3.
|
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor
|
La Nota informativă
La proiectul Legii
|
|
Argumentele invocate în nota informativă nu corespund în cea mai mare condiţiilor prevăzute de prevederile cu referire la întocmirea notei informative a proiectului de act legislativ prezentat spre examinare, art. 20 din Legea nr. 780-XV din 27.12.2001 privind actele legislative.
Astfel, nota informativă a proiectului de act legislativ prezentat spre examinare nu întruneşte careva elemente privind armonizarea actului legislativ cu reglementările legislaţiei comunitare, inclusiv careva referinţe la reglementările corespondente ale legislaţiei comunitare şi nivelul compatibilităţii proiectului de act legislativ cu-reglementările în cauză, făcîndu-se referire în acest sens doar la careva proceduri similare, care ar fi folosite pe larg în aşa state europene ca Germania şi Austria, fără însă a fi indicat care anume acte normative străine reglementează o astfel de procedură, dacă există Regulamente sau Directive ale Parlamentului European şi ale Consiliului, pe marginea problemei date.
Totodată, este oportun a fi reiterat faptul că statele europene la care s-a tot făcut referire, au o navigaţie internă (fluvială) bine pusă la punct şi într-adevăr, orice extragere şi menţinere a șenalului navigabil pe fluviul Dunărea se face numai în limitele anumitor regulamente / proceduri / instrucţiuni din domeniu, însă autorul proiectului nu propune un astfel de exemplu, ci dimpotrivă vine imediat cu o măsură de constrângere, prin completarea Codului Penal al Rep. Moldova nr. 985-XV din 18.04.2002, ceea ce în opinia noastră este o măsură care depăşeşte scopul proiectului în cauză. În Austria, spre exemplu, organul abilitat cu funcţii de menţinere a șenalului navigabil (Via Donau - autoritate subsidiară a Ministerului Transporturilor din Austria), independent stabileşte modul de extragere şi menţinere a șenalului navigabil, fără implicarea instituţiilor ştiinţifice din domeniu, cum este menţionat în nota informativă a proiectului expus examinării.
În aceeaşi ordine de idei, este important a fi reiterat faptul că, pe parcursul a deja 2 ani de zile, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor s-a întrunit în zeci de şedinţe cu participarea reprezentanţilor Ministerului Mediului, în scopul identificării şi promovării printr-un ordin comun, a unei proceduri uniforme de curăţire și menţinere a șenalului navigabil al rîului Prut și fluviului Nistru, în așa fel ca să fie protejate şi ecosistemele naturale acvatice, însă fără nici-un rezultat.
În acelaşi context, nota informativă a proiectului de act legislativ prezentat spre examinare nu întruneşte o careva statistică / analiză privind nr. cazurilor de extragere ilegală a nisipului şi prundişului, de către persoane fizice şi juridice, sub pretextul curăţirii senalului navigabil al rîului Prut şi fluviului Nistru, pentru ca autorul proiectului să propună în cele din urmă, ca soluţie, o măsură de constrîngere în acest sens. În nota informativă sunt aduse argumente incorecte privind consecinţele negative a lucrărilor de menţinere a șenalului navigabil, or, în ultimii ani nu au avut loc cazuri de dezvoltare a proceselor geomorfologice de distrugere a albiei minore şi de erodare a malurilor în zonele în care au fost efectuate astfel de lucrări, care ar fi provocate de menţinerea șenalului navigabil.
Mai mult ca atât, proiectul propus spre examinare se referă în esență nu doar la protecția ecosistemelor naturale acvatice, dar afectează în cea mai mare mare parte și navigația internă (fluvială) din Rep. Moldova, cel puțin dezvoltarea acesteia, ceea ce ar putea afecta într-o oarecare măsură activitatea persoanelor fizice și juridice de drept privat, inclusiv a celor care prestează servicii publice de curațire și menținere a șenalului navigabil (cum ar fi Î.S. „Portul Fluvial Ungheni”), fapt pentru care se impune necesitatea elaborării Actului de analiză a impactului de reglementare în conformitate cu art. 37 lit. f1) al Legii nr. 317-XV din 18.07.2003 privind actele normative ale Guvernului și ale altor autorități ale administrației publice centrale și locale și art. 13 al Legii nr. 235-XVI din 20.07.2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activității de întreprinzător.
1. Un argument pentru inoportunitatea promovării acestui proiect de act legislativ este sarcina pe care şi-a propus-o Guvernul Rep. Moldova pentru dezvoltarea sectorului naval al Rep. Moldova. O astfel de sarcină a fost stabilită prin Hotărîrea de Guvern nr. 827 din 28.10.2013 cu privire la aprobarea Strategiei de transport şi logistică pe anii 2013-2022, ce prevede inclusiv şi „Reactivarea transportului pe căile navigabile interne, rîul Prut şi fluviul Nistru”, fiindcă „Lipsa de întreţinere în ultimii 20 de ani a căilor navigabile interne a condus la înnamolirea albiilor rîurilor şi imposibilitatea asigurării navigaţiei interne în siguranţă”.
Totodată, prin acţiunea nr. 143 din Planul de acţiuni al Guvernului pentru anul 2014, aprobat prin Hotărîrea de Guvern nr. 164 din 05.03.2014, către Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor s-a pus sarcina privind „îmbunătăţirea navigabilităţii rîului Prut în scop turistic, inclusiv prin lucrări de curăţare a albiei rîului şi consolidare a malurilor / Efectuarea lucrărilor de menţinere a șenalului navigabil pe rîul Prut”, iar acţiunea nr. 13 din compartimentul K. Transport al Planului de acţiuni al Guvernului pentru anul 2015-2016, aprobat prin Hotărîrea de Guvern nr. 680 din 30.09.2015, către Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor s-a pus sarcina privind „Extinderea şi modernizarea capacităţilor portuare şi asigurarea navigabilităţii rîurilor Nistru şi Prut (pînă la Ungheni) în scopul conectării la reţelele logistice internaţionale / Aprobarea Regulamentului privind efectuarea şi supravegherea lucrărilor de întreţinere a căilor navigabile interne”.
Totodată, atragem atenţia asupra faptului că lucrările de menţinere a şenalului navigabil pe rîul Prut şi fluviul Nistru, în ultimii ani, practic nu s-a efectuat, iar pe aceste căi navigabile interne s-au format insule întregi, care modifică albia rîului / fluviului. Astfel, pragurile sunt atît de mari, încît pe unele sectoare adîncimea rîului / fluviului prezintă 15-20 centimetri, fapt ce prezintă un pericol pentru inundarea localităţilor şi teritoriilor agricole din vecinătate.
Drept urmare celor expuse, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor consideră propunerile de modificare şi completare a art. 6 din Legea nr. 176 din 12.07.2013 privind transportul naval intern al Rep. Moldova şi art. 228 din Codul Penal al Rep. Moldova nr. 985-XV din 18.04.2002, ca fiind inoportune de promovat cel puţin la etapa actuală, or, aceste propuneri vor avea un impact negativ asupra dezvoltării transportului naval în Rep. Moldova, fără a aduce o soluţie în acest sens.
Mai mult ca atît, este important a fi reiterat că art.6 din Legea nr. 176 din 12.07.2013 privind transportul naval intern al Rep. Moldova prevede expres crearea unui regulament comun, aprobat de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor şi Ministerul Mediului, care va permite monitorizarea efectuării lucrărilor referitoare la șenalul navigabil și care va reduce esenţial cazurile de extragere ilegală la care se face referinţă în nota informativă.
2. Se prezintă ca fiind la fel de neîntemeiată propunerea autorului cu referire la restituirea în amontele rîurilor sau fluviilor, a tuturor sedimentelor solide obţinute în rezultatul efectuării lucrărilor de amenajare şi menţinere a şenalului navigabil, cu interzicerea de comercializare a acestora, însă autorul nu a luat în considerare faptul că Guvernul Rep. Moldova şi-a asumat ca sarcină, dezvoltarea navigaţiei pe căile navigabile interne, iar situaţia de criză şi bugetul auster nu permite alocarea mijloacelor financiare necesare pentru acoperirea lucrărilor de acest gen.
În acest sens, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor constată că autorul proiectului nu prezintă nici-o soluţie cu referire la identificarea mijloacelor financiare necesare pentru acoperirea lucrărilor de amenajare şi menţinere a șenalului navigabil pe rîul Prut şi fluviul Nistru, or, unica întreprindere de stat care efectuează la etapa actuală astfel de lucrări este Î.S. „Portul Fluvial Ungheni”, şi atunci, dacă se promovează un astfel de proiect, apare întrebarea - cine îşi asumă responsabilitatea pentru menţinerea șenalului navigabil.
|
Nu se acceptă. Proiectul actului nu a fost elaborat pentru a armoniza legislația națională la cea comunitară.
Nu considerăm completarea Codului penal ca o măsură de constrângere. Propunerea vine pentru a stopa lucrările ilegale în albiile râurilor. Or, sub pretextul curățirii șenalului navigabil are loc extragerea ilegală de nisip și prundiș.
Procedura uniformă va fi prevăzută într-un Regulament comun
Nota informativă a fost completată cu informația referitoare la cazurile ilegale de extragere a nisipului și prundișului și acțiunile negative ale lucrărilor în albia minoră.
Se acceptă.
Nu este clară obiecția expusă. Ministerul Mediului nu este împotriva dezvoltării transportului naval intern. Ministerul Mediului propune doar completarea legilsației cu prevederi ce țin de protecția mediului acvatic. Nu suntem de acord cu sintagma că în utlimii ani nu s-au efectuat lucrări de menținere a șenalului navigabil, deoarece controalele efectuate de către instituțiile din subordinea Ministerului Mediului demonstrează efectuare unor asemenea lucrări. Informația a fost prezentată în nota informativă.
Ministerul Mediului a informat Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, despre faptul că Regulamentul privind curățirea și menținerea șenalului navigabil este posibil de elaborat doar după stabilirea fizică a șenalului navigabil. Or, nu este posibil ca un regulament să prevadă reglementări de curățire /menținerea a șenalului navigabil care nu există.
Nu ține de competența Ministerului Mediului de a identifica sau propune soluții pentru finanațarea dezvoltării transportului naval, aceasta este prerogativa Ministerului Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor. Este cert faptul că, extragerea sedimentelor solide din albiile râurilor vor dăuna grav calității apei și mediului acvatic. Astfel se proune interzicerea comercializării acestora pentru a evita extragerea.
|
4.
|
Academia de Științe a Moldovei
|
|
|
De aplicat integral, fără excepţii, interdicţia privind extragerea prundişului şi nisipului din albia minoră a rîurilor;
Exercitarea mai eficientă a funcţiilor de supraveghere şi control a folosiri şi protecţiei subsolului şi obiectivelor de apă, aplicarea mai frecventă a sancţiunilor admiistrative şi penale pentru încalcrea legislaţiei cu privire la subsol şi resursele de apă şi colaborarea mai activă a autorităţilor ecologice cu poliţia şi procuratura;
Realizarea de către Institutul de Ecologie şi Geografie a unor studii complexe, solicitate şi finanţate de Ministerul Mediului, cu privire la evaluarea complexă a resurselor de apă, a substanţelor minerale utile din albiile râurilor, precum şi evaluarea pagubelor şi prejudiciilor de mediu, ca urmare a exploatării industriale a cursurilor de apă;
în condiţiile cînd este necesar de extras nisip şi prundiş pentru întreţinerea şenalului navigabil, se impune efectuarea unor cercetări în vederea aprecierii (în comun cu reprezentanţii Ministerului Mediului, Agenţiei pentru Geologie şi Resurse Minerale şi Inspectoratului Ecologic) volumului de aluviuni preconizat pentru extragere şi calcularea prejudiciul caduc care ar fi produs ecosistemului fluvial;
De obligat Ministerul Transportului să prezinte la „Regulamentul privind efectuarea lucrărilor de întreţinere a şenalului navigabil” hărţi adiţionale - una cu sectoarele navigabile de pe râurile Prut şi Nistru şi alte două hărţi cu poziţionarea şenalului navigabil în cadrul albiilor acestor râuri, inclusiv cu datele batimetrice actualizate şi cu identificarea sectoarelor în care se planificăa lucrări de excavare în albia rîului.
Pentru combaterea încălcărilor legislaţiei în domeniul protecţiei mediului considerăm necesar instituirea unor norme care ar prevedea sancţionarea persoanelor fizice şi juridice în cazul extragerii neautorizate a sedimentelor solide din bazinele acvatice. În acest scop se propune completarea art. 113 al Codului contravenţional al Republicii Moldova (nr. 218 din 24.10.2008) cu un nou alineat: „(7) Extragerea neautorizată a sedimentelor solide (nisip, prundiş, pietriş, pietre) din albiile rîurilor şi bazinelor acvatice se sancţionează cu amendă de la 30 la 50 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 300 la 500 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice.”
|
Extragerea prundișului și nisipului este interzisă de alte acte legislative.
Propunerea nu face parte din scopul proiectului de lege.
Propunerea nu face parte din scopul proiectului de lege. Aceasta va fi examinată suplimentar.
Ministerul Transportului și Infrastructurii Drumurilor este obligat să elaboreze asemenea hărți conform Legii nr. 176 din 12.07.2013.
Propunerea nu face parte din scopul legii. Aceasta va fi examinată suplimentar.
|
