V. Alecsandri. Concepții estetice. „Pentru a judeca și a prețui meritul unui autor



Yüklə 476,15 Kb.
səhifə1/5
tarix06.09.2018
ölçüsü476,15 Kb.
#78094
  1   2   3   4   5



V. Alecsandri. Concepții estetice.

Pentru a judeca și a prețui meritul unui autor,



trebuie a cunoaște bine timpul in care a scris,

gradul de cultură a limbei în care el a fost

îndemnat a scrie și dificultățile de tot soiul, prin

care geniul său și-a făcut drum pentru ca să iasă

la lumină.”




V. Alecsandri. Biografia

In timp ce pe scenă se fac repetițiile



generale, pline de glume și veselie, în culise se

clocește o revoluție!...”



V. Alecsandri. Biografia
Atunci o nație se apropie de moarte, când

începe a fi surdă la glasul libertății.”




V. Alecsandri. Biografia

Urmează cum ai inceput: cel mai frumos



titlu de glorie la care un poet trebuie să

nazuiască este acela de poet poporal.”

E. Negri





V. Alecsandri. Creația populară.
Poporul este izvorul celor mai poetice creații și

poeții mari care apar ca niște rari meteori nu sunt

decât revelatorii maeștri ai lor.”


V. Alecsandri. „Hora Unirei”

Hora Unirii” prin versurile ei solemne, dar



mobilizatoare, prin simplitatea imagisticii și

valorificarea unor elemente de ințelepciune populară,

este, în felul ei, cea mai stralucită contribuție a

literaturii române la propagarea idealului unitații

naționale. Pinerea ei pe muzică de către compozitorul

Miculi sporindu-i capacitațile emotive și asigurindu-i,

prin generații, semnificații mereu actuale.”

Al. Hanța




V. Alecsandri. „Hora Unirei”

Hora Unirii” (1856) încununează eforturile lui Alecsandri desfășurate în slujba realizării marelui eveniment de la 24 ianuarie 1859, Unirea Principatelor...”


Al. Hanța



V. Alecsandri. Pastelurile.

Pastelurile” au devenit fără comparare cea



mai mare podoabă a poeziei lui Alecsandri, o

podoabă a literaturii române îndeobște .”
T. Maiorescu


V. Alecsandri. „Despot-Voda”
E fără nici o contestare drama cea mai buna care s-a scris în limba noastra, plină de acțiune; ici de puternice, colo de gingașe simțiri ...”

M. Eminescu


V. Alecsandri. „Ovidiu”
Aice-i întuneric ,tristeța necurmată!

In loc de flori zăpadă...și marea inghețată!

Privește prin furtuna ce viscole sub cer !

Se pare că văzduhul chiar tremură de ger!”


V. Alecsandri. „Ovidiu”

Un pom produce fructe și bune ș-ades rele.



Nu se condamnă pomul securei pentru ele.

Cu timpul tot ce-i putred se scutură perind.

Și fructele frumoase rămân pe crengi licind.”

































T. Arghezi


T. Arghezi. Concepţii estetice.
Poezia „e umbra şi lumina care catifelează

natura şi dă omului senzaţia că trăieşte cu planeta

lui în cer.”



T. Arghezi. Creaţia literară.
Vreau să învăţ a scrie pe dedesubt ”

(„Icoane de lemn”)





T. Arghezi. Creaţia literară.
Voiam să trăiesc o experienţă, nu o dogmă. Nu

sunt atare om. Mi-e indiferentă forma de religie;

ceea ce mă interesează ar fi fost o nuanţă nouă

de parfum de smirnă şi ceară, pe care speram să

o găsesc rătăcind.”
(Referitor la experiența de călugăr)




T. Arghezi. Creaţia literară.
Se poate deci afirma că cu T. Arghezi începe

o nouă estetică: estetica poeziei scoasă din

detritusurii verbale.”
(E. Lovinescu)



T. Arghezi. Creaţia literară.
Arghezi are un ochi de vizionar, care

străpunge înfăţişarea obişnuită a lucrurilor...

Cuvintele poetului se înfig în carnea lucrurilor,

o mişcă, să nu scape nimic din însuşirile ei –

formă, culoare, miros, gust. ”

(Ov. S. Crohmălniceanu)




T. Arghezi. Creaţia literară.
Dacă aş fi bine înţeles, aş spune că

importanţa covârşitoare (a vol.„Cuvinte

potrivite”, n.n.) e de natură filologică.”
(M. Ralea)


T. Arghezi. „Testament”
Profunzimea poeziei stă în aceea că, odată

deschisă o uşă, zece porţi se dau la o parte

zgomotos şi simultan peste ameţitoare

perspective.”
(G. Călinescu)



T. Arghezi. „Belşug”
Poezia „Belşug” cea mai măreaţă odă

ridicată vreodată ţăranului muncitor român.”

(T. Vianu)































G. Bacovia


G. Bacovia. Concepţii estetice.
Nu am nici un crez poetic, scriu precum

vorbesc cu cineva, pentru că-mi place această

îndeletnicire.”



G. Bacovia. Concepţii estetice.
Eu nu fac politică şi nu râvnesc la posturi

oficiale.”



G. Bacovia. Concepţii estetice.

Astăzi îmi plce să cred că sunt sărbătorit



pentru că am poetizat munca eroică proletară.”
(La sărbătorirea a 65 ani de viaţă)




G. Bacovia. Creaţia lierară.
Bacovia a introdus în literatura românescă

un oaspete nou: toamna. Şi toamna lui a

introdus un oaspete nou: agonia.”
B. Fundoianu





G. Bacovia. Creaţia lierară.
Poezia bacoviană e „expresia celei mai

elementare stări sufleteşti.”

E. Lovinescu


G. Bacovia. Creaţia lierară.
Compunerea operelor mele a fost de cele mai

multe ori în mijlocul naturii, schiţate cu un

creion, deoarece cele mai multe sunt impresii de

peisaj”.




G. Bacovia. Creaţia lierară.
În poezie m-a obsedat totdeauna un subiect de

culoare.”
În plumb văd culoarea galbenă.”




G. Bacovia. Creaţia lierară.
Nota caracteristică a poetului este mai mult

melancolia produsă de serile de toamnă

ploioasă.”
Şt. Cazacu




G .Bacovia. Creaţia lierară.
Poezia lui Bacovia „pare mai puţin o lucrare

literară cât un document psihologic, dispoziţia

nefalsificată a unui suflet ulcerat sucombând

sub greutatea de a exista... Opera a absorbit în

întregime pe poet”.

T. Vianu


G. Bacovia. „Plumb”
Se găsesc şi la noi artişti care au înţeles că

inspiraţiile lor nu mai pot încăpea în haina unui

tipar învechit, care şi-au lărgit privirile

aspirând poezia orizonturilor necunoscute şi

care au reuşit să se ridice deasupra banalului

de care ne lovim pretutindeni”

M. Raşcu. „Un cântăreţ al

toamnei”. („Opinia”), 29.X.1910.


G. Bacovia. „Plumb”
Un alt bard neurastenizat de chinul

versificării, Gheorghe Andoni, se plimbă prin

cavouri, se urcă în raclă, face tumba prin

morminte, e un saltimbanc funebru …

Dorul onorabilului domn Andoni de-a fi cât mai original l-a făcut ridicol în poezia „Plumb.”

M. Sevastos. „Rinaldă”

(„Mişcarea”)


G. Bacovia. „Plumb”
Lumea de plumb e o viziune a conştiinţei

creatoare, scindată între spaima de moarte şi

speranţa în salvarea prin iubire.”
Doru Scărlătescu

(„Semne & simboluri”)





G. Bacovia. „Plumb”
„… observăm că, sub impulsul solititudinii

(„stam singur”) şi al circumstanţei mortuare

(„funerar vestmânt”), universul extern se

constituie ca o „proiecţie” şi o „realizare” a

eului liric”.
D. Scărlătescu



G.Bacovia. Creaţia lierară.
Aceste aripi de plumb îl trăgeau spre

adâncul veşnicului întuneric.”
Agatha Grigorescu–Bacovia






















I. Barbu


I. Barbu. Concepţii estetice.
... pentru mine poezia este o prelungire a

geometriei.”


I. Barbu. Concepţii estetice.
Ca şi în geometrie, înţeleg prin poezie o

anumită simbolică pentru reprezentarea formelor

posibile de existenţă.”



I. Barbu. „Riga Crypto…”
Ambiţia declarată a lui Barbu este să facă o

pură poezie de cunoaştere a esenţelor.”
N. Manolescu


I. Barbu. „Riga Crypto…”
Simbolul soarelui ocupă un loc cu totul

particular în lirica lui Barbu, dominată de o

adevărată tensiune apolinică.”
N. Manolescu.






I. Barbu. „Riga Crypto…”
Eminesciană e şi tema din „Riga Crypto şi

Lapona Enigel”, care e un „Luceafăr” cu

rolurile inversate şi într-un décor de-o

nebănuită noutate.”
N. Manolescu.




























L. Blaga



L. Blaga. Creaţia literară.
În rândurile rărite îngrijorător ale

cântăreţilor simţirii noastre de astăzi, fii

binevenit, tinere ardelean!”
N. Iorga




L. Blaga. Biografia.
„…întregirea naţiunii în hotarele sale politice

fireşti ca o promisiune ce încă din copilărie mi-o

făcea frunza arinilor, murmurul apelor şi bătaia

profetică a aripilor din văzduh. În aerul acestei

promisiuni am crescut.”



L. Blaga. „Eu nu strivesc corola...”

Veacuri de-a rândul, filozofii au sperat că vor



putea odată pătrunde secretele lumii. Astăzi

filozofii n-o mai cred, şi ei se plâng de neputinţa

lor. Eu însă mă bucur că nu ştiu şi nu pot să ştiu

ce sunt eu şi lucrurile din jurul meu, căci numai

aşa pot să proiectez în misterul lumii un înţeles,

un rost…”



L. Blaga. „Eu nu strivesc corola...”
Omul trebuie să fie un creator, de aceea renunţ

cu bucurie la cunoaşterea absolutului.”





L. Blaga. „Eu nu strivesc corola…”
Câteodată, datoria noastră în faţa unui adevărat

Mister e să-l adâncim aşa de mult, încât să-l

prefacem într-un mister şi mai mare.”

(„Pietre pentru templul meu”, 1919)





L. Blaga.
Există două realităţi a căror imensă

zdrobitoare greutate nu o simţim, dar fără de

care nu putem trăi: aerul şi istoria.”





































D. Cantemir


D. Cantemir. „Istoria ieroglifica”

Struțocamila.
Eu sînt un lucru mare și voiu să fiu și mai

mare, caci aceasta chipul îmi vrajește”.







M. Costin


M. Costin. Valoarea educativă a letopiseţului.
... Letopiseţele nu sînt numai să le citească omul, să ştie ce au fost în vremi trecute, ce mai mult să fie de învăţătură, ce este bine şi ce este rău şi de ce-i să se ferească şi ce va urma fiecine.”



M. Costin. „Viaţa lumii”
Nu să poftesc vreo laudă dintr-acestă puţine

osteneală, ci mai mult să se vază că poate şi în

limba noastră a fi acest feliu de scrisoare ce se

cheamă struhuri.”




M. Costin. Patriotisml.
O, Moldovă, di ar fi domnii tăi, carii stăpănesc

în tine, toţi înţelepţi, încă n-ai peri aşe lesne. Ce

domniile neştiutoare rândul tău şi lacome sânt

pricine peirii tale.”


















I. Creangă


I. Creangă. Biografia.
Eu sunt român şi România este patria mea”
(„Învăţătorul copiilor”)



I. Creangă. Biografia.
Eu sunt de naţiune română, pentru că şi

părinţii mei sunt români. Eu am o ţară română

mare şi frumoasă care este patria mea. Ţara mea

se numeşte România. Ea se compune din două

ţări: una se cheamă Muntenia şi cealaltă

Moldova.”
(„Metoda nouă de scriere şi cetire...”)


I. Creangă. Creaţia literară.
Creangă este un reprezentant perfect al

sufletului românesc între popoare; al sufletului

moldovenesc între români, al sufletului ţărănesc

între moldoveni; al sufletului omului de munte

între ţăranii moldoveni.”
G. Ibrăileanu




I. Creangă. Creaţia literară.
Opera lui Creangă este epopeea poporului

român. Creangă este Homer al nostrum.”
G. Ibrăileanu




I. Creangă. Creaţia literară.
Creangă e poporul roman însuşi surprins

într-un moment de genială expansiune”
G. Călinescu




I. Creangă. „Amintiri din copilărie”
Vreau să-mi dau seama despre satul nostru,

despre copilăria petrecută în el…”



I. Creangă. „Amintiri din copilărie”
În sfârşit, ce mai atâta vorbă pentru nimica

toată! Ia, am fost şi eu, în lumea asta, un boţ cu

ochi, o bucată de humă însufleţită din Humuleşti,

care nici frumos până la douăzeci de ani, nici

cuminte până la treizeci şi nici bogat până la

patruzeci nu m-am făcut. Dar şi sărac aşa ca în

anul acesta, ca în anul trecut şi ca de când sunt,

niciodată n-am fost.”


I. Creangă. Poveştile.
Basmul este … o oglindire a vieţii în moduri

Fabuloase.”
G. Călinescu
































Yüklə 476,15 Kb.

Dostları ilə paylaş:
  1   2   3   4   5




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2022
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə