Scriitorul englez Samuel Johson: Limba imbrăcă gândul. Scriitorul englez Samuel Johson: Limba imbrăcă gândul

Scriitorul englez Samuel Johson: Limba imbrăcă gândul.

• Scriitorul englez Samuel Johson: Limba imbrăcă gândul.

• Scriitorul francez Antoine de Saint-Exupéry: Limba este izvorul tuturor neînţelegerilor.

• Scriitorul german Kurt Tucholsky: Limba este o armă.

• Un necunoscut: Limba este după sărut cel mai incitant mijloc de comunicare, pe care l-a dezvoltat omenirea.

Limba are un caracter:

• Limba are un caracter:

• social (sociolingvistică, varietăţi ale limbii, sociolecte, dialecte),
• Istoric;
• cognitiv (neurolingvistică, psiholingvistică);

Cu privire la limbă există mai multe concepţii;

• Cu privire la limbă există mai multe concepţii;

• Există o anume sensibilitate cu privire la limbă şi la folosirea ei; există chiar si o asociaţie care luptă împotriva influenţei limbii engleze asupra limbii germane (“Denglisch”);

• Critica limbii se manifestă în legătură cu normele de folosire a acestei (critica stilului etc.)

Lingvistica (Linguistik/ Sprachwissenschaft) incearcă să descrie şi să explice limba:

• Lingvistica (Linguistik/ Sprachwissenschaft) incearcă să descrie şi să explice limba:

Lingvistica: Disciplină ştiinţifică, care se ocupă cu descrierea şi explicarea limbii, idiomurilor şi a comunicării verbale. Domeniul de cercetare al lingvisticii este structurat în mai multe discipline, care se diferenţiază prin obiectul de cercetare, metode şi puncte de interes. Nucleul lingvisticii este cercetarea semnelor lingvistice pe diversele niveluri, în care este împărţită limba în vederea descrierii ei

• Lingvistica: Disciplină ştiinţifică, care se ocupă cu descrierea şi explicarea limbii, idiomurilor şi a comunicării verbale. Domeniul de cercetare al lingvisticii este structurat în mai multe discipline, care se diferenţiază prin obiectul de cercetare, metode şi puncte de interes. Nucleul lingvisticii este cercetarea semnelor lingvistice pe diversele niveluri, în care este împărţită limba în vederea descrierii ei

Centrul de interes al lingvistcii este reprezentat de cercetarea semnelor lingvistice pe nivelele ierarhice, în care este structurată limba:

• Centrul de interes al lingvistcii este reprezentat de cercetarea semnelor lingvistice pe nivelele ierarhice, în care este structurată limba:

• fonetica şi fonologia (Phonetik, Pholonologie;

• grafematică (Graphematik);

• morfologie (Morphologie);

• formarea cuvintelor (Wortbildung);

sintaxă (Syntax);

• sintaxă (Syntax);

• semantică (Semantik);

• lingvistica textului (Textlinguistik);

• stilistică (Stilistik);

• pragmatică (Pragmatik);

In această definiţie există trei aspecte importante:

• In această definiţie există trei aspecte importante:

• Sprache (limba);
• Beschreibung (descrierea);
• Erklärung (explicarea);

Pretutindeni avem de a face cu manifestarea limbii, însă în diferse forme şi funcţii.

• Pretutindeni avem de a face cu manifestarea limbii, însă în diferse forme şi funcţii.

• Limba este un mijloc de comunicare dintre oameni, care serveşte schimbului de informaţii şi îndeplineşte funcţii:

• epistemologice (servind organizării gândirii);
• cognitive;
• afective;

Expresia “limbă” are două componente elementare:

• Expresia “limbă” are două componente elementare:

• Limba în sine – faculté de langage;

• Limba ca o concretizare a unei anumite comunităţi lingvistice, într-o anumită perioadă şi într-un anumit spaţiu geografic şi exprimarea acesteia în fapte de limbă concrete (parole)

Mesajele cele mai importante din această definiţie sunt:

• Mesajele cele mai importante din această definiţie sunt:

• Limba în sine
• Limba ca un fapt concret

Încă din antichitate – Dionysios Thrax (Alexandria, sec. II î.Hr./v. Chr.) – a întocmit o gramatică a limbii elene foarte înaintată;

• Încă din antichitate – Dionysios Thrax (Alexandria, sec. II î.Hr./v. Chr.) – a întocmit o gramatică a limbii elene foarte înaintată;

• Wilhelm von Humboldt (1767-1835) – vedea limba ca pe un organism;

• Teoria înrudirii limbilor;

• Limba ca activitate psiho-fizică;

• Limba ca un sistem de semne

Întemeietorul structuralismului european este Ferdinand de Saussure (1857-1913). El pleacă de la teoria ca limba este un sistem închis de semne, iar sarcina lingvisticii este cea cea înţelege acest sistem. În acest sens a elaborat o serie de principii, pe care se bazează semiotica – o altă subdisciplină a lingvisticii.

• Întemeietorul structuralismului european este Ferdinand de Saussure (1857-1913). El pleacă de la teoria ca limba este un sistem închis de semne, iar sarcina lingvisticii este cea cea înţelege acest sistem. În acest sens a elaborat o serie de principii, pe care se bazează semiotica – o altă subdisciplină a lingvisticii.

Lucrarea sa capitală “Cours de linguistique générale“ (Grundfragen der allgemeinen Sprachwissenschaft) – a fost scrisă la trei ani de la moartea sa, în 1916, de elevii săi (Charles Bally und Albert Sechehaye).

• Lucrarea sa capitală “Cours de linguistique générale“ (Grundfragen der allgemeinen Sprachwissenschaft) – a fost scrisă la trei ani de la moartea sa, în 1916, de elevii săi (Charles Bally und Albert Sechehaye).

• Conţine teoria cu privire la langue şi parole.

Limba ca structură – structuralism

• Limba ca structură – structuralism

• Limba ca ansamblu de acte lingvistice

• Limba drept cogniţie

Există mai multe metode de cercetare, în funcţie şi de tema cercetată. Astfel, nu există o singură metodă valabilă pentru toate temele de cercetare.

• Există mai multe metode de cercetare, în funcţie şi de tema cercetată. Astfel, nu există o singură metodă valabilă pentru toate temele de cercetare.

Culegerea de date şi analiza;

• Culegerea de date şi analiza;

• Analiza şi sinteza structurii limbii;

• Modelul deductiv;

• Analiza şi sinteza limbii cu ajutorul computerului;

• Analiza elementelor biologice, sociale ale folosirii limbii;