Studiu sociologic


Aprecierea gradului de pregătire a instituțiilor de învățământ pentru includerea copiilor cu dizabilităţi



Yüklə 0,64 Mb.
səhifə6/10
tarix12.01.2019
ölçüsü0,64 Mb.
1   2   3   4   5   6   7   8   9   10

Aprecierea gradului de pregătire a instituțiilor de învățământ pentru includerea copiilor cu dizabilităţi


Îngrijorările exprimate de cadrele didactice cu privire la gradul de pregătire (în modul în care respondenții își definesc această noțiune) a școlilor de masă pentru incluziunea educaţională a copiilor cu dizabilităţi,atunci când au fost discutate dezavantajele în urma incluziunii sunt confirmate și în aprecierile acordate la o întrebare care aborda în mod direct subiectul dat. Doar 17,8% din cadrele didactice incluși în studiu sunt de părere că școlile de masă sunt pregătite pentru acceptarea copiilor cu dizabilităţi.

Îngrijitorii intervievați sunt și mai rezervați în aprecieri, doar 9,5% se arată încrezuți că instituțiile de învățământ de masă sunt pregătite pentru a face față în cazul eventualei incluziuni a copiilor cu dizabilităţi.

Figura . Gradul de pregătire a școlilor de masă pentru integrarea copiilor cu dizabilităţi (% răspunsurilor Da, școlile sunt pregătite)
Formularea întrebărilor în chestionar:Considerați că școlile obişnuite sunt pregătite pentru integrarea copiilor cu nevoi speciale?

Considerați că școlile de masă sunt pregătite pentru integrarea copiilor cu nevoi speciale?

Sunt rezervate cadrele didactice de toate categoriile, însă prin comparație, în rândul profesorilor rusolingvi și celor din mediul rural înregistrăm ponderi mai înalte a celor care consideră că școlile de masă sunt pregătite pentru incluziunea copiilor cu dizabilităţi. Paradoxal este că aceste categorii de profesori anterior se arătau mai rezervați pentru incluziunea acestor copii în școlile masă.

O altă neconcordanță în percepții constatăm în raportarea dezavantajelor menționate anterior și aprecierile acordate cu referire la aspectele de bază pentru incluziunea copiilor în școli. Pe de o parte printre principalele dezavantaje menționate de cadre didactice erau cele legate de atitudini intolerante ale celorlalți copii față de copiii cu dizabilităţi. În același timp, atitudinea/toleranța personalului și a celorlalți copii sunt considerate ca fiind aspectele la care școlile sunt cel mai bine pregătite pentru a face față incluziunii copiilor cu dizabilităţi. Problemele restante sunt mai degrabă de ordin tehnic, în primul rând în școlile de masă lipsesc condițiile tehnice necesare, la fel școlile nu sunt asigurate cu personal suplimentar necesar. Rămâne la un nivel care lasă de dorit și pregătirea cadrelor didactice din punct de vedere metodic. Astfel, doar unu din zece respondenți apreciază ca foarte bine și bine condițiile tehnice, doar circa 35 la sută apreciază pozitiv asigurarea cu personal suplimentar.

Figura . Gradul de pregătire a școlilor de masă pentru integrarea copiilor cu dizabilităţi sub aspectele… : opinia cadrelor didactice


Formularea întrebării în chestionar:Cât de pregătite pentru integrarea copiilor cu dizabilităţi sunt școlile obişnuite în ceea ce privește…

Topul problemelor în cazul îngrijitorilor este aproximativ același, cu aprecieri mai bune cu privire la toleranță și mai proaste cu privire la asigurarea condițiilor tehnice și cu personal suplimentar, special. Menționăm în același timp că per total îngrijitorii la toate aspectele se arată mai rezervați decât cadrele didactice.

Figura . Gradul de pregătire a școlilor de masă pentru integrarea copiilor cu dizabilităţi sub aspectele… : opinia îngrijitorilor
Formularea întrebării în chestionar:Cât de pregătite pentru integrarea copiilor cu dizabilităţi sunt școlile obişnuite în ceea ce privește…


Figura . Ponderea cadrelor didactice care au participat la instruiri cu privire la integrarea copiilor cu dizabilităţi în școală și aprecierea nivelului de pregătire

Formularea întrebării în chestionar:Dvs. ați urmat careva instruiri speciale pentru integrarea copiilor cu dizabilităţi în școală?

Figura . Aprecierea nivelului de pregătire cu privire la integrarea copiilor cu dizabilităţi în școală

Formularea întrebării în chestionar:În calitate de cadru didactic, cât de pregătit(ă) credeți că sunteți pentru integrarea copiilor cu dizabilităţi în școală?

Patru din zece cadre didactice (42,5%) au beneficiat de careva instruiri speciale pentru integrarea copiilor cu dizabilităţi în școli. Acest indicator răspunde la mai multe întrebări cu privire la diferențierile în percepții și atitudini a diferitor categorii de profesori față de integrarea copiilor cu dizabilităţi, deoarece se constată o includere fragmentară a cadrelor didactice la asemenea instruiri. În primul rând rezervele sporite manifestate de cadrele didactice rusolingvi sunt determinate de nivelul foarte scăzut de includere acestora în programele de instruire respective, beneficiind de instruiri speciale doar 10,7% profesori rusolingvi față de 49,7% românolingvi. La fel și în cazul bărbaților, care au beneficiat de instruiri în proporții aproape de două ori mai mici decât femeile (26,7% față de 47,1% respectiv). (anexa 1, tabelul 10).

În aprecierea nivelului de pregătire pe care și le atribuie profesorii intervievați constatăm că aproape o treime se consideră mai degrabă nepregătiți (34,3%, în cazul celor care nu au urmat cursuri și mai mare – 47,4%) iar 7,4% consideră că nu sunt deloc pregătiți (12,1% în rândul celor care nu au urmat cursuri speciale).



Alte aspecte


În continuare vom prezenta datele pentru o serie de aspecte măsurate suplimentar, fiind tangențial conexe subiectului de analiză.

Discriminare


Datele studiului sugerează că discriminarea (în orice formă) în școli nu este un fenomen lipsă. Unul din zece cadre didactice (10,4%) au semnalat existența a cazurilor de discriminare în instituțiile în care activează. Judecând după incidența a asemenea aprecieri în diferite categorii distincte de cadre didactice constatăm că un nivel sporit (prin comparație cu alte categorii) de incidență a cazurilor de discriminare se înregistrează în special la ciclul liceal (14,0%), în instituțiile cu limba rusă de predare (13,3%), în școlile din mediul rural (11,8%).

Cauzele discriminării în școală sunt multiple. Totodată cea mai frecventă cauză este legată de vulnerabilitatea socială al familiei victimei discriminării (40,5%), după care urmează dizabilitatea fizică sau intelectuală (28,6%). Printre celelalte cauze sunt menționate capacități reduse de învățare, apartenența etnică sau religioasă, aspect exterior neplăcut.

Figura . Cauzele discriminării semnalate de cadrele didactice
Formularea întrebării în chestionar:Au fost cazuri de discriminare (de orice fel) în şcoala în care activaţi Dvs.?

Abandon școlar


În ultimul deceniu ratele de cuprindere în învățământul primar și gimnazial sunt în scădere. În baza datelor colectate se estimează că 0,4% din gospodării au copii de 7-15 ani neîncadrați în studii. Studiul arată că factorii determinanți responsabili de 80-90 la sută din reducerea ratelor de cuprindere în învățământ sunt sărăcia și nevoile speciale ale copiilor cu dizabilităţi.

Fiecare al cincilea cadru didactic (20,7%) și 16,0% din îngrijitorii intervievați cunosc cel puțin un copil care nu frecventează școala, fiind în vârsta corespunzătoare ciclului primar sau gimnazial. Motivele invocate de respondenți sunt sărăcia (57,5% cadre didactice și 67,7% părinți) și faptul că copilul este cu dizabilităţi (25,0% și 21,5% respectiv). Un al treilea factor, deși detașat ca și incidență, ține de migrația forței de muncă, în 8,6% din cazurile semnalate de profesori și 4,6% din cele semnalate de părinți copiii care nu frecventează școala au părinții plecați peste hotare.

Figura . Ponderea respondenților care cunosc cazuri de nefrecventare a școlii și cauzele abandonului
Formularea întrebărilor în chestionar: Dvs. cunoașteți vre-un copil de vârsta școlară care nu frecventează școala?

Violență


Și în final, fenomenul violenței în instituțiile de învățământ în Republica Moldova. Atât ca și percepție, cât și ca raportare la experiența concretă violența în școli este o realitate. Vorbind despre percepțiile cadrelor didactice și a îngrijitorilor, sunt omniprezente violența fizică între elevi și violența verbală aplicată de elevi la adresa cadrelor didactice.

Totodată, deși cu un nivel de incidență mai mic, violența la adresa elevilor din partea cadrelor didactice este și ea foarte răspândită, o confirmă chiar cadrele didactice incluse în studiu. Sunt de părere că violența fizică din partea profesorilor la adresa elevilor este răspândită în școli 13% cadre didactice, alții 1% susțin că fenomenul există, deși mai puțin răspândit. Asemenea opinii au exprimat și 21% și respectiv 5% părinți.

Incidența violenței verbale din partea profesorilor la adresa elevilor este de câteva ori mai mare, 34% profesori apreciază că fenomenul este foarte răspândit, 3% că este puțin răspândit. Un nivel aproximativ asemănător este perceput și de îngrijitori – 29% răspândit și 10% foarte răspândit.

Figura . Aprecierea de către îngrijitori și cadre didactice a gradului de prezență a violenței în instituțiile de învățământ


Formularea întrebărilor în chestionar: Cât de răspândită este în instituțiile de învățământ din comunitatea (satul/orașul) Dvs.? (categoriile sunt listate în figură)
Violența fizică aplicată elevilor de către profesori este forte răspândită și răspândită în percepția a 9% elevi, 12% susțin că asemenea cazuri se întâmplă rar. Violența verbală este răspândită în percepția a 17% elevi, alții 23% susțin că asemenea cazuri au loc rar.

Figura . Gradul de prezență a violenței în instituțiile de învățământ: aprecierile elevilor


Formularea întrebării în chestionar:Consideri că în şcoala ta… (afirmațiile sunt listate în figură)

Și în final, prezentăm incidența diferitor forme de violență și agresiune, cât și cazuri de corupție și foame în experiența proprie a elevilor. În concordanță cu percepțiile exprimate anterior, violența, atât fizică cât și verbală între elevi este foarte răspândită.

Experiență de violență verbală în formă de strigăte/țipete la adresa sa din partea cadrelor didactice raportează aproape fiecare al doilea elev, din care 3,6% elevi li se întâmplă des iar 44,6% uneori, deci cu o frecvență mai redusă. Aproape unuia din zece elevi i s-a întâmplat să fie obiectul unor expresii jignitoare („să te numească profesorii cu cuvinte urâte”).

Violența din partea părinților pentru prestația didactică proastă este înregistrată la un nivel de 8,1% (0,8% des și 7,3% uneori), iar 7,2% din elevi au experiențe de a fi obiectul violenței fizice din partea profesorilor (din care 0,9% des și 6,3% uneori).

În condițiile în care în instituțiile de învățământ la momentul actual alimentarea la școală este garantată doar în ciclul primar, constatăm circa 17% elevi li s-a întâmplat să vină la școală flămânzi.

Figura . Incidența diferitor forme de violență în școală raportată de elevi:


Formularea întrebării în chestionar:Cât de des ți s-a întâmplat …(afirmațiile sunt listate în figură)


Yüklə 0,64 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   10




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2020
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə