Saac V. Urlaţi



Yüklə 1,94 Mb.
səhifə1/57
tarix02.11.2017
ölçüsü1,94 Mb.
  1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   57



LUMEA

S




Saac. 1. v. Urlaţi. 2. Vechi judeţ din Ţara Românească, desfiinţat în 1844. Sinonim Secuieni (de la secui aşezaţi aici în secolul XIII). Teritoriul său a fost divizat între judeţele Prahova şi Buzău.

Saal. (zal). Localitate în SE Germaniei, pe Dunăre, la SV de oraşul Regensburg.

Saalach. (zalac). Râu (103 km) în Austria şi Germania, afluent al râului Salzach.

Saalbach. (zalbac). Localitate în Austria, la VNV de oraşul Maishofen.

Saale. (zal). 1. Râu (427 km; navigabil pe 175 km; 23 700 kmp suprafaţa bazinului hidrografic) în E Germaniei, afluent al fluviului Elba în apropierea oraşului Magdeburg. Îşi are izvorul din masivul Fictelgebirge. Trece prin oraşele Saalfeld, Jena şi Halle. Deţine lacuri de acumulare şi hidrocentrale (Bleiloch şi Hohenwarte). Afluenţii principali sunt Ilm, Unstrut şi Weisse. 2. Lac de acumulare (9,2 kmp) în E Germaniei, la V de oraşul Plauen.

Saale Franc. (zal franc). Râul în partea central-sudică, afluent al râului Main. Izvorăşte din munţii Rhön.

Saales. (sals). Localitate în ENE Franţei, la SV de oraşul Strasbourg.

Saalfeld (Saalfeld an der Saale). (zaalfeld an der zaal). Oraş în centrul Germaniei, pe râul Saale, la SSE de oraşul Erfurt. Are circa 35 000 loc. Centru siderurgic. A fost menţionat în anul 899.

Saalfelden. (zalfelden). Localitate situată în Austria, pe râul Saalach, la NE de oraşul Saalbach.

Sa al-Hajar. (sa al hagiar). v. Saïs.

Saalhoff. (zalhof). Localitate aflată în V Germaniei, pe râul Ley, la NV de oraşul Duisburg.

Saami. (saamii). Autodenumirea laponilor.

Saane (Sarine). (zan, saren). Râu (120 km) în V Elveţiei, afluent al râului Saone, amonte de oraşul Fribourg.

Saanen. (sanen). Localitate în SV Elveţiei, la ENE de lacul Geneva.

Saar (în fr. Saare). (zar,sar). 1. Râu (246 km, navigabil pe 120 km; suprafaţa bazinului hidrografic este de 7 385 kmp) în V Germaniei, în NE Franţei şi în SV Germaniei, afluent al râului Moselle, aproape de oraşul Trier. Se formează prin unirea râurilor Saare Alb şi Saare Roşu ce îşi au izvorul din Munţii Vosgi. Are comunicare cu canalul Rin-Marna. 2. Regiune istorică în SV Germaniei, oraşul principal fiind Saarbrücken.

Saarbrücken. (zaarbriuchen). Oraş în SV Germaniei, port pe râul Saar, centrul administrativ al landului Saarland, situat aproape de graniţa cu Franţa, având circa 200 000 loc. Centru al unui bazin carbonifer (huilă) şi metalurgic. A fost menţionat documentar în anul 1321.

Saarburg. (zarburg). Localitate situată în SV Germaniei, pe râul Saar, la SV de oraşul Trier.

Sääre. (zere). Localitate găsită în S insulei Saaremaa (Estonia).

Saaremaa (Sarema, Ösel). Arhipelag estonian situat în E Mării Baltice, în NV golfului Riga, constituit din calcare şi dolomite. Are suprafaţa de 2 700 kmp. Insulele principale: Saaremaa, Hilumaa, Muhu, Vormsi. Aparţin Estoniei din 1918.

Sarema. v. Saaremma (Sarema).

Saari. (saarii). Localitate în SE Finlandei, la graniţa cu Rusia, la NE de oraşul Imatra.

Saarijärvi. (saarii iervii). Localitate în Finlanda, la NV de oraşul Jyväskylä.

Saariselkä. (sariselche). Munte (718 m) situat în NE Finlandei, la graniţa cu Rusia.



Saarland. (zarland). Land în SV Germaniei, cu suprafaţa de 2 600 kmp, peste 1,1 milioane loc. şi cu centrul administrativ la Saarbrücken.

Saarlouis. (zarluiz). Oraş în SV Germaniei, în regiunea Saar, aflat la NV de oraşul Saarbrücken.

Saarn. (zarn). Localitate în V Germaniei, în V regiunii Ruhr, pe râul Ruhr, la SE de oraşul Mülheim.

Saartuz. (sartuz). Localitate situată în S Tadjikistanului, pe râul Kafirnigan, aproape de graniţa cu Afganistan.

Saas. (zaz). Localitate în E Elveţiei, aproape de graniţa cu Austria, la NE de oraşul Chur.

Saas-Almagell. (zaz almaghel). Localitate în S Elveţiei, la SE de oraşul Visp.

Saas-Fee. (zaz fe).localitate în S Elveţiei, la SE de oraşul Visp.

Saba. 1. Stat antic din mileniul I î.e.n. situat în SV Peninsulei Arabia, pe teritoriul de azi al statului Yemen. 2. Insulă din cadrul arhipelagului Antilele Mici, ce aparţine Antilelor Olandeze, cu suprafaţa de 13 kmp. Altitudinea urcă la 887 m. A fost descoperită în 1632 de olandezi. Oraşele principale sunt Bottom şi Windwardside. Se cultivă batae, bumbac şi trestie de zahăr.

Saba’a. (sabaa). Localitate în NE Egiptului, pe canalul Suez, la N de oraşul Suez.

Šabac. (şabaţ). Oraş în Serbia, port pe râul Sava, la V de Belgrad. Are peste 55 000 loc. Centru industrial.

Sabadell. (sabadel). Oraş în NE Spaniei (Catalonia), la NNV de oraşul Barcelona, cu aproape 190 000 loc. Centru industrial, datează din secolul al XII-lea.

Sabah. Stat în Malaysia, situat în N insulei Borneo, cu suprafaţa de 73 600 kmp, 2,6 milioane loc şi cu centrul la Kota Kinabalu.

Sabalgarh. Localitate în N Indiei, pe râul Chambal, la V de oraşul Gwalior.

Sabana, Insulele. (savana). Insule cubaneze situate la N insula principală, în Oceanul Atlantic, la E de oraşul Matanzas.

Sabanalarga. Localitate în N Columbiei, pe fluviul Magdalena, aşezată la ENE de oraşul Cartagena.

Sabancuy. (sabancui). Localitate aflată în V peninsulei Yakatan (Mexic), pe ţărmul golfului Mexic, la SSV de oraşul Campeche.

Sabaneta. Localitate în NV Venezuelei, la S de golful Coró şi la E de golful Venezuela.

Sabang. 1. Localitate în insula cu acelaşi nume (Indonezia). 2. Oraş situat în N insulei Sulawesi (Indonezia), la N de oraşul Palu, pe ţărmul strâmtorii Makasari. 3. Insulă indoneziană aflată la NV de insula Sumatra. Aici se află localitatea cu acelaşi nume (1).

Săbăoani. Comună aflată în jud. Neamţ, pe interfluviul dintre Siret şi Moldova. Are aproape 11 400 loc. La Săbăoani (atestat 1606) au fost descoperite vestigii ale unei aşezări din epocile bronzului şi fierului şi tot aici există o biserică romano-catolică (sec. XVI). Satele componente: Săbăoani, Traian.

Sabar (Sabarul). Afluent pe stânga al râului Argeş (144 km). Izvorăşte din zona piemontului Cândeşti. Formează o luncă comună cu Argeşul până la confluenţă. În sectorul superior se mai numeşte Răstoaca.

Sabará. Localitate în E Braziliei, la SE de oraşul Belo Horizonte.

Săbăreni. Comună în jud. Giurgiu, în Câmpia Vlăsiei. Are peste 2 500 loc. S-a desprins din comuna Joiţa.

Sabaria. v. Szombathely.

Sabarmati. (sabarmatii). Râu (322 km lungime; 187 734 kmp suprafaţa bazinală) în V Indiei, cu vărsare. în golful Cambay (Marea Arabiei-Oceanul Indian). Trece prin oraşul Ahmedabad.

Sabart. (sabar). Localitate în SV Franţei, la SE de oraşul Toulouse. Este centru al producerii aluminiului.

Sabarul. v. Sabar.

Sabaudia. Localitate aşezată în V Italiei peninsulare, pe ţărmul Mării Tireniene, la SSV de oraşul Latina.

Sabaya. (savaia). Localitate aşezată în VSV Boliviei, la V de lacul Poopó, aproape de graniţa cu Chile.

Sab’Biyar. (sab bii iar). Oază şi localitate în ESE Siriei, la SE de muntele Sharqi.

Sabderat. Localitate în SV statului Eritrea, la graniţa cu Sudan, la V de localitatea Biskia.

Sabelkovka. Localitate în SE Ucrainei, în regiunea Doneţk, situată la VNV de oraşul Kramatorszk.

Sabi. (sabii). Râu în E statului Zimbabwe, afluent al râului Save.

Sabile. Localitate în SV Letoniei, pe râul Venta, la V de oraşul Kandava.

Sabina. 1. (sebine). Localitate în S.U.A. (Ohio), la SV de oraşul Columbus. 2. (sabina). Regiune în V Italiei peninsulare, la E de fluviul Tibru şi la S de râul Nera (afluent al Tibrului) şi la NE de oraşul Roma.

Sabiñánigo. (sabinianigo). Oraş în NE Spaniei, la SE de oraşul Pamplona, pe râul Gállego (afluent al fluviului Ebro).

Sabinas. (sabinaz). Localitate situată în NE Mexicului, la ESE de oraşul Nueva Rosita.

Sabinas Hidalgo. (sabinaz hidalgo). Localitate în NE Mexicului, la N de oraşul Montérrey.

Sabine. (sebine). Râu (611,5 km) în S S.U.A., la graniţa statelor Texas şi Louisiana, cu vărsare în Golful Mexic. Trece prin oraşul Orange.

Sabini, Munţii. (sabinii). Munţi în partea central-vestică a Italiei peninsulare, la E de fluviul Tibru şi de oraşul Roma.

Sabinio. Vulcan stins (3 505 m) situat în Munţii Virunga, la NE de lacul Kivu, la graniţa statelor R.D. Congo, Uganda şi Ruanda. Face parte din Parcul Naţional Virunga.

Sabinov. Localitate în ENE Slovaciei, pe râul Harnád, la NV de oraşul Prešov.

Sabkha. (sabc ha). Localitate în NNE Siriei, pe fluviul Eufrat, la SE de oraşul Raqqa.

Sabla. Localitate în NE Bulgariei, pe ţărmul Mării Negre, la E de oraşul Tolbuhin.

Sable. (seiblî). 1. Cap în S peninsulei Noua Scoţie (Canada), în Oceanul Atlantic. 2. Cap în SV peninsulei Florida (S.U.A.), cu următoarele coordonate: 25o12’ lat. N şi 81o05’ long. V. Constituie cel mai sudic punct continental al S.U.A. 3. Insulă canadiană situată în NV Oceanului Atlantic, având 40 km lungime, 2 km lăţime maximă. Este acoperită cu dune de nisip. Prezintă pericol pentru navigaţie, de aceea are un far şi un radar. A fost descoperită în 1583 de Sir Humprey Gilbert. Pe platforma continentală s-a descoperit petrol.

Sablé-sur-Sarthe. (sable siur sart). Localitate în NV Franţei, pe râul Sarthe, la SV de oraşul Le Mans.

Saboeiro. (saboeiru). Localitate aflată în NE Braziliei, la SV de oraşul Fortaleza.

Sabor. Râu în NE Portugaliei, afluent al fluviului Douro.

Sabres. (sabre). Localitate în SV Franţei, pe râul Leyre, la SSV de oraşul Bordeaux.

Sabrina. (sebrine). Ţărm al Antarcticii situat la Oceanul Indian, la E de Teritoriul Wilkes.

Sabrum. Localitate în extremitatea NE a Indiei, la graniţa cu Bangladesh, la SE de oraşul Agartala.

Sabura. Localitate în V Siriei, la E de oraşul Hama.

Sabzawar (Sabzevar). (sabzauar). 1. Localitate în NE Iranului, la V de oraşul Mashhad. 2. v. Shin Dand.

Sabzawaran. (sabzauaran). Localitate în SSE Iranului, la SV de oraşul Bam.

Sabzevar. v. Sabzawar.

Sabzi Mandi. (sabzii mandii). Cartier al oraşului Delhi (India).

Saca. 1. Vârful principal (1 777 m) al Munţilor Gurghiu. Este un rest de con vulcanic, alcătuit din andezite, piroclastite şi curgeri de lavă. 2. Munte din Parcul Naţional Rodna. Pe versantul estic, la altitudinea de 600 m, se găseşte o poiană cu narcise, declarată rezervaţie naturală.

Šaca. (şaca). Localitate în SSE Slovaciei, pe râul Ida, la NE de oraşul Moldava.

Săcădat. Comună în jud. Bihor, în culoarul Oradea-Vad-Borod, la poalele dealurilor Pădurii Craiului, pe Crişul Repede şi pe râul Chigic, cu aproape 1 800 loc. La Borşa există o biserică de lemn (1692). La Săcădat se fabrică băuturi răcoritoare (Cola). Satele componente: Săcădat (atestat 1256), Borşa (atestat 1249), Săbolciu (atestat 1256).

Săcălăşeni. Comună în jud. Maramureş, în E depresiunii Baia Mare, la confluenţa râurilor Lăpuş-Chechiş. Are aproape 2 400 loc. Se practică pomicultura. La Coltău se află un muzeu "Petöfi Sándor" şi castelul "Teleki" (1740-1780) iar la Săcălăşeni o biserică de lemn (1442) ca şi la Culcea (1720), Coruia (1794) şi Întrerâuri (sec. XVIII). La Coaş se află o biserică de zid (1730). Satele componente sunt: Săcălăşeni, Cătălina, Coaş, Coltău, Coruia, Culcea, Întrerâuri.

Săcălaz. Comună în jud. Timiş, în Câmpia Timişului, pe râul Bega Veche. Are circa 6 400 loc. La Beregsău Mic se află o biserică ortodoxă din 1793. Satele componente sunt: Săcălaz (atestat 1392), Beregsău Mare (atestat 1335), Beregsău Mic (atestat 1317).

Sacalin. Insule nisipoase nelocuite în Marea Neagră, în apropierea litoralului românesc, la gura braţului Sf. Gheorghe. Sunt două insule, Sacalinul Mare (la N) şi Sacalinul Mic (la S).

Sacandaga. (sechendega). Lac de tip acumulare situat în NE S.U.A. (New York), pe râul cu acelaşi nume (afluent al fluviului Hudson).

Săcăşeni. Comună în jud. Satu Mare, în zona de contact a Câmpiei Tăşnadului cu dealurile Crasnei, pe râul Chechet, cu aproape 1 250 loc. La Săcăşeni (atestat în anul 1240) se află o biserică reformată (1760). Satele componente sunt: Săcăşeni, Chegea.

Sacavem. Centrală atomoelectrică aflată în VSV Portugaliei, o fluviul Tejo, la NE de capitala Lisabona.

Sacedón. (sasedon). Localitate în Spania, pe fluviul Tajo, la ENE de oraşul Madrid.

Săcel. 1. Comună în jud. Harghita, situată în E Podişului Târnavelor, cu aproape 1 400 loc. Satul Săcel (atestat 1453) are o biserică din secolul XIII. Satele componente: Săcel, Şoimuşu Mare, Şoimuşu Mic, Uilac, Vidacut. 2. Comună în jud. Maramureş, în SE depresiunii Maramureş, pe râul Iza, în zona pasului Şetref. Are peste 3 730 loc. Se exploatează gresii şi calcare. Este centru de ceramică. La Săcel (atestat 1453) se află o biserică de lemn (1728) şi una de zid (1910). Aici se află rezervaţia naturală Peştera şi izbucul Izvorul Albastru al Izei, inclusă în Parcul Naţional al munţilor Rodnei. Satele componente: Săcel.

Săcele. 1. Lac de acumulare realizat pe râul Târlung, în zona municipiului Săcele. Are suprafaţa de 123 ha şi un volum de 13,8 milioane mc. 2. Oraş-municipiu în jud. Braşov, în SE depresiunii Braşov, la poalele munţilor Bârsei, pe râul Târlung, cu circa 31 000 loc. A rezultat prin unirea satelor Săcele, baciu, Cernat, Satulung şi Turcheş. A fost documentat în 1482 când a devenit şi oraş iar municipiu în anul 2000. Nu are localităţi şi sate componente.

Săcelu. 1. Masiv deluros (563 m) situat în Subcarpaţii Gorjului, în zona de contact cu prelungirile de S ale munţilor Parâng. Este axat pe un anticlinal format din gresii, marne, argile, nisipuri şi conglomerate. Este acoperit de păduri de gorun în amestec cu carpen. 2. Comună în jud. Gorj, situată la poalele dealului menţionat (1), la confluenţa râurilor Turbaţi cu Blahniţa. Are peste 1 800 loc. Deţine un muzeu etnografice şi istoric. Se practică pomicultura. Săcelu deţine izvoare minerale, fiind o staţiune balneoclimaterică. Aici se găsesc fosile eocene iar Biserica Dracilor este rezervaţie geologică. Satele componente sunt: Săcelu, Blahniţa de Sus, Hăieşti, Jeriştea, Maghereşti.

Sacco. Râu în V peninsulei italice, cu vărsare în Marea Tireniană (în golful Gaeta). Trece prin oraşul Frosinone.

Săceni. Comună în jud. Teleorman, în Câmpia Găvanu-Burdea, la izvoarele râului Tinoasa. Are cam 1 500 loc. La Butculeşti se află o biserică din 1843. Satele componente: Săceni, Butculeşti, Ciurari.

Sachrang. (zacrang). Localitate în SE Germaniei, la graniţa cu Austria, la SE de oraşul Rosenheim.

Sachsen. (zacsen). v. Saxonia.

Sachsen-Anhalt. (zacsen anhalt). v. Saxonia Superioară.

Sachsenburg. (zacsenburg). 1. Localitate în S Austriei, pe râul Drau (Drava), la NV de oraşul Villach. 2. Localitate în E Germaniei, la NE de oraşul Chemnitz.

Sachsenhausen. (zaczenhuazen). Cartier al oraşului Frankfurt am Main = Frankfurt pe Main (Germania).

Sacidava. Veche localitate geto-dacă din Dobrogea, în apropiere de Durostorum (Silistra). Astăzi se află pe teritoriul satului Dunăreni (com. Aliman, jud. Constanţa). Era numită astfel după populaţia sacilor (de neam scitic).

Sacile. Localitate în NE Italiei, la NE de oraşul Treviso.

Sack. 1. Localitate în V Belarusiei, la SSE de oraşul Brest. 2. Localitate în Rusia europeană, la SE de oraşul Rjazany.

Säckingen. (zechinghen). Localitate în SV Germaniei, la graniţa cu Elveţia, la SSE de oraşul Freiburg.

Saco. (seco). Localitate în NE S.U.A. (Maine), pe ţărmul golfului Maine (Oceanul Atlantic), la SV de oraşul Portland.

Sacoşu Turcesc. Comună în jud. Timiş, în zona de contact a Câmpiei Bârzavei cu Câmpia Timiş, pe râurile Timiş Pogăniş. Are circa 3 000 loc. Eleşteele (100 ha) atrag păsări numeroase (stârci, raţe sălbatice, nagâţ. Pe teritoriul satelor Berini şi Otveşti, în lunca Pogănişului, există o rezervaţie de lalea pestriţă (70 h). Satele componente sunt: Sacoşu Turcesc (atestat în 1321), Berini, Icloda, Otveşti, Stamora Română, Uliuc, Unip.

Sacramento. (secrementou). 1. Lanţ muntos în S Munţilor Stâncoşi, în lungime de 260 km. Cuprinde masivele Sierra Blanca (3 659 m, cel mai mare al întregului lanţ), gudaelupe (2 667 m) şi Jicarilla. 2. Fluviu în S.U.A., cu lungimea de 615 km (navigabil pe 290 km). Izvorăşte din Munţii Cascadelor şi se varsă în Oceanul Pacific, formând o deltă împreună cu San Joaquin. Pe cursul superior s-a construit lacul de acumulare cu acelaşi nume (56 km lungime, 5,6 mld. mc apă). Afluenţii principali: Pit, McCloud, Feather. 3. Oraş în V S.U.A., centrul administrativ al statului California, cu peste 400 000 loc. Este aşezat pe fluviul omonim. Este prot fluvio-maritim. A fost construit în 1839 sub denumirea de New Helvetia. 4. (sacramentu). Localitate în Brazilia, la VSV de oraşul Belo Horizonte.

Sacratif, Capul. Cap în S Spaniei, la Marea Mediterană, la V de oraşul Almeria.

Sacsö (Jarkand). (saceo, giarcand). Oraş în V Chinei, pe râul Jarkand, la VSV de deşertul Takla-Makan.

Sacu. Comună în jud. Caraş-Severin, pe râul Timiş, la baza V a munţilor Poiana Ruscă şi NE ale dealurilor Pogănişului. Are circa 1 600 loc. În satul principal (atestat în anul 1548) se găseşte un parc dendrologic. Satele componente sunt: Sacu, Sălbăgelu Nou, Tincova.

Săcueni. Oraş în jud. Bihor, în Câmpia Sălacea-Roşiori, pe râul Ier, la graniţa cu Ungaria. Are circa 11 700 loc. Satul Ciocaia este staţiune balneoclimaterică. La Săcueni se află o biserică reformată (din 1460), una romano-catolică (din anii 1711-1768), un palat (sec. XVIII) şi un castel (sec. XIX). Lacul Cicoş este rezervaţie naturală. Satele componente sunt: Săcueni (atestat în 1214), Cadea, Ciocaia, Cubulcut, Olosig, Sânnicolau de Munte.

Săcuieu. Comună în jud. Cluj, la poalele NE ale munţilor Vlădeasa, pe râul Henţ. Are peste 1 600 loc. Satul principal este atestat în 1461. La Rogojel se află o biserică din secolul XVIII. Satele componente: Săcuieu, Rogojel, Vişagu.

Sączów. (saţof). Localitate în Silezia Superioară (Polonia), la N de oraşul Katowice.

Sa’da. Localitate în NV Yemenului, pe uedul Wadi Habauna, la NV de localitatea Fagam.

Sádaba. (sadava). Localitate situată în NNE Spaniei, pe râul Arba (afluent al fluviului Ebro), la SE de oraşul Pamplona.

Sáda Bandeira (Sa’da Bandeira). v. Lubango.

Sadan. Localitate în SV Arabiei Saudite, pe uedul Wadi ash Shahran, la NE de oraşul Abha.

Sadar Bazar. Cartier al oraşului Delhi (India).

Saddleworth. (sedlîvors). Localitate în Anglia (Marea Britanie), în apropierea oraşului Sheffield.

Sadhoowa. (seduue). Localitate în S insulei Trinidad, la S de oraşul San Fernando.

Sadiola. Localitate în V statului Mali, la SV de oraşul Kayes.

Sadiya. (sadii ia). Oraş în NE Indiei, pe Brahmaputra, aproape de graniţa cu China.

Sadnig. (zadnig). Vârf (2 745 m) în S Austriei, în Tauern Înalt, la E de râul Möll.

Sado. 1. Cea mai mare insulă din Marea Japoniei, situată la NV de insula Honshu. Are 857 kmp. 2. Strâmtoare aflată între insula cu acelaşi nume şi insula Honshu, cu lăţimea minimă de 31 km. 3. (sadu). Râu în SV Portugaliei, cu vărsare în Oceanul Atlantic la S de estuarul fluviului Tejo. Are 175 km lungime şi 7 628 kmp suprafaţa bazinului hidrografic.

Sadova. 1. Comună în jud. Dolj, în S Câmpiei Române, pe Jiu la pe Jieţ. Are circa 8 500 loc. Este centru viticol şi de vinificaţie. În satul Sadova se află o mănăstire (de prin anul 1500). Satele componente sunt: Sadova, Piscu Sadovei. 2. Comună în jud. Suceava, în culoarul depresionar Moldova-Sadova, la poalele SV ale obcinei Feredeu, pe râul Sadova (la confluenţa cu Moldova). Are circa 2 500 loc. Se exploatează şi se prelucrează lemnul. Satele componente: Sadova.

Sadová. Localitate veche în Cehia, la NV de oraşul Hradec Králové, unde armata prusiacă a învins pe cea austriacă (iulie 1866). Azi aparţine oraşului menţionat.

Sadrinszk. (sadrinsc). Oraş în V Siberiei (Rusia), la ESE de oraşul Ekaterinburg.

Sadu. 1. Comună în jud. Sibiu, în SSV depresiunii Sibiu, la poalele E ale munţilor Cindrel şi NE ale munţilor Lotrului, pe râul Sadu. Are circa 2 500 loc. Aici există hidrocentrale, o biserică de zid (sec. XVIII) şi una de lemn (din sec. XVIII). Satele omponente: Sadu (atestat în 1335). 2. Afluent pe dreapta al Cibinului. Are 45 km lungime. Izvorăşte din Munţii Cindrel. Pe cursul superior s-au construit lacuri de acumulare şi hidrocentrale (Sadu II şi Sadu V, ultima cu 27,4 MW). Pe malul lacului Negovanu se află cabana Gâtul Berbecului la altitudinea de 1 175 m.


Yüklə 1,94 Mb.

Dostları ilə paylaş:
  1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   57




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2020
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə