Îndrumar de afaceri – Republica Serbia
Yüklə 152,75 Kb.
|
|
Îndrumar de afaceri – Republica Serbia CUPRINS 1. Informatii generale 2. Organizarea administrativ teritoriala 3. Economia Serbiei 4. Mediul de afaceri 5. Relatiile bilaterale 6. Informatii utile Anexe: - Cadrul juridic - Cooperarea transfrontaliera - Structura Guvernului Serbiei 1. Informatii generale
2. Organizarea administrativ-teritoriala a Serbiei In conformitate cu legislaţia actuală (Legea privind organizarea teritorială şi autoguvernarea locala, adoptată în 1991), Republica Serbia este împărţită în 195 de municipalităţi şi 4 oraşe, acestea fiind elementele de bază ale autonomiei locale. Serbia are 2 provincii autonome- Kosovo şi Metohia în sud (cu 30 de municipalităţi) şi Voievodina, în nord (cu 46 de municipalităţi). La data de 17.02.2008, Provincia Kosovo si-a declarat in mod unilateral independenta. Restul teritoriului Serbiei, denumit Serbia Centrală, nu este o diviziune administrativă şi nu are guvern regional propriu. Oraşele (gradovi) sunt în număr de patru: Belgrad, Niš, Novi Sad şi Kragujevac, fiecare având consiliu şi buget propriu. Oraşele cuprind câteva municipalităţi, împărţite în “urbane” (în cadrul oraşelor) şi altele (suburbane). Municipalităţile (opštine) includ comunităţi locale (mesne zajednice), echivalentul satelor. Zonele urbane sunt şi ele împărţite în comunităţi locale. Comunităţile locale sunt conduse de consilii, alese prin alegeri semi-oficiale, pe bază de voluntariat. Ele asigură comunicarea cetătenilor cu reprezentanţii municipali, organizarea iniţiativelor cetăţeneşti în domeniul serviciilor publice şi problemelor comunitare. În prezent comunităţile locale joacă un rol mai important în mediul rural, în multe localităti urbane aceste nu mai există. Municipalităţile sunt grupate în districte (okruzi), care sunt centre regionale ale autoritătii statului. Ele sunt doar diviziuni administrative, nu au consilii proprii. Republica Serbia este împărţită în 29 de districte (17 în Serbia Centrală, 7 în Voievodina şi 5 în Kosovo), oraşul Belgrad având district propriu. Scurtă prezentare a unităţilor administrativ-teritoriale de interes pentru oamenii de afaceri români Provincia Autonomă Voivodina Voivodina ocupă un sfert din teritoriul Serbiei, respectiv 21.506 kmp şi are capitala administrativă, economică şi culturală la Novi Sad. Voivodina este împărţită în 7 districte (cu reşedinţe la Subotiţa, Zrenjanin, Kikinda, Pancevo, Sombor, Novi Sad şi Sremska Mitroviţa) şi 45 de municipalităţi. Voivodina este traversată de 3 râuri navigabile (Dunărea, Tisa şi Sava), care împart teritoriul în trei unităţi – Banatul de Est, Banatul de Nord-Est şi Srem. Voivodina se află la frontiera cu UE. Provincia este traversată de două rute majore de transport pan-european: Dunărea şi Coridorul rutier 10. Voivodina este membră a Euroregiunii Dunăre-Criş-Mureş-Tisa. Populaţia Voivodinei este de 2.031.990 locuitori, respectiv 27,1% din populaţia Serbiei. În Voievodina locuiesc 1.321.000 sârbi, iar populaţia românească este, oficial, de 30.420. Forţa de muncă în provincie este de 937.700 persoane. Statutul Voivodinei permite utilizarea, oficială, alături de limba sârbă, a limbilor maghiară, slovacă, română, croată şi rutenă. Economia Voivodinei se bazează pe terenul arabil fertil, care acoperă 84% din suprafaţă. Din circa 1,78 milioane hectare de teren arabil, circa 0,5 milioane hectare sunt irigate. Suprafaţa cultivată include 70% cereale, 20% plante industriale şi 10% alte recolte. Provincia deţine industrie de bază puternic dezvoltată în domeniile utilaje pentru prelucrarea metalelor, maşini şi aparate electrice, materiale de construcţii, produse petroliere, produse chimice, motoare electrice. Tehnologia înaltă include producţia de echipamente pentru stomatologie, autovehicule, produse farmaceutice şi porţelan. Districtul Banatul de Nord Districtul Banatul de Nord este situat în nordul ţării şi include municipalităţile Kanjiza, Senta, Ada, Coka, Novi Knezevac şi Kikinda. Populaţia- circa 180.000 locuitori. Reşedinţa districtului este la Kikinda
Principala ramură economică în Kikinda este agricultura: grâu, floarea soarelui, soia, sfeclă de zahăr, fructe şi legume. Producţia industrială include: produse petroliere (filiala Naftagas), prelucrări metalice, maşini-unelte, unelte speciale, piese auto, materiale de construcţii ("Toza Marković"- ţigle, cărămizi, gresie, faianţă), produse chimice (“MCK” şi “Hemik”), prelucrarea produselor agricole. In prezent economia districtului trece printr-o perioadă de stagnare, fiind necesar un proces de restructurare economică, adaptarea la cerinţele de producţie actuale şi dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii. Districtul Banatul Central Districtul Banatul Central include municipalităţile Novi Becej, Nova Crnja, Zitiste, Secanj şi Zrenjanin. Districtul are o populaţie de 221.000 locuitori şi reşedinţa la Zrenjanin. Economia districtului include agricultură, industrie, silvicultură, industria constructoare şi transport. Districtul Banatul de Sud Situat în estul Serbiei, Districtul Banatul de Sud cuprinde municipalităţile Plandiste, Opovo, Kovacica, Alibunar, Vrsac, Bela Crkva, Pancevo şi Kovin. Districtul are o populaţie de 328.428 locuitori, reşedinţa fiind la Pancevo. Cea mai importantă ramură industrială a districtului este petrochimia- rafinăria de ţiţei de la Pancevo, fabrica de îngrăşăminte chimice “Azotara”, sticlărie, industria farmaceutica.
Timocul sârbesc este situat în estul Serbiei, de-a lungul văii râului Timoc şi cuprinde districtele Branicevo, Bor şi Zajecar. Timocul sârbesc are o populaţie de 712.050 locuitori. Majoritatea populaţiei este de etnie sârbă şi aici trăiesc circa 42.000 de români , împărţiţi de statistici în vlahi şi români. Conform ultimului recensământ (2002), localităţile în care vlahii sunt o minoritate importantă sunt: Kucevo (28,3%), Boljevac (26,7%), Zagubica (22,4%), Bor (18,2%), Majdanpek (12,2%), Petrovac (10,9%), Golubac (9,9%), Negotin (7,5%), Zaiecar (4,8%).
Reşedinţa districtului este la Požarevac. Municipalitatea Pozarevac are 74 902 locuitori, din care 109 vlahi. Principalele centre de afaceri ale districtului sunt în zona oraşelor Pozarevac şi Costal, cea mai dezvoltată ramură fiind industria alimentară- Combinatul agro-industrial Pozarevac. Alte ramuri industriale: producţie de componente auto din mase plastice, cuie, componente auto din cauciuc, mobilă, construcţii şi întreţinere drumuri. Veliko Gradiste Populaţia municipalitătii Veliko Grădişte este de 20 659 locuitori, din care 354 vlahi şi 117 români (recensământul din 2002). Principalele ramuri economice: turismul, industria alimentară, confecţii, agricultură (ferme de porcine, cereale, legume). Districtul Bor Districtul Bor este situat în estul Serbiei, are o populaţie de 178.700 locuitori şi cuprinde municipalităţile Bor, Kladovo, Majdanpek şi Negotin. Reşedinţă districtului este oraşul Bor. Aici se află una din cele mai mari mine de cupru din Europa. Zonă monoindustrială, specializată în minerit.
Reşedinţa districtului este la Zaječar. Resurse minerale: antracit, lignit, nisipuri cuarţoase. Municipalitatea Zaječar Dispune de un important potenţial agricol: cereale, fructe, viţă de vie, creşterea animalelor. Industria alimentară- fabrica de bere AD Efes Zaječar, fabrica de lapte şi produse lactate "IMPAZ" AD Zaječar (unic producător în Serbia de lapte pentru copii-acţionar majoritar compania engleză Salford), făină şi produse de panificaţie. Industrie: producţie de cabluri, transformatoare, echipamente şi maşini pentru prelucrare, articole din porţelan.
Lignitul, cu o putere calorica mica, din minele Kolubara si Kostolac, acopera 65% din productia de energie a tarii. Strategia de dezvoltare a sectorului energetic prevede construirea de noi unitati de producere a energiei electrice Materialele de constructii constituie o ramura importanta, in continua dezvoltare, este reprezentata de fabrici de ciment, caramizi, pietre pentru constructii etc. Cupru si minerale industriale La Complexul de minerit de la Bor, se extrag minereuri de cupru in cantitati importante la nivel regional. De asemenea exista proiecte de dezvoltare a exploatarii minereurilor de bor, fosfati, zirconiu, zeoliti etc.
Campiile din Voivodina, Pomoravlje, Posavina, Tamnava si Leskovac ofera conditii favorabile pentru cultivarea cerealelor si legumelor. In zonele de deal se cultiva fructe, vita de vie si se cresc animale (oi si vite). Circa 17,3% din populatie se ocupa cu agricultura, din care 43% cu cresterea animalelor, 42% cultivarea pamantului, 12% viticultura si pomicultura si 3% altele. In agricultura predomina fermele mici de familie si mici loturi, in proprietate privata, cu suprafete medii de 500-700 ha.
BERD a precizat ca ritmul ridicat al cresterii economice inregistrat de Serbia, va scadea pe termen scurt, ca urmare a impactului crizei financiare internationale. BERD estimeaza ca rata cresterii economice a Serbiei va scadea la 7% in 2008 si la 3% in 2009.
Condiţia esenţială pentru a atinge aceste obiective este consolidarea stabilităţii macroeconomice, ceea ce necesită, în primul rând reducerea ratei anuale a inflaţiei de la 12% în prezent, la cca 4% în 2012 şi scăderea deficitului de cont curent de la 13% în prezent, la 8% în 2012. Vor fi accelerate reformele în domeniul economic, principalele direcţii fiind:
Politica agricolă a noului guvern se va axa pe creşterea competitivităţii produselor agricole şi pe necesitatea conservării resurselor existente. Se vor realiza noi sisteme de irigaţii şi se vor reface cele existente. Proiectele în derulare din domeniul infrastructurii vor fi accelerate şi vor fi demarate noi proiecte, cele mai importante fiind: finalizarea autostrăzii şi modernizarea căii ferate de pe traseul Coridorului 10, începerea lucrărilor de construcţie la autostrada spre Marea Adriatică, extinderea şi modernizarea reţelei de drumuri regionale, modernizarea Coridorului 7, începerea construirii conductei de gaze South Stream, împreună cu Gazprom etc. 4. Mediul de afaceri Regimul de export-import Comertul exterior al Serbiei este in totalitate liberalizat. Contractele de comert exterior pot fi incheiate de persoane juridice, străine sau locale, inregistrate in conformitate cu reglementarile in vigoare. Serbia este membra CEFTA, in relatiile cu tarile UE beneficiaza de Sistemul de Preferinţe Comerciale Autonome, are incheiat Acord de Comert Liber cu Rusia si este in faza finala de negociere a ACL-ului cu Belarus. La 16 octombrie 2008, Guvernul Serbiei a hotarat aplicarea unilaterala a prevederilor Acordului Interimar de Comert cu Uniunea Europeana, incepand cu 1 ianuarie 2009. Urmeaza sa fie modificata Legea privind tariful vamal. Guvernul Serbiei estimeaza ca in 2009 Serbia va deveni membra a OMC. Investitii straine
Infiintarea societatilor comerciale Persoanele juridice si fizice straine pot infiinta societati comerciale in conformitate cu Legea privind societatile si Legea Investitiilor Straine. Formalitatile pentru infiintarea unei companii dureaza, in medie, 10 zile. Societatile si alte entitati de afaceri trebuie inregistrate la Agentia Sarba pentru Inregistrarea Afacerilor (www.apr.sr.gov.rs). Principalele tipuri de societati comerciale: Societati cu raspundere limitata (d.o.o.)- maximum 50 de asociati, persoane fizice sau juridice, capital minim 500 euro (in dinari), taxa de inregistrare 3600 dinari (cca 45 euro) Societati pe actiuni (a.d.)
Parteneriat general (o.d.) : doua sau mai multe persoane; fara limita minima de capital; taxa de inregistrare 2040 dinari (cca 25 euro) Parteneriat limitat (k.d.) : doua sau mai multe persoane; fara limita minima de capital; taxa de inregistrare 2040 dinari (cca 25 euro) Asociatie de afaceri : capital minim conform contractului de asociere; taxa de inregistrare 3000 din (cca 38 euro) Procesul de privatizare Procesul de privatizare a societatilor cu capital de stat sau detinute in proprietate sociala se desfasoara in baza Legii privatizarii. Metodele de privatizare prevazute de lage sunt licitatia publica cu oferta in plin inchis si licitatia publica cu strigare. Sistemul bancar Sistemul bancar al Serbiei este alcatuit din Banca Nationala a Serbiei si banci comerciale. Cele mai importante banci comerciale sunt Banca Intesa a.d. Beograd Raiffeisen banka a.d. Beograd Komercijalna banka a.d. Beograd Hypo Alpe-Adria-Bank a.d. Beograd Eurobank EFG štedionica a.d. Beograd Agroindustrijska komercijalna banka AIK banka a.d. Niš Vojvođanska banka a.d. Novi Sad Unicredit Bank Srbija a.d. Beograd Société Générale banka Srbija a.d. Beograd Alpha Bank Srbija a.d. Beograd 5. Relatiile economice bilaterale Schimburile comerciale bilaterale La data de 31.12.2007 volumul total al schimburilor comerciale ale României cu Serbia a fost de 762,81 milioane USD, din care exportul a fost de 423,40 milioane USD şi importul de 329,41 milioane USD, soldul fiind de 93,99 milioane USD în favoarea României. La 30.09.2008, volumul total al schimburilor comerciale ale României cu Serbia a fost de 807,94 milioane USD, din care exportul a fost de 525,26 milioane USD şi importul de 282,68 milioane USD. La sfârşitul lunii septembrei 2008, volumul total al schimburilor comerciale a crescut cu 47,9 %, din care exportul a crescut cu 75,7%, iar importul cu 14,25 % faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Principalele produse la export: - produsele minerale; metale comune si articole din acestea ; produse ale industriei chimice si articole conexe; maşini,aparate si echipamente electrice; vehicule si echipamente de transport ; mase plastice. Principalele produse la import: metale comune si articole din acestea; produse ale industriei chimice si conexe; articole de piatra , ceramica si sticla; mase plastice si articole din cauciuc; produse minerale. Investiţii. Participarea companiilor româneşti la privatizarea economiei sârbe Investiţii de capital sârb în România
Investiţii româneşti în Serbia
Proiecte de investitii – domenii de interes pentru oamenii de afaceri romani
Licitatii cu oferta in plic inchis ce vor fi anunţate:
Licitaţii cu strigare ce vor fi organizate:
Adrese utile Ambasada României la Belgrad Ambasador Ion MACOVEI Tel: +381 11 367 57 72 Fax : +381 11 367 57 71 Biroul pentru Promovare Comercial Economica Tel: +381 11 367 57 78 Fax : +381 11 367 57 71
Ministerul Energiei si Minelor www.mem.sr.gov.rs Ministerul Infrastructurii www.mi.gov.rs Agentia Sarba de Privatizare http://www.priv.rs Camera de Comert a Serbiei http://pks.komora.net/ Agentia Sarba pentru Promovarea Exporturilor si Investitiilor http://www.siepa.gov.rs 6. Informatii utile pentru cetatenii straini care calatoresc in Serbia Cetăţenii români nu au nevoie de viză pentru a călători in Republica Serbia pentru perioade de şedere de maximum 90 zile. Cei care călătoresc sau tranziteaza teritotiul Serbiei, trebuie să declare, în scris, la punctele de trecere a frontierei, sumele în valută începând de la 10.000 euro. Declaraţia vamală trebuie înregistrată şi ştampilată de către lucrătorii vamali. De asemenea, există obligativitatea ca, la intrarea în Serbia, să fie declarate bunurile care depăşesc valoarea de 5.000 euro. Cetăţenii români sunt sfătuiţi ca, în momentul declarării la frontieră, să solicite cu insistenţă eliberarea unei declaraţii vamale pentru sumele de bani sau mărfurile a căror valoare depăşeşte valoarea maximă prevăzută de legislaţia statului sârb. Cetăţenii străini care intră pe teritorul Serbiei au obligaţia de a-şi declara şederea şi schimbarea adresei la autoritatea competentă de la nivel republican, respectiv al provinciei autonome. În cazul în care se cazează la hotel sau la persoanele la care vine în vizită, acestea au obligaţia de a declara şederea celor în cauză în termen de 24 de ore de la sosirea lor. Cetăţeanul străin care nu utilizeaza serviciile de cazare menţionate, are obligaţia de a anunţa autoritatea competentă de la nivel republican, respectiv a provinciei autonome, a doua zi după intrarea pe teritoriul Serbei, sau în 24 ore de la data modificării domiciliului sau adresei. Declararea şederii cetăţenilor străini poate fi efectuată şi prin intermediul agenţiilor turistice. La solicitarea personală şi în baza unei motivaţii şi a dovezilor corespunzătoare, cetăţenilor români li se poate prelungi dreptul de şedere temporară pentru o perioadă mai mare de 3 luni. Cererea pentru prelungirea dreptului de şedere temporară se depune înainte de expirarea perioadei de valabilitate a vizei la autorităţile locale. Legea privind regimul străinilor nu prevede explicit pedepse pentru cazurile de nerespectare a regimului intrării şi şederii cetăţenilor străini în Serbia. În practică se constată însă că, în cazul nerespectării acestui regim, persoanele vinovate sunt arestate şi expulzate într-o perioada de 5 până la 30 zile de la data arestării.
Starea generală a drumurilor este bună. Taxa de drum pentru autostrăzi este de cca. 7 euro/100 km şi se plăteşte în funcţie de distanţa parcursă. Viteza legală maximă este de 60 km/h în localitate, 80 km/h în afara localităţii şi 120 km/h pe autostradă. Amenzile pentru depăşirea vitezei legale se cifrează la 2000 – 2500 dinari. Există spaţii de parcare amenajate în toate oraşele, tarifele practicate fiind de 30-35 dinari/oră. Reguli aplicabile: prioritate de dreapta la intersecţii, iar la sensurile giratorii prioritate de stânga. Folosirea centurii de siguranţă este obligatorie. În Republica Serbia se interzice utilizarea aparatelor antiradar, folosirea acestora reprezentând infracţiune. Aceasta se pedepseşte cu amendă, iar persoana implicată poate fi reţinută până la adoptarea unei hotărâri judecătoreşti în acest sens.
Permisul de conducere românesc este recunoscut. Informaţii pentru cazurile de accidente Accidentele de orice fel trebuie anunţate la cea mai apropiată secţie de poliţie, iar autoturismele trebuie să rămână în poziţia avută la momentul producerii coliziunii, până la sosirea agentului de circulaţie. Reglementări vamale Cetăţenii români care călătoresc sau tranzitează Republica Serbia, sunt sfătuiţi să ia la cunoştinţă faptul că legislaţia vamală a acestui stat prevede obligativitatea declarării, în scris, la intrarea pe teritoriul sârb, a sumelor de bani în cuantum de 10.000 euro sau mai mult. Declaraţia vamală trebuie înregistrată şi ştampilată de către lucrătorii vamali. S-au înregistrat multe situaţii în care, din neştiinţă sau neînţelegere, cetăţenii români au declarat, numai verbal, sumele de bani pe care le deţineau, fapt ce a condus ca, la ieşirea din Serbia, acestea să fie confiscate. Pentru evitarea acestor situaţii, cetăţenii români sunt sfătuiţi să solicite cu insistenţă obţinerea declaraţiei vamale. BPCE Belgrad, noiembrie 2008 Anexa 1 Cadrul juridic bilateral în domeniul economic în vigoare Relaţiile economice ale României cu Serbia şi se derulează in cadrul asigurat de următoarele înţelegeri bilaterale : 1. Acord intre România si Iugoslavia privind problemele hidrotehnice referitoare la sistemele hidrotehnice si cursurile de apa de frontiera sau întretăiate de frontiera de stat, semnat la Bucureşti la 07.04.1955, ratificat prin Decretul nr. 242/07.04.1955, publicat in BO nr. 18/30.06.1955, având valabilitate 5 ani, cu prelungire automata pe perioade de cate 5 ani, intrat in vigoare la 30.08.1955 (Având in anexa Regulamentul de funcţionare a Comisiei mixte, adoptat la 18.03.1956); 2. Acord cu privire la serviciile aeriene intre Republica Populara Romana si Iugoslavia, semnat la Belgrad la 01.02.1956, aprobat prin HCM nr. 496/28.03.1956, publicat in B.O. nr. 16/05.09.1956, având valabilitate nedeterminata, intrat in vigoare la 01.08.1956; 3. Acord între România si Iugoslavia privind realizarea si exploatarea sistemului hidroenergetic si de navigaţie Porţile de Fier pe fluviul Dunărea, semnat la Belgrad la 30.11.1963, ratificat prin Decretul nr 137/23.03.1964, publicat in BO nr. 7/08.06.1964, având valabilitate nedeterminata, intrat in vigoare la 16.07.1964; 4. Acord intre România si Iugoslavia privind colaborarea in domeniul cercetării proceselor generatoare de grindina si a protecţiei culturilor agricole împotriva căderilor de grindina in zona frontierei de stat romano-iugoslave, semnat la Belgrad la 15.12.1982, ratificat prin Decretul nr. 482/26.12.1983, publicat in BO nr. 106/27.12.1983, având valabilitate 5 ani, cu prelungire automata pe noi perioade de cate 5 ani, intrat in vigoare la 31.01.1984; 5. Acord intre Guvernul României si Guvernul Iugoslaviei privind transporturile internaţionale rutiere, semnat la Bucureşti la 25.12.1963, aprobat prin HCM nr. 122/29.02.1964, publicata in BO nr. 8/07.03.1964, având valabilitate un an, cu prelungire prin tacita reconducţie pe noi perioade de cate un an, intrat in vigoare 16.05.1997; 6. Acord între România şi Iugoslavia cu privire la colaborarea tehnico-ştiinţifica în domeniul folosirii energiei nucleare în scopuri paşnice, semnat la Bucureşti la 16.09.1967, aprobat prin HCM nr. 469/05.03.1968, publicata in BO nr. 33/14.03.1968, având valabilitate 3 ani, cu prelungire prin tacita reconducţie pe noi perioade de cate 3 ani, intrat in vigoare 14.03.1968; 7. Acord intre Guvernul României si Guvernul Iugoslaviei privind colaborarea economica, tehnica şi ştiinţifica, precum si cooperarea si specializarea in producţie pe termen lung, semnat la Bucureşti la 1.07.1974, ratificat prin Decretul nr. 215/31.10.1974, publicat in MO nr. 144/16.11.1974, având valabilitate 10 ani cu prelungire automata pe perioade de cate 5 ani, intrat in vigoare la 16.04.1981; 8. Acord intre România si Iugoslavia privind modificarea si completarea Acordului între România si Iugoslavia privind realizarea si exploatarea sistemului hidroenergetic si de navigaţie Porţile de Fier pe fluviul Dunărea (semnat la Belgrad la 30.11.1963), semnat la Belgrad la 10.09.1976, ratificat prin Decretul nr. 82/15.04.1977, publicat in BO nr. 34-35/23.04.1977, având valabilitatea nedeterminata, intrat in vigoare la 28.04.1977; 9. Acord intre Guvernul României si Guvernul Iugoslaviei privind condiţiile extinderii in continuare a colaborării pentru utilizarea potenţialului hidroenergetic al Dunării, semnat la Bucureşti la 19.02.1977, ratificat prin Decretul nr. 192/27.06.1977, publicat in BO nr. 56/30.06.1977, având valabilitate nedeterminata, intrat in vigoare la 18.08.1977;
11. Acord privind Programul pe termen lung al colaborării economice si tehnico-ştiinţifice intre România si Iugoslavia, semnat la Belgrad la 24.10.1980, ratificat prin Decretul nr. 67/25.03.1981, publicat in BO nr. 19/27.03.1981, având valabilitate 10 ani cu prelungire automata pe perioade de cate 5 ani, intrat in vigoare la 16.04.1981; 12. Acord intre Guvernul României si Guvernul Iugoslaviei privind navigaţia maritima, semnat la Bucureşti la 10.11.1981, aprobat prin HCM nr. 51/20.04.1982, publicata in BO nr. 42/20.04.1982, având valabilitate 5 ani, cu prelungire prin tacita reconducţie pe noi perioade de cate un an, intrat in vigoare 09.05.1982; 13. Convenţie intre Guvernul Republicii Socialiste România si Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind colaborarea economica in zonele de frontiera, semnata la Bucureşti la 21.11.1986, aprobata prin HCM nr. 111/17.06.1987, având valabilitate nelimitata, intrata in vigoare la 29.06.1987;
15. Acord intre Guvernul României si Guvernul Federal al RF Iugoslavia privind promovarea si protejarea reciproca a investiţiilor, semnat la Belgrad la 28.11.1995, ratificat prin Legea nr. 38/27.05.1996, publicata in MO nr. 112/31.05.1996, având valabilitate 10 ani, cu reînnoire automata pe noi perioade de 5 ani, intrat in vigoare 16.05.1997; Procedurile interne pentru adoptarea Protocolului de amendare a Acordului intre Guvernul României si Guvernul Republicii Iugoslavia, privind protejarea reciproca a investiţiilor, (parafat la Bucureşti la 4 mai 2006), nu au fost încă demarate de câtre executivul sârb, care nu a clarificat încă competenta ministerului responsabil pentru semnarea acestui acord. 16. Acord intre Guvernul României si Guvernul RF Iugoslavia privind colaborarea economica, semnat la Belgrad la 28.11.1995, aprobat prin HG nr. 158/13.03.1996, publicat in MO nr. 60/26.03.1996, având valabilitate nedeterminata, intrat in vigoare la 12.09.1996; 17. Acord privind cooperarea ştiinţifica si tehnologica intre Guvernul României si Guvernul Federal al Republicii Federale Iugoslavia, semnat la Belgrad la 28.11.1995, aprobat prin HG nr. 263/11.04.1996, publicat in MO nr. 85/26.04.1996, având valabilitatea 5 ani, cu reînnoire automata pe noi perioade de 5 ani, intrat in vigoare la 12.09.1996;
19. Acord intre Ministerul Agriculturii si Alimentaţiei din România si Ministerul Federal al Agriculturii din Republica Federala Iugoslavia in domeniul agriculturii si industriei alimentare, semnat la Bucureşti la 21.09.1996, aprobat prin HG nr. 1.258/20.11.1996, publicat in MO nr. 310/27.11.1996, având valabilitatea 5 ani, cu prelungire automata pe următorii 5 ani, intrat in vigoare la 09.04.1998; 20. Acord dintre Guvernul României si Guvernul Federal al RF Iugoslavia privind colaborarea in domeniul turismului, semnat la Bucureşti la 21.09.1996, aprobat prin HG nr. 320/24.06.1997, publicat in MO nr. 142/07.07.1997, având valabilitate 5 ani, cu prelungire automata pe următorii 5 ani, intrat in vigoare la 07.07.1997; 21. Acord intre Guvernul României si Guvernul Republicii Federale Iugoslavia privind cooperarea in domeniul militar, semnat la Bucureşti la 27.10.1997, ratificat prin Legea nr. 680/21.11.2001, publicat in MO nr. 784/11.12.2001, având valabilitate 5 ani, cu prelungire automata pe perioade de cate 5 ani; 22. Convenţie intre Guvernul României si Guvernul Federal al Republicii Federale Iugoslavia privind exploatarea si întreţinerea Sistemelor hidroenergetice si de navigaţie Porţile de Fier I si Porţile de Fier II, semnata la Drobeta-Turnu Severin la 06.05.1998, ratificata prin Legea nr. 14/11.01.1999, publicata in MO nr. 13/19.01.1999, având valabilitate pe toata durata de existenta a Sistemelor Porţile de Fier I si Porţile de Fier II, intrata in vigoare la 03.02.1999; 23. Acord intre Guvernul României si Guvernul Federal al Republicii Iugoslavia privind colaborarea vamala si asistenta administrativa reciproca pentru prevenirea, cercetarea si urmărirea fraudelor, semnat la Belgrad la 14.01.1998, aprobat prin HG nr. 124/01.01.1999, publicat in MO nr. 94/04.03.1999, având valabilitate nelimitata, intrat in vigoare la 08.07.2001; 24. Acord de cooperare intre Camera de Comerţ si Industrie a României si a Municipiului Bucureşti si Camera de Comerţ si Industrie a Serbiei, semnat la Bucureşti la 08.02.2002, intrat in vigoare la data semnării; 25. Memorandum de Înţelegere si Cooperare dintre ANIMMC din România si Agenţia pentru Dezvoltarea IMM si Antreprenoriatului din Serbia, semnat la Belgrad la 02.12.2004, aprobat prin HG nr.248/28.12.2004, publicat in MO nr. 23/07.01.2005; 26. Acord de cooperare intre Camera de Comerţ, Industrie si Agricultura a Judeţului Timiş si Camera de Comerţ si Industrie a Serbiei, semnat la Timişoara la 24.06.2005, având valabilitatea de 1 an, cu prelungire automata pe noi perioade de 1 an, intrat in vigoare la data semnării 27. Acord interguvernamental privind reparaţia capitala, modernizarea si mărirea puterii instalate a hidroagregatelor de la Porţile de Fier II, semnat la Bucureşti, la 20 septembrie 2005. 28. Acordul de Cooperare intre Camera de Comerţ si Industrie Bucureşti si Camera Sârba de Comerţ (semnat la Belgrad la 16 mai 2007).
Documentele bilaterale iniţiate sau aflate în curs de negociere sau finalizare sunt:
Anexa 2 Cooperarea transfrontalieră România - Serbia 1. Obiectivul general al Programului de Vecinătate România-Serbia 2004-2006 a fost realizarea, pe baza proiectelor comune transfrontaliere şi acţiunilor comune ale partenerilor români şi sârbi, a unei dezvoltări socio – economice echilibrate şi durabile a regiunii de graniţa Romania-Serbia. Obiectivele principale:
În cadrul Programului de Vecinătate România-Serbia 2004 au fost selectate 36 de proiecte, gradul de absorbţie a fondurilor a fost de 89,95%, pentru partea română. Programul de Vecinătate România-Serbia 2005 –Au fost selectate 50 de proiecte gradul de absorbtie a fondurilor a fost de 97,78% Programul de Vecinătate România-Serbia 2006 - În urma procesului comun de evaluare a proiectelor depuse au fost propuse pentru a beneficia de finanţare un număr de 58 de proiecte cu finanţare Phare CBC şi Guvernul României (pentru România) şi 20 proiecte cu finanţare CARDS (pentru Serbia). Valoarea totală a finanţării nerambursabile disponibile pentru România a fost de 9.001.000 Euro. Pentru Serbia, suma indicativă prevăzută a fost de 1.400.000 Euro. Domeniile de intervenţie ale proiectelor se încadrează în următoarele priorităţi şi măsuri: Prioritatea 1. Dezvoltarea locală economică şi socială: Măsura 1.1. Cooperare pentru susţinerea afacerilor şi agriculturii; Măsura 1.2. Cooperare între serviciile publice locale; Măsura 1.3. Susţinere pentru dezvoltarea infrastructurii locale şi de mediu la scară mică; Măsura 1.4. Cooperare în dezvoltarea turismului. Prioritatea 2. Acţiuni „People-to-people”: Măsura 2.1. Fondul proiectelor comune mici 2. La 19 decembrie 2007, Guvernul Romaniei a aprobat Programul de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia pentru perioada 2007-2013. Programul este finanţat de Uniunea Europeană prin Instrumentul de Asistenţă pentru Preaderare (IPA) şi cofinanţat de statele partenere în Program. Programul se adresează ariei de cooperare din zona de frontieră româno-sârbă, respectiv judeţelor Timiş, Caraş-Severin şi Mehedinţi din România şi districtelor: Severno-Banatski, Srednje-Banatski, Južno-Banatski, Braničevski şi Borski din Serbia. Bugetul Programului va fi în prima perioadă 2007-2009 de 23.010.661 euro, alocarea pentru 2010-2013 urmând a fi stabilită în cursul anului 2008. Programul va finanţa proiecte privind dezvoltarea economicã şi socială, protecţia mediului şi pregătire pentru situaţii de urgentã precum şi acţiuni ale comunităţilor locale pentru dezvoltarea societăţii civile, furnizarea de servicii către comunităţile din zona de graniţă, schimburi educaţionale, culturale şi sportive, precum şi intensificarea integrării sociale şi culturale a regiunilor de graniţă. Beneficiarii eligibili în cadrul acestui Program sunt autorităţi publice regionale şi locale, organizaţii non-guvernamentale, asociaţii şi organizaţii reprezentative, universităţi, institute de cercetare, organizaţii educaţionale/ de instruire. Proiectul Banat vizează dezvoltarea turismului în Banatul românesc şi sârbesc. În cadrul proiectului vor fi incluse 22 de destinaţii turistice şi manifestări (câte 11 din fiecare ţară). Proiectul va fi realizat de municipalităţile Pancevo şi Timişoara, precum şi de Centrul Euro-Regional pentru Democraţie din Timişoara, cu finanţare de la Agenţia Europeană pentru Reconstrucţie, în cadrul Programului de cooperare transfrontalieră România-Serbia. La 23 septembrie 2008, la Pancevo, au fost prezentate destinaţiile turistice şi manifestările din Banatul sârbesc ce vor intra în procesul de selecţiei al celor mai bune 11. Au şanse să fie incluse în proiect şi manifestările Banja Rusanda, Festivalul Şuncii din Kacarevo, Festivalul Florilor din Bela Crkva, Ziua Recoltelor de Struguri din Vârşeţ, Zilele Berii din Zrenjanin şi Carnavalul de la Pancevo. ANEXA 3 GUVERNUL SERBIEI Guvernul Serbiei s-a format la 7 iulie 2008, prin numirea lui Mirko Cvetkovic in functia de prim-ministru.
Yüklə 152,75 Kb. Dostları ilə paylaş:
|