Strategia națională privind schimbările climatice și creșterea economică bazată pe emisii reduse



Yüklə 0,99 Mb.
səhifə1/42
tarix30.07.2018
ölçüsü0,99 Mb.
#63791
  1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   42


Anexa nr.1
Strategia națională privind schimbările climatice și creșterea economică bazată pe emisii reduse

de carbon pentru perioada 2016-2020


CUPRINS


ABREVIERI 6

PREFAŢĂ 9

PARTEA I: INTRODUCERE, OBIECTIV GENERAL ȘI MECANISME INSTITUȚIONALE 18

Capitolul 1 18

INTRODUCERE 18

1.1 Clima se schimbă și România este deja afectată de efectele schimbărilor climatice 18

1.2 Gestionarea schimbărilor climatice- subiect de interes național și soluție avantajoasă pentru toate părțile implicate 20

1.3 Rolul României ca membru responsabil al UE și al comunității globale 21

1.4 Metodologia utilizată pentru elaborarea strategiei 22

Viziune, scenarii de referință privind creșterea economică verde 23

2.1 Declarația de viziune 23

2.2 Scenariul de referință și două noi scenarii de dezvoltare economică cu emisii reduse de carbon 26

Capitolul 3 27

Obiectivul general al strategiei 27

Cadrul instituțional de dezvoltare a strategiei naționale 30

39


1. PARTEA a II-a: REDUCEREA EMISIILOR DE GAZE CU EFECT DE SERĂ ȘI CREȘTEREA CAPACITĂȚII NATURALE DE ABSORBȚIE A CO2 DIN ATMOSFERĂ 40

Reducerea emisiilor GES din România 40

5.1 Urgența acțiunilor de reducere a impactului schimbărilor climatice: contextul internațional, european și național 40

5.2 Contribuția sectorială la GES în România 41

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră - țintele și termenele - limită stabilite la nivelul Uniunii Europene 43

6.1 Situația actuală referitoare la țintele stabilite pentru anul 2020 43

6.2 Atingerea țintei de reducere a emisiilor GES cu 40% până în 2030 la nivelul european și consecințele ulterioare pentru România 44

6.3 Energia ca sector-cheie pentru reducerea eficientă a emisiilor pe termen lung 46

Reducerea emisiilor GES - obiectivele la nivel sectorial 50

7.1 Energia 50

7.2 Transportul 55

7.3 Industrie 61

7.4 Agricultură şi dezvoltare rurală 63

7.5 Dezvoltare urbană 67

7.6 Gestionarea deşeurilor 72

7.7 Sectorul apă și resursa de apă 74

7.8 Silvicultura 75

Contribuţia sectorului folosinţei terenurilor, schimbarea folosinţei terenurilor şi silviculturii 79

2. Intensificarea acordurilor la nivel instituţional pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră 79

Finanţarea dezvoltării de tehnologii verzi cu emisii reduse de carbon 80

10.1 Politici şi stimulente de facilitare a reducerii emisiilor de carbon şi a dezvoltării de tehnologii verzi 81

10.2 Extragerea tuturor avantajelor din participarea la EU-ETS 81

România doreşte să utilizeze un procent de 71% din aceste venituri pentru acţiuni de mediu, mult mai mult decât nivelul minim de 50% propus prin reglementările UE. Creşterea veniturilor provenind de la aceste certificate reprezintă o bună ocazie pentru ca România să finanţeze acţiuni de reducere a emisiilor de GES. Această sursă suplimentară de finanţare ar trebui să vizeze acţiuni eficiente, ce vor ajuta la îndeplinirea obiectivelor din strategia actuală. 82

10.3. Valorificarea fondurilor europene destinate acţiunilor relevante climatic 82

Monitorizare, evaluare şi raportare 84

PARTEA III-A: ADAPTAREA LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE 86

Adaptarea la efectele schimbărilor climatice în România 86

12.1 Contextul 86

12.2 Nevoia de acţiune 87

12.3 Consideraţii de reacţie la adaptarea la schimbările climatice 88

Adoptarea unor măsuri instituţionale 89

13.1 Construirea cadrului de acţiune adecvat 89

13.2 Cadrul de acţiune pentru corelarea cadrului naţional cu priorităţile de adaptare la cerinţele UE şi respectarea cerinţelor din Strategia de Adaptare a UE 89

13.3 Acţiuni de adaptare la schimbările climatice la nivel naţional 90

13.4. Încadrarea şi raportarea acţiunilor de adaptare la nivel sectorial 91

Provocări la nivel sectorial, obiective şi acţiuni-cheie identificate 91

4.1 Agricultura și dezvoltare rurală 92

14.2 Resursele de apă 102

14.3 Infrastructură şi urbanism 107

14.4 Transport 109

14.5 Industria 110

14.6 Energie 112

14.7 Turism şi activităţi recreative 116

14.8 Silvicultură 118

14.9 Biodiversitate 121

14.10 Sănătate publică și servicii de răspuns în situații de urgență 129

14.11 Educarea şi conştientizarea publicului 131

14.12 Asigurările ca instrument de adaptare la schimbările climatice 133

Consolidarea cooperării instituţionale pentru adaptarea la SC 138

16.1 Fonduri UE pentru acţiunile de adaptare la schimbările climatice 139

16.2 Fondurile naţionale pentru obiective strategice de adaptare la schimbările climatice 140

16.3 Contribuţia locală pentru obiectivele de adaptare la schimbările climatice 140

16.4 Alte surse posibile de finanţare ex.IFI-uri, PPP și altele asemenea 141

Monitorizarea şi raportarea componentei de adaptare la schimbările climatice a strategiei privind schimbările climatice și creșterea economică bazată pe emisii reduse de carbon 141

CONCLUZII 143

Anexa I: Provocările schimbărilor climatice 148

Anexa II: Respectarea acordurilor internaţionale 155

Anexa III: Respectarea legislaţiei şi prevederilor strategice actuale şi în curs de elaborare ale UE 159

Anexa IV: Strategii privind schimbările climatice în alte ţări: Lecții pentru România 162

Anexa V: Lista cu legislaţia națională şi internaţională referitoare la schimbările climatice 164

Anexa VI: Lista ministerelor, comisiilor şi autorităților de resort naţionale cu anumite roluri în abordarea schimbărilor climatice 169



LISTA GRAFICELOR ŞI TABELELOR

Figura 1: Curba costurilor marginale de reducere a emisiilor, la nivel transsectorial, 2050 47

Figura 2: Reducerea emisiilor pe sectoare, până în anul 2050, costul mediu al măsurilor verzi, 2015-2050 49

Figura 3: Emisiile de GES provenite din transportul intern în România 1000 tone de CO 55

Figura 4: Tendințe ale emisiilor de transport din România, comparativ cu UE-28/1990 = 100 56

Figura 5: Tarifele de motorizare din România, 2006-2012, autoturisme / 1000 locuitori, 2012 56

Figura 6: Modificarea emisiilor agregate de metan şi protoxid de azot din agricultură, 1990-2011 63

Figura 7: Defalcarea surselor de emisii de gaze cu efect de seră în agricultura românească, 2014 64

Figura 8: Emisiile de gaze cu efect de seră din agricultură ca procentaj din valoarea adăugată în agricultură, 2014 65

Figura 9: Emisiile totale de dioxid de carbon echivalente în scenariul BAU 69

Figura 10: Reducerea emisiilor de carbon conform scenariului LC în comparaţie cu BAU, 2050 70

Figura 11: Comparație a Emisiilor BAU si a Scenariilor LC pentru clădiri, transport și deșeuri solide 71

Figura 12: Acoperirea cu păduri în diferite județe procente 76

Figura 13: Randamentele principalelor cereale în România în perioada 2000-14, tone/h 93

Figura 14: Producerea de energie hidroelectrică în România 114

Figura 15: Nivelul mediu anual de producere a energiei hidroelectrice în România 115

Figura 16: Evaluarea habitatelor 124

Figura 17: Calea către o stabilizare la 2°C 152

Figura 18: Prognoze ale temperaturii 153

Figura 19: Modificări ale temperaturii în diverse regiuni ale Europei 153

Figura 20: Modificări ale precipitaţiilor în diverse regiuni ale Europei 154





Tabelul 1: Emisiile de GES din România 42

Tabelul 2: Ultima situație disponibilă privind țintele GES din România 43

Tabelul 3: Costul și potențialul reducerii emisiilor de GES, în funcţie de măsură 49

Tabelul 4: Investiţii în sectorul de energie electrică, 2015-2020 şi 2040-2050 53

Tabelul 5: Rezumat referitor la costuri şi eficacitatea unor măsuri propuse 60

Tabelul 6: Fonduri UE disponibile pentru România şi cota alocată acţiunilor privind schimbările climatice 83

Tabelul 7: Posibila scădere a recoltelor ce au nevoie de precipitaţii până în anul 2040 pentru scenariul mediu privind schimbările climatice 95

Tabelul 8: Productivitatea recoltelor irigate natural, prin precipitaţii, faţă de situaţia actuală modificare procentuală până în anii 2040), trei scenarii, spaţiul hidrografic Argeş-Vedea 96

Tabelul 9: Creşterea potenţială a cererii de apă pentru irigaţii până în anul 2040 pentru scenariul mediu privind schimbările climatice 96

Tabelul 10: Cererea suplimentară potenţială pentru irigaţii faţă de situaţia actuală, modificare procentuală faţă de anii 2040, pentru 3 scenarii de mediu în spaţiul hidrografic Argeş-Vedea 97

Tabelul 11: Măsurile de adaptare la schimbările climatice şi consecinţele respective ale acestora conduc la ameliorare, pe de o parte, şi la cerere de apă, pe de altă parte 98

Tabelul 12: Starea generală de conservare a habitatelor şi speciilor 122

Tabelul 13: Starea de conservare a habitatelor 122

Tabelul 14: Starea de conservare a speciilor, exceptând păsările 123

Tabelul 15: Starea de conservare a speciilor de păsări 123

Tabelul 16: Banii primiţi prin intermediul FSUE de către România din 2005 până în 2013 135

Tabelul 17: Tendinţe recente, evaluarea influenţei omului în tendinţe şi proiecţii pentru viitoarele evenimente extreme pentru care există o tendinţă observată la sfârşitul secolului al XX-lea 149

Tabelul 18: Creşteri proiectate ale temperaturii şi nivelului mării în cadrul diverselor scenarii 150






Yüklə 0,99 Mb.

Dostları ilə paylaş:
  1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   42




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2022
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə