat tentativei de lovitură de stat din Turcia, dar au fost reluate la începutul lunii septembrie. Dată fiind absența din insulele elene a ofițerilor de legătură turci (a se vedea mai sus), aceste activități au fost coordonate direct cu autoritățile turce.
Demersurile continuă cu obiectivul de a crește returnările voluntare de pe insule. Cu sprijinul UE, prin intermediul programului de returnări voluntare asistate al Organizației Internaționale pentru Migrație, începând cu 1 iunie, 1 976 de migranți aflați în Grecia s-au întors în mod voluntar în țara lor de origine (230 dintre aceștia se aflau pe insulele grecești). În 2016, un total de 4 678 de migranți prezenți în Grecia au utilizat programul.

Măsuri juridice

Grecia a adoptat dispoziții legale pentru a înființa autoritatea de apel și comitetele de apel, care urmează să examineze în a doua instanță recursurile introduse începând cu 20 iulie împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță de Serviciul elen pentru azil.7 Activitatea acestor comitete este esențială pentru a asigura un proces echitabil în examinarea cererilor de azil în conformitate cu standardele europene și internaționale. Comitetele de apel trebuie să dispună de resursele necesare pentru a funcționa la capacitate maximă și pentru a accelera soluționarea acestor recursuri, astfel încât să își îndeplinească obiectivul de gestionare a aproximativ 500 de cazuri pe lună (câte 100 pentru fiecare comitet), acordând prioritate cauzelor în materie de azil introduse pe insulele grecești, care se încadrează în contextul Declarației UE-Turcia.
Primele hotărâri ale instanțelor de recurs au fost emise la jumătatea lunii august. Însă procesul a fost lent. Potrivit celor mai recente date disponibile8, numărul total de recursuri împotriva hotărârilor în primă instanță emise de Serviciul pentru azil cu privire la admisibilitate și temeinicie a fost de 1 013. Din cele 311 hotărâri privind admisibilitatea pronunțate până în prezent ca urmare a introducerii unui recurs, 6 hotărâri în a doua instanță au confirmat9 deciziile de inadmisibilitate pronunțate în primă instanță. Restul de 305 hotărâri au anulat deciziile de inadmisibilitate pronunțate anterior. În ceea ce privește temeinicia, 40 de hotărâri în a doua instanță au confirmat deciziile negative pronunțate în primă instanță, iar 2 hotărâri au anulat astfel de decizii negative.
Comitetele de apel recent create au pronunțat până acum cel puțin 35 de hotărâri privind cazurile de pe insule - cel puțin 3 referitoare la admisibilitate10 și 32 referitoare la temeinicie11. Un recurs la un nivel și mai înalt, în fața Consiliului de Stat elen, a fost introdus de un cetățean sirian care dorește să conteste decizia de instituire a comitetelor de apel.
În Turcia, evoluțiile juridice au inclus aplicarea normelor privind permisele de lucru, ceea ce a dus la primirea a 10 584 de cereri de permise de muncă formulate de resortisanți sirieni. Până în prezent au fost aprobate peste 8 000, dublu față de cifra înregistrată pe tot parcursul anului 2015.

În ceea ce privește Acordul de readmisie UE-Turcia, nu s-au făcut progrese în punerea în aplicare a dispozițiilor cu privire la resortisanții din țări terțe. Consiliul de miniștri din Turcia încă nu a adoptat deciziile de autorizare a aplicării acestor dispoziții. S-au înregistrat unele progrese în punerea în aplicare a dispozițiilor Acordului de readmisie UE-Turcia în ceea ce privește readmisia resortisanților turci.


Măsuri operaționale

Fluxul constant, dar redus considerabil, de sosiri și ritmul lent de returnare au supus structurile de primire de pe insule unor presiuni din ce în ce mai mari.12 În consecință, hotspoturile din Grecia sunt supraaglomerate, creând condiții dificile și uneori periculoase, după cum a arătat recent incendiul de pe insula Lesbos. La data de 27 septembrie, numărul total de migranți aflați pe insule era de 13 863, mult peste capacitatea de primire de numai 7 450 de locuri.

Problema poate fi soluționată doar prin reducerea numărului de persoane obligate să rămână pe insule. În primul rând, pentru aceasta este nevoie de prelucrarea mai rapidă a cererilor de azil în conformitate cu procedura la frontieră aplicabilă cererilor depuse în insule, pentru a permite returnarea în Turcia, în număr cât mai mare, a persoanelor ale căror cereri de azil sunt considerate inadmisibile sau nefondate.
Supraaglomerarea actuală scoate în evidență și necesitatea de a extinde rapid centrele de primire și de a le pregăti pentru a face față condițiilor de iarnă. Minorii neînsoțiți ar trebui, de asemenea, să fie transferați de urgență în structuri adecvate de primire. Minorii neînsoțiți sunt o prioritate absolută pentru Comisie. Aceasta a oferit fonduri pentru crearea unor capacități suplimentare de primire și a încurajat statele membre să transfere un număr cât mai mare de minori neînsoțiți.

Autoritățile elene au desemnat un șef al Serviciului de primire și identificare. Dar, la nivel local, gestionarea hotspoturilor continuă să fie îngreunată de faptul că nici până în acest moment Grecia nu a desemnat și detașat coordonatori permanenți ai hotspoturilor, așa cum s-a stabilit la începutul anului 2016. Acest lucru este necesar fără întârziere pentru a asigura gestionarea generală a hotspoturilor, inclusiv din punct de vedere al securității. Noi proceduri standard de operare pentru hotspoturi ar trebui, de asemenea, să fie adoptate cu prioritate în mod oficial, ținând seama pe deplin de Declarația UE-Turcia.


Biroul European de Sprijin pentru Azil a realizat o evaluare amplă a securității în zonele sale de lucru din trei hotspoturi pentru a identifica principalele domenii în care ar putea fi consolidate securitatea și siguranța. În urma acestei evaluări, s-a decis angajarea unei companii private de securitate, efectuarea de lucrări de infrastructură pentru crearea unei incinte securizate, precum și aprovizionarea cu echipamente medicale și stingătoare de incendii.
Autoritățile elene au raportat prezența unui total de peste 60 000 de migranți înregistrați pe întreg teritoriul său. Între 9 iunie și 30 iulie, 27 592 de migranți aflați în zona continentală a Greciei au fost preînregistrați în cadrul procedurii de azil, inclusiv 1 225 de minori neînsoțiți. A fost un efort administrativ considerabil al autorităților elene, care au beneficiat de fonduri UE și de expertiza oferită de Biroul European de Sprijin pentru Azil, ICNUR și Organizația Internațională pentru Migrație.13
Asistența financiară oferită de UE Greciei
De la cel de-al doilea raport din 15 iunie 2016, Comisia a acordat peste 90 de milioane EUR cu titlu de fonduri de urgență, în temeiul Fondului pentru azil, migrație și integrare și al Fondului pentru securitate internă, pentru a îmbunătăți capacitatea de primire a Greciei și asistența oferită migranților și refugiaților.14 Această asistență de urgență vine în completarea celei acordate anterior din fonduri de urgență: de la începutul lui 2015, aproximativ 352 de milioane EUR au fost acordate prin aceste fonduri UE pentru sprijinirea acțiunilor din Grecia. Programele naționale prin intermediul cărora Greciei i-au fost alocate 509 milioane EUR pentru perioada 2014-2020 sunt în prezent revizuite pentru a fi mai bine adaptate la nevoile actuale ale țării. Fonduri UE substanțiale (aproximativ 198 de milioane EUR) li se acordă partenerilor din domeniul umanitar prin Instrumentul UE dedicat sprijinului de urgență, recent creat. Acest sprijin are drept scop acoperirea nevoilor umanitare de bază ale migranților și refugiaților - adăpost, igienă, bonuri pentru achiziționarea de alimente și alte articole de primă necesitate. Este prevăzută, de asemenea, acordarea unui ajutor special pentru educația copiilor și pentru minorii neînsoțiți.


Principalele provocări și etapele următoare

  • Accelerarea procesului de gestionare a cererilor de azil de la înregistrare până la introducerea unui recurs, în conformitate cu legislația UE și cu legislația internațională;

  • Accelerarea de urgență a ritmului returnărilor în Turcia;

  • Extinderea și pregătirea pentru iarnă a capacităților de primire din insulele grecești;

  • Adoptarea de către autoritățile elene a procedurilor standard de operare pentru hotspoturi și nominalizarea de coordonatori permanenți în aceste puncte critice;

  • Asigurarea transferului minorilor neînsoțiți în centre speciale;

  • Autorizarea de către Turcia a aplicării dispozițiilor cu privire la resortisanții din țări terțe prevăzute de Acordul de readmisie UE-Turcia.





3. Mecanismul de relocare „unu la unu” din Turcia către UE
Situația actuală

Conform celor mai recente cifre, din 26 septembrie, 1 614 sirieni au fost relocați în UE prin mecanismul de 1:1, prin care UE asigură relocarea unui cetățean sirian din Turcia în UE în schimbul returnării în Turcia a unui cetățean sirian din insulele grecești. Dintre aceștia, de la cel de-al doilea raport din 15 iunie 2016, 1 103 sirieni au fost relocați din Turcia în 12 state membre (Belgia, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Italia, Letonia, Lituania, Portugalia, Spania, Suedia și Țările de Jos)15. Astfel, numărul statelor membre care primesc cetățeni relocați în baza mecanismului se ridică la 1316. Deși s-au întrerupt la jumătatea lunii iulie, după tentativa eșuată de lovitură de stat, relocările s-au reluat ulterior, în luna august. Numărul persoanelor care au fost supuse procedurilor necesare și sunt gata să fie relocate este de 509. Prin urmare, ritmul de relocare este mult mai alert decât cel al returnărilor din insulele grecești. Și acest ritm trebuie menținut.


Statele membre sunt pregătite să continue relocările. La 2 septembrie, autoritățile turce au prezentat ICNUR o listă de 5 700 de refugiați sirieni luați în calcul pentru o posibilă relocare (deși nu toate aceste dosare vor fi soluționate, de exemplu din cauza duplicatelor sau a eventualelor renunțări). ICNUR estimează că va prezenta primele 300 de cazuri statelor membre până la sfârșitul lunii septembrie. Importanța prezentării de noi liste a fost discutată cu autoritățile turce, care au dat asigurări că pregătesc următoarea listă de recomandări.
Măsuri juridice

Pentru a sprijini punerea în aplicare a declarației, Comisia a prezentat în martie 2016 o propunere care să le permită statelor membre să își îndeplinească obligațiile de relocare pentru cele 54 000 de locuri nealocate, admițând resortisanți sirieni aflați pe teritoriul Turciei, care au în mod clar nevoie de protecție internațională, prin relocare sau alte forme de admisie legală.17 Propunerea prevede, de asemenea, că statele membre care fac uz de această opțiune vor primi o contribuție financiară sub forma unei sume forfetare de 6 500 EUR pentru fiecare refugiat sirian din Turcia admis pe teritoriul lor. În urma avizului primit din partea Parlamentului European la 15 septembrie 2016, Consiliul urmează să adopte propunerea18.



Măsuri operaționale

O echipă a UE specializată în relocări, care cooperează cu delegația UE la Ankara, continuă să coordoneze și să sprijine operațiunile statelor membre, ținând legătura cu Organizația Internațională pentru Migrație, ICNUR și Direcția generală pentru gestionarea migrației din Turcia. Toate părțile conlucrează pentru a remedia eventualele problemele tehnice survenite pe durata procesului, care ar putea duce la întârzieri în operațiunile de relocare și ar putea afecta numărul total al refugiaților relocați în UE. Centrul de intervievare comună din Ankara facilitează intervievarea cetățenilor sirieni candidați la relocare.




Principalele provocări și etapele următoare

  • Menținerea ritmului de relocare;

  • Adoptarea de către Consiliu a propunerii Comisiei privind cele 54 000 de locuri nealocate.





4. Prevenirea apariției de noi rute maritime sau terestre pentru migrația neregulamentară
Eforturile de a controla fluxurile din Marea Egee nu au dus, până în prezent, la apariția unor rute alternative dinspre Turcia. Cu toate acestea, faptul că există încă un flux semnificativ de persoane care sosesc în state membre precum Austria și Germania arată că este posibil ca oamenii să continue să găsească o cale de ieșire din Turcia. Unele ambarcațiuni au efectuat călătorii mai lungi către alte state membre: 24 de bărci venind dinspre Turcia au ajuns în Italia în perioada de raportare. Pe cale terestră, s-a înregistrat o creștere a numărului de treceri ilegale ale frontierelor Turciei cu Bulgaria și Grecia.
Prin urmare, este important să se monitorizeze în permanență situația și să se ia măsuri preventive. Consolidarea comunicării și a schimbului de informații între autoritățile turce și omologii lor din UE va fi un factor important în abordarea oricăror riscuri emergente. În cadrul UE, au fost luate măsuri pentru a proteja frontierele vulnerabile. De exemplu, după ce autoritățile bulgare au solicitat sprijin suplimentar, Frontex și-a consolidat treptat prezența la frontierele Bulgariei cu Turcia (precum și cu Serbia). La data de 26 septembrie, 177 de experți erau detașați în Bulgaria, dar există încă un deficit considerabil în raport cu necesarul estimat la 345 de experți. Comisia continuă să încurajeze toate statele membre să răspundă solicitărilor formulate de Frontex. În plus, Comisia a acordat recent Bulgariei asistență de urgență în valoare de până la 108 milioane EUR pentru a consolida supravegherea frontierelor și gestionarea migrației la frontierele externe ale acestui stat cu Turcia, Serbia și Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei. Noile cereri formulate de Bulgaria pentru asistență suplimentară în valoare de până la 52 de milioane EUR sunt încă în curs de examinare. Lansarea iminentă a Pazei europene de frontieră și de coastă va acționa ca un sprijin major pentru gestionarea eficientă și coerentă a granițelor externe ale UE.
5. Sistemul de admisie umanitară pe bază de voluntariat
În cadrul Consiliului și în strânsă colaborare cu Comisia, cu Biroul European de Sprijin pentru Azil, cu ICNUR și cu Organizația Internațională pentru Migrație, sunt în curs discuții pe marginea procedurilor standard de operare pentru sistemul de admisie umanitară pe bază de voluntariat. Observațiile Turciei cu privire la procedurile standard de operare transmise în luna iunie au fost discutate în Consiliu și urmate de o reuniune tehnică, la Ankara. Schimburi ulterioare cu statele membre și cu Turcia vor avea loc înainte de finalizarea procedurilor standard de operare.
De îndată ce se va conveni asupra procedurilor standard de operare, ar trebui să se evalueze dacă sunt îndeplinite condițiile pentru activarea acestui sistem. Declarația UE-Turcia prevede că sistemul va fi activat după ce traversările neregulamentare dinspre Turcia către UE vor fi eliminate sau cel puțin reduse în mod semnificativ și durabil. Punerea în funcțiune a sistemului va fi benefică pentru implementarea declarației, oferindu-le resortisanților sirieni o alternativă sigură și legală la migrația ilegală către UE.
6. Liberalizarea vizelor
În ceea ce privește punerea în aplicare a foii de parcurs privind liberalizarea vizelor, al doilea raport din 15 iunie 2016 a descris 7 obiective de referință care rămân de îndeplinit:


  • eliberarea de documente biometrice de călătorie pe deplin compatibile cu standardele UE;

  • adoptarea măsurii de prevenire a corupției prevăzute în foaia de parcurs;

  • încheierea unui acord de cooperare operațională cu Europol;

  • revizuirea legislației și a practicilor privind combaterea terorismului în conformitate cu standardele europene;

  • alinierea legislației privind protecția datelor cu caracter personal la standardele UE;

  • asigurarea unei cooperări judiciare eficiente în materie penală cu toate statele membre ale UE;

  • punerea în aplicare a Acordului de readmisie UE-Turcia, cu toate dispozițiile sale.

Comisia a încurajat eforturile Turciei privind finalizarea, cât mai curând posibil, a implementării tuturor criteriilor de referință rămase pe foaia de parcurs privind liberalizarea vizelor.19 Comisia și Turcia au continuat dialogul pentru găsirea de soluții, abordând inclusiv modificările legislative și procedurale necesare în raport cu toate criteriile de referință rămase.


În paralel, au continuat discuțiile dintre colegiuitori cu privire la propunerea Comisiei20 de a consolida actualul mecanism de suspendare, care stabilește circumstanțele care au condus la o eventuală suspendare a regimului de călătorii fără viză pentru cetățenii din toate țările care beneficiază de liberalizarea vizelor.
7. Instrumentul pentru refugiații din Turcia
De la cel de-al doilea raport din 15 iunie 2016, suma totală alocată în cadrul instrumentului pentru asistență umanitară și neumanitară a ajuns la 2,239 miliarde EUR pentru perioada 2016-2017. Aceasta reprezintă o mare parte din suma totală de 3 miliarde EUR. Din banii alocați, sumele contractate au crescut la 1,252 miliarde EUR. În ceea ce privește fondurile contractate, Comisia depune toate eforturile necesare pentru a asigura o accelerare a plăților în cadrul instrumentului, cifrate în prezent la 467 de milioane EUR.21

De la cel de-al doilea raport din 15 iunie 2016, Comisia și-a continuat eforturile pentru a aborda cele mai importante nevoi ale refugiaților și comunităților-gazdă din Turcia.



În cadrul pachetului pentru asistență umanitară al instrumentului,22 până în prezent au fost alocate 595 de milioane EUR, din care au fost contractate 512 milioane EUR. Din această sumă, 407 milioane EUR au fost deja plătite. În iunie, Comisia a publicat planul privind implementarea ajutorului umanitar. În baza acestui plan, pe lângă cele 74 de milioane EUR contractate până la sfârșitul lunii iulie pentru a intensifica activitățile vizând protecția, pregătirea pentru iarnă, sănătatea și educația, un contract în valoare de 348 de milioane EUR a fost semnat cu Programul alimentar mondial, care va lucra în parteneriat cu organizațiile turce pentru a implementa urgent o „plasă socială de siguranță”, cel mai amplu program umanitar al UE.23 Un milion dintre cei mai vulnerabili refugiați vor primi carduri electronice pentru a-și acoperi nevoile de bază în materie de alimentație, adăpost și educație prin intermediul unor plăți lunare previzibile - un sistem rentabil și eficient care protejează, în același timp, demnitatea persoanelor în cauză. Punerea în aplicare a acestui program este principala prioritate pentru lunile următoare alături de protecție, pregătirea pentru iarnă, educația non-formală și sănătatea.
În cadrul pachetului financiar pentru asistență non-umanitară, Comisia a adoptat în iulie 2016 o măsură specială în domeniul educației, sănătății, infrastructurii municipale și sprijinului socioeconomic pentru refugiații în Turcia, alocând o sumă totală de 1,415 miliarde EUR. Două contracte majore, în valoare totală de 600 de milioane EUR, au fost semnate cu Ministerul Sănătății și cu Ministerul Educației Naționale din Turcia24. Ele vor asigura accesul durabil la educație și sănătate pentru refugiați. Aceste contracte vin în completarea celorlalte două care au fost semnate în august: un acord direct cu Direcția generală pentru gestionarea migrației din Turcia, în valoare de 60 de milioane EUR, care are ca scop sprijinirea migranților la întoarcerea lor din Grecia în Turcia;25 și contractul cu Organizația Internațională pentru Migrație, în valoare de 20 de milioane EUR, în vederea dezvoltării capacităților de care dispune garda turcă de coastă pentru operațiunile de căutare și salvare (a se vedea mai sus). Alte proiecte vizând construcția de școli, spitale și utilități publice vor fi semnate în lunile următoare. În total, până în prezent s-au alocat 1,6 miliarde EUR pentru asistență fără caracter umanitar, suma contractată ridicându-se la 740 de milioane EUR. Peste 60 de milioane EUR au fost deja plătite, plățile în avans în conformitate cu contractele noi pentru sănătate și educație urmând să ajungă la 240 de milioane EUR până la sfârșitul lunii octombrie.26 Următoarele etape vor include pregătirile pentru încheierea unei serii de acorduri de delegare cu instituții financiare internaționale, pentru a sprijini infrastructura socială și municipală, precum și proiectele de tip ascendent în temeiul Fondului fiduciar regional al UE ca răspuns la criza siriană în noi domenii, cum ar fi sporirea accesului refugiaților la învățământul superior, la formare profesională și la piața forței de muncă.



Principalele provocări și etapele următoare

  • Asigurarea procesării rapide a tuturor programelor vizate;

  • Garantarea implementării eficiente și solide din punct de vedere financiar a acestora în deplină cooperare cu autoritățile turce.






8. Îmbunătățirea Uniunii vamale
Uniunea vamală dintre UE și Turcia a fost piatra de temelie a unor relații economice și comerciale strânse care au transformat Turcia în cel de-al cincilea partener comercial al UE, Uniunea fiind de departe principalul partener comercial al Turciei. Cu toate acestea, primul dialog economic la nivel înalt UE-Turcia din luna aprilie a subliniat faptul că se poate merge și mai departe pentru a profita din plin de potențialul neexploatat în relațiile comerciale bilaterale preferențiale și pentru a îmbunătăți funcționarea uniunii vamale. Lucrările menite să pregătească terenul pentru negocierile în vederea modernizării și extinderii uniunii vamale avansează conform așteptărilor. Consultarea publică desfășurată recent a indicat un sprijin puternic în favoarea actualizării uniunii vamale și a îmbunătățirii funcționării acesteia,27 iar acest lucru va fi utilizat în cadrul unei evaluări a impactului care analizează diverse opțiuni pentru viitor, cu scopul de a pregăti un posibil proiect de directivă de negociere care ar urma să fie prezentat de Comisie până la sfârșitul anului 2016.
9. Procesul de aderare
Negocierile de aderare cu privire la capitolul 33 (dispoziții financiare și bugetare) au început la 30 iunie în conformitate cu Declarația UE-Turcia. Lucrările pregătitoare continuă într-un ritm accelerat pentru a se face progrese cu privire la alte cinci capitole, fără a se aduce atingere pozițiilor statelor membre, în conformitate cu normele existente.
În domenii-cheie precum sistemul judiciar și drepturile fundamentale, justiția, libertatea și securitatea (capitolele 23 și 24), Comisia actualizează documentele pentru a ține seama de ultimele evoluții. Aceste capitole acoperă o serie de aspecte esențiale, printre care drepturile fundamentale, cum ar fi libertatea de exprimare, sistemul judiciar, politica anticorupție, migrația și azilul, normele în materie de vize, gestionarea frontierelor, cooperarea polițienească și lupta împotriva criminalității organizate și a terorismului. UE se așteaptă ca Turcia să respecte cele mai înalte standarde în ceea ce privește democrația, statul de drept, respectarea libertăților fundamentale, inclusiv a libertății de exprimare. Comisia va monitoriza evoluțiile și le va examina în detaliu în viitorul raport referitor la Turcia, care urmează să fie publicat în noiembrie în cadrul pachetului privind extinderea.
Acesta se bazează pe lucrările pregătitoare ale Comisiei și ale Serviciului European de Acțiune Externă în ceea ce privește energia (capitolul 15), educația și cultura (capitolul 26), precum și politica externă, de securitate și apărare (capitolul 31).
10. Condițiile umanitare din Siria
Situația umanitară din Siria continuă să fie sumbră. Potrivit cifrelor ONU, 4,8 milioane de sirieni și-au părăsit țara, 6,1 milioane au fost strămutați în interiorul țării, iar alți 13,5 milioane necesită în prezent asistență în interiorul Siriei. Dintre aceștia, aproximativ 5,5 milioane de oameni se află în regiuni greu accesibile și peste jumătate de milion în zone aflate sub asediu, inclusiv în estul orașului Alep. Sprijinirea nevoilor umanitare ale acestor persoane depinde foarte mult de activitatea comună a UE și a Turciei și de furnizarea de asistență transfrontalieră din țările vecine precum Turcia și Iordania.
UE a fost deosebit de activă în furnizarea de asistență transfrontalieră din Turcia în nordul Siriei. În 2015, peste 43 de milioane EUR au fost alocate operațiunilor transfrontaliere derulate din Turcia în zone asediate și greu accesibile. În 2016, o sumă suplimentară de 140 de milioane EUR a fost alocată pentru activități vizând salvarea de vieți omenești desfășurate de organizații partenere active în sectoare precum sănătatea, protecția, educația, intervenția de urgență, concentrându-se asupra celor mai vulnerabile zone. Comisia finanțează un sistem privind intervenția în caz de urgență, care să le permită partenerilor să mobilizeze rapid stocurile pre-poziționate pentru a acorda ajutor în zonele nou accesibile sau pentru a reacționa la strămutări ale populației, inclusiv prin intermediul convoaielor de distribuire a ajutorului.
Evenimentele recente au arătat că momentan o încetare durabilă a focului în Siria rămâne greu de realizat și că accesul umanitar continuă să fie dificil și sporadic, în pofida faptului că accesul în condiții de siguranță este, în mod normal, garantat ca parte a planului din septembrie privind convoaiele inter-agenții, aprobat de guvernul Siriei. Mai mult decât atât, atacul direct asupra convoiului umanitar ONU/Semiluna Roșie din 19 septembrie, în apropiere de Alep, care a încălcat flagrant dreptul umanitar internațional, stabilește un precedent inacceptabil și pune în pericol furnizarea în condiții de siguranță a ajutorului umanitar în întreaga lume. UE și Turcia vor continua să colaboreze pentru a se asigura că accesul este furnizat imediat, pe toate rutele posibile.
11. Concluzii
În pofida condițiilor dificile, implementarea Declarației UE-Turcia a continuat să se aprofundeze și să se accelereze. Reducerea încercărilor de traversare a Mării Egee și scăderea numărului de decese înregistrate pe mare au confirmat strategia care stă la baza deciziei UE și a Turciei de a semna declarația.
De asemenea, s-au înregistrat progrese cu privire la alte elemente. Autoritățile din Turcia și statele membre au reușit să pună în aplicare un sistem care asigură un ritm constant de relocare a sirienilor din Turcia. Instrumentul pentru refugiații din Turcia a alocat cea mai mare parte din fondurile de 3 miliarde EUR disponibile, sume importante fiind deja contractate și plătite. Sistemul de punere în aplicare a normelor care reglementează returnarea solicitanților de azil și a migranților ilegali din Grecia în Turcia este în prezent stabilit, chiar dacă timpul necesar pentru finalizarea procedurilor de azil și a recursurilor a antrenat întârzieri semnificative în demararea returnării persoanelor ale căror cereri sunt inadmisibile sau nefondate.
Cu toate acestea, situația umanitară din Siria și condițiile dificile cu care se confruntă migranții în insulele grecești readuc în prim plan necesitatea imperativă de a pune în practică declarația, de a accelera implementarea acesteia și de a garanta obținerea de rezultate. Prin urmare, este esențial să se ia în calcul elementele descrise în continuare.


  • Se impune furnizarea urgentă de resurse pentru a asigura prelucrarea eficientă a cererilor de azil pe insulele grecești, statele membre trebuind să răspundă integral la cererile Biroului European de Sprijin pentru Azil pentru a sprijini activitatea sa în primă instanță, iar autoritățile elene trebuind să garanteze o funcționare rapidă a comitetelor de apel și intensificarea ritmului returnărilor;

  • Este necesar să se mențină ritmul rapid de contractare în cadrul Instrumentului pentru refugiații din Turcia și să se continue punerea în aplicare a proiectelor de sprijinire a refugiaților pe teren;

  • Turcia ar trebui să ia măsurile necesare pentru a îndeplini cât mai curând posibil obiectivele de referință rămase în materie de liberalizare a vizelor pentru a-i permite UE să elimine obligativitatea vizelor pentru cetățenii turci.

Comisia va continua să impulsioneze acțiunile și va prezenta cel de-al patrulea raport privind progresele înregistrate în decembrie 2016.



1 COM(2016) 231 final din 20 aprilie 2016 („primul raport”) și COM(2016) 349 final din 15 iunie 2016 („al doilea raport”).

2 http://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2016/03/07-eu-turkey-meeting-statement/

3 Date din perioada 1 iunie - 22 septembrie, puse la dispoziție de Frontex.

4 Sarcinile prevăzute includ prelevarea amprentelor digitale și înregistrarea, informarea, screeningul, interpretarea, controlul inițial și avansat al documentelor, supravegherea frontierelor (patrulele terestre), securitatea și prezența agenților de sprijin ai Frontex în hotspoturile din Lesbos, Chios, Samos, Leros și Kos, precum și prezența experților în materie de readmisie și a ofițerilor de escortă în Lesbos și Chios.

5 Pentru lunile septembrie și octombrie 2016 este încă nevoie de 17 experți în materie de readmisie/ofițeri de escortă. Pentru noiembrie și decembrie 2016, necesarul lunar se ridică la 80 de experți în materie de readmisie/ofițeri de escortă.

6 În total, peste 1 600 de migranți aflați în situație neregulamentară au fost returnați din Grecia în Turcia în cursul anului 2016, din care 70 persoane au fost returnate la data de 26 septembrie de pe insula Lesbos.

7 Fiecare comitet de apel este format din trei membri: doi judecători din cadrul Tribunalului administrativ și un cetățean grec cu pregătire în științe juridice, politice, umanitare sau sociale și cu experiență relevantă (propus de ICNUR sau de Comitetul național pentru drepturile omului).

8 Din 18 septembrie.

9 Cel puțin 3 dintre aceste hotărâri au fost contestate în fața Tribunalului administrativ elen.

10 Care confirmă deciziile de inadmisibilitate pronunțate în primă instanță.

11 Care confirmă deciziile negative pronunțate în primă instanță în 31 de cazuri și anulează o decizie negativă într-un caz.

12 Întrucât toate măsurile de expulzare, readmisie sau returnare a solicitantului sunt suspendate de drept în perioada dintre introducerea unui recurs împotriva unei hotărâri în primă instanță și notificarea hotărârii pronunțate în a doua instanță, un recurs în fața Tribunalului administrativ elen nu are efect suspensiv automat.

13 Dintre solicitanții de azil preînregistrați 54 % erau sirieni, 17 % afgani și 13 % irakieni.

14 Finanțarea UE a sprijinit numeroase proiecte în diverse domenii (construcții, furnizarea de adăposturi și de asistență medicală), printre parteneri numărându-se Ministerul Internelor și Reformei Administrative, Ministerul Apărării și Ministerul Sănătății.

15 Acest al treilea raport se referă la numărul de persoane relocate între 14 iunie și 26 septembrie 2016.

16 Luxemburg a participat în perioada precedentă de raportare.

17 COM(2016) 171 final.

18 Adoptarea este prevăzută pentru Consiliul Competitivitate din 29 septembrie.

19 În special în cadrul reuniunilor la nivel înalt, inclusiv la cea din 30 iunie cu prim-vicepreședintele Timmermans, la cea din 1 septembrie cu comisarul Avramopoulos și la cea din 9 septembrie ca parte a dialogului politic la nivel înalt UE-Turcia, condusă de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate/vicepreședintele Mogherini și comisarul Hahn.

20 COM(2016) 279 final din 4 mai 2016.

21 Pentru a spori vizibilitatea activităților derulate în cadrul instrumentului, a fost creată o hartă interactivă care permite vizualizarea directă a locului în care se desfășoară diferite proiecte și a rezultatelor preconizate ale acestora: http://ec.europa.eu/enlargement/news_corner/migration/index_en.htm.

22 În cadrul Instrumentului pentru refugiații din Turcia continuă să fie furnizată asistență umanitară, în conformitate cu legislația UE privind ajutorul umanitar și cu principiile prevăzute în Consensul european privind ajutorul umanitar.

23 A se vedea comunicatul de presă conex http://europa.eu/rapid/press-release_IP-16-2971_en.htm.

24 Instrumentul va sprijini costurile operaționale, rambursând doar costurile reale suportate, pe baza elementelor de probă prezentate ca parte dintr-o pistă solidă de audit. Toate contractele cu autoritățile turce sunt compatibile cu normele și legislația UE și nu implică încredințarea către autoritățile turce a responsabilităților de execuție bugetară; Comisia va continua să fie responsabilă pe parcursul întregului proces.

25 Acoperirea cheltuielilor suportate începând din 4 aprilie pentru furnizarea de alimente, îngrijiri medicale și locuințe.

26 Prezentare detaliată a proiectelor finanțate: http://ec.europa.eu/enlargement/news_corner/migration/20160913-frit-table.pdf

27 http://trade.ec.europa.eu/consultations/index.cfm?consul_id=198.

RO RO

Yüklə 105,63 Kb.

Dostları ilə paylaş:




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin