În urmă cu o săptămână am fost obligat să iau poziţie asupra unor exprimări mai puţin calculate ale preşedintelui Camerei, domnul Adrian Năstase. Reamintesc că a fost vorba, printre altele, de expresia, care nu face deloc cinste unui om politic,Parlamentul nu este un ghişeu pentru înregistrat pachete. Nu au trecut nici două zile şi preşedintele Camerei Deputaţilor a recidivat. De această dată nu printr-o scrisoare deschisă, ci prin declaraţii date presei.Parlamentul nu este o firmă la care Tăriceanu şi colegii săi sunt acţionari unici; Parlamentul nu este sub tutela PNL. Care au fost raţiunile acestor afirmaţii. Pur şi simplu, domnul Năstase nu este de acord cu intenţiile unor partide politice de a modifica Regulamentul Camerei Deputaţilor în sensul introducerii unor amendamente care ar da posibilitatea ca şi preşedintele Camerei să poată fi revocat.
Iată, deci, că atunci când viceliderului PSD nu-i convine ceva, trece necontrolat la ofensivă. Dar mai grav mi se pare un alt aspect. Cum vor acţiona senatorii şi deputaţii PSD când se vor afla în Parlamentul European şi un alt grup parlamentar decât cel al socialiştilor va avea o iniţiativă politică ce nu le va conveni? Vor spune oare că Parlamentul European este o firmă la care cei din PPE, de exemplu, sunt acţionari unici? Până una alta, domnul Năstase şi colegii săi din PSD, care nu contenesc să acuze actuala Putere de practici staliniste - de fapt practici la care s-au dedat mulţi dintre părinţii celor care sunt înrolaţi astăzi în partidul celor trei roze - ar trebui să ştie că oficialii europeni nu monitorizează doar ce fac guvernanţii, ci şi ceea ce fac reprezentanţii Opoziţiei.
PS: Deşi peste foarte puţin timp vor intra în dezbatere rapoartele de activitate ale TVR , doresc să relev un aspect care cu siguranţă nu va fi discutat în plenul comun. Preşedintele director-general demisionar al TVR, domnul Valentin Nicolau, acuză de mai multă vreme actuala guvernare că nu doreşte să elaboreze o nouă lege de organizare şi funcţionare a TVR, care să elimine influenţa politicului asupra instituţiei pe care a păstorit-o. Mi-am pus întrebarea, de ce domnul Nicolau nu a solicitat schimbarea acestei legi, pe care o consideră proastă, în momentul în care a preluat mandatul, mai ales că a venit în TVR de pe postura de consilier personal al primului-ministru din acea vreme şi avea trecere la Adrian Năstase. În altă ordine de idei, eu îi critic pe colegii mei de partid care susţin că între 2002 şi 2004, fosta Putere a făcut presiuni asupra TVR. Eroare. Nu au existat presiuni. A existat obedienţă 100% faţă de Cabinetul Năstase şi PSD.
Vă mulţumesc.
Domnul Aurel Gubandru:
"Drăgaica"
În perioada 11 - 24 iunie 2005, Consiliul municipal Buzău a organizat Târgul Drăgaica, sărbătoare cu rădăcini în mitologia greacă şi romană.
Potrivit tradiţiei, Drăgaica urseşte fetele de măritat, de aceea, când i se nesocoteşte ziua, stârneşte furtuni şi vijelii, aduce grindina şi lasă florile fără leac şi miros.
În mitologia românească, Drăgăicile sau Sânzienele sunt catalogate drept zâne rele, iele, care se manifestă pe 24 iunie, de ziua Sfântului Ioan Botezătorul, de vară. Fetele se adună şi o aleg pe cea mai frumoasă dintre ele, căreia îi dau numele de Drăgaica. O petrec pe ogoare cu mare alai şi o gătesc cu o cunună de spice, fiind declarată regina holdelor. La întoarcerea de la câmp, alaiul de fete, în frunte cu Drăgaica, însoţit de un băiat cu un steag împodobit cu spice de grâu şi flori de câmp, cutreieră satele şi dansează dansul Drăgaica.
Pentru prima dată târgul este menţionat într-un document emis de Alexandru Ipsilanti la 26 august 1778, având ca scop iniţial desfacerea lânii şi se ţinea în lunile de după tunderea oilor. Organizat iniţial în Munţii Buzăului, pe Vârful Penteleu, ca loc de întîlnire a comercianţilor din cele trei ţări române, Ardealul, Muntenia şi Moldova, în anul 1864 este mutat în oraşul Buzău prin ordin al ministrului comerţului.
În fiecare an acesta devine locul de întâlnire al producătorilor de bunuri de larg consum din Buzău şi din alte zone ale ţării. Târgul a capatat o reputaţie naţională şi internaţională la ediţia din 2003, la care au fost prezenţi 230 de comercianţi din toate colţurile ţării şi peste 85.000 de vizitatori, record pentru istoria târgului. În anul 2004 târgul Drăgaica din municipiul Buzău a avut peste 28.000 de vizitatori, spaţiul închiriat fiind de aproximativ 5000 m.p.
Anul acesta Târgul Drăgaica a debutat cu un spectacol de muzică populară în care au evoluat nume sonore. Autorităţile locale au profitat de prezenţa solistului Benone Sinulescu pentru a-i înmâna diploma de cetăţean de onoare al municipiului Buzău, titlu ce i-a fost atribuit de Consiliul local municipal.
De asemenea au fost prezente reprezentantele Bihorului: Florica Bradu, Florica Ungur, Florica Zaha şi Florica Duma. În final a evoluat privighetoarea cântecului românesc Maria Ciobanu.
Şi de această dată sărbătoarea de renume a Buzăului s-a bucurat de prezenţa multor vizitatori, atât din întregul judeţ, cât şi din cele învecinate.
Simbolul Drăgaicii va dăinui ani mulţi de acum înainte şi de fiecare dată buzoienii îi vor acorda importanţa ce i se cuvine.
Domnul Vlad Hogea:
Declaraţie politică intitulată: "Deputatul Anghel Stanciu este cercetat penal pentru furt calificat
PRM Iaşi a depus luni o plîngere penală împotriva fostului preşedinte al Filialei judeţene, Anghel Stanciu, şi a altor şapte persoane care nu mai fac parte din Partidul România Mare - pentru săvîrşirea infracţiunii de furt calificat, prevăzută şi pedepsită de Codul Penal.
Stanciu şi complicii săi au refuzat, în mod sistematic, să predea arhiva PRM Iaşi, ştampilele vechi, baza de date, actele contabile şi întreg inventarul mobil, în ciuda apelurilor noastre repetate, care au fost mediatizate, în ultimele zile, de toată presa locală. Planează suspiciunea că în evidenţa contabilă a PRM Iaşi există mari nereguli (vistieria fiind, practic, devalizată), pe care Anghel Stanciu şi minusculul său grup încearcă să le ascundă; în acest sens, trebuie să se autosesizeze instituţiile abilitate să cerceteze cazul: Poliţia Economică, Garda Financiară şi Curtea de Conturi.
Menţionăm că sîmbătă, 11 iunie 2005, o comisie a PRM Iaşi a încercat preluarea arhivei şi a bunurilor amintite, dar Anghel Stanciu şi complicii acestuia s-au opus acestui demers. De asemenea, solicităm domnului primar Gheorghe Nichita clarificarea urgentă a situaţiei juridice a sediului PRM Iaşi, din Str. 14 Decembrie 1989 nr. 2B, la intrarea căruia membrii grupului Stanciu (care au înlăturat însemnele partidului nostru şi au schimbat încuietorile) au aplicat, la derută, sigilii false (benzi de hîrtie), fără nici o ştampilă, pe care scrie Proprietatea Primăriei municipiului Iaşi (?!). La ora actuală, Filiala judeţeană Iaşi a Partidului România Mare şi Birourile parlamentare ale deputaţilor Vlad Hogea şi Vladimir Fîrşirotu nu dispun de nici o încăpere în care să-şi desfăşoare activitatea, situaţie absolut inacceptabilă, drept pentru care se impune aprobarea, de către municipalitate, în cel mai scurt timp, a cererilor noastre de repartizare a unor spaţii corespunzătoare.
Totodată, PRM Iaşi anunţă că le-a retras sprijinul politic aleşilor locali care au părăsit partidul săptămîna trecută, urmîndu-l pe Anghel Stanciu (dat afară din PRM pentru trădare şi fărădelegi grave); este vorba de vicepreşedintele Consiliului judeţean - Iovu Brezuleanu, de consilierii judeţeni Florin Popa şi Cristian Stanciu, de viceprimarul Constantin Neculau şi de consilierii municipali Antimir Daşu şi Aneta Manolache. Cerem scuze electoratului ieşean pentru că nişte oameni lipsiţi de valoare şi de caracter vor ocupa, în continuare, respectivele funcţii, ca urmare a nepotismului practicat de fostul preşedinte al PRM Iaşi, Anghel Stanciu, inclusiv la întocmirea listelor de candidaţi pentru alegerile locale. Precizăm că, pînă în acest moment, din totalul celor peste 9700 de membri ai PRM Iaşi au părăsit partidul aproximativ 10-15 persoane din anturajul lui Stanciu, al căror ataşament faţă de Partidul România Mare şi de domnul preşedinte Corneliu Vadim Tudor a fost, de altfel, dintotdeauna, unul îndoielnic.
Domnul Mircea Costache:
Intervenţie politică intitulată: "Autonomia administraţiei locale, paravan pentru abuzurile unor primari
Unii primari înţeleg să-şi folosească mandatul acordat de cetăţeni prin acţiuni dictatoriale în interesul personal şi al grupului de susţinători din campanie. Cum ajung în fruntea obştii, încep să aplice tot ce e mai rău şi dăunător societăţii din ce au văzut la mai marii lor. Încep să irosească banii publici, să stimuleze clientela de partid, să-i pedepsească pe contestatari şi pe opozanţi, să ameninţe şi să înjure pe cine nu trece în tabăra infracţională, patronată de edilul şef.
Cât de răspândită e molima micii găinării, numeroaselor infracţiuni şi a marii nesimţiri din administraţia locală, ne arată zilnic presa. Dar, mai ales, ne semnalează, frecvent, cetăţenii oprimaţi de proprii aleşi să le slujească interesele.
De o astfel de realitate tristă am luat cunoştinţă vizitând recent comuna Săhăteni, judeţul Buzău. Aici, am aflat de la cetăţeni o seamă de nemulţumiri şi de reproşuri la adresa primarului Vişoiu Valeriu. Intenţionând să iasă în evidenţă cu ceva realizări, a construit peste râul Năianca două podeţe care au blocat, cu rugozităţile văii neîngrijite, scurgerea apelor, care au inundat, în 25 mai a.c., 140 gospodării, pricinuind pagube însemnate cetăţenilor.
Beneficiarii Legii nr. 76 şi ai Legii nr. 416 sunt trataţi discreţionar. Unii primesc ajutoarele, deşi nu îndeplinesc condiţiile legale, iar alţii, îndreptăţiţi, nu primesc sumele cuvenite, din motive politice sau, pur şi simplu, fiind pedepsiţi de primar şi de camarila sa. Cetăţenii se mai plâng de licitaţiile trucate, în urma cărora primarul Vişoiu trage foloase băneşti, cum ar fi: licitaţia pentru foraj apă potabilă, în valoare de 1 miliard, făcută în timp ce pompa era deja în funcţiune, fără a verifica şi alte oferte. Licitaţia pentru achiziţionarea unei hale prin firma "EVA CONT, în valoare de 540 milioane lei, a avut loc pe holul Tribunalului Buzău. Hala nu are, actualmente, nici o utilizare. Primarul a participat personal la licitaţia pentru cumpărarea unui camion, pe care reprezentantul legal al societăţii Primăriei, "Dabija Gelu, îl putea lua cu 80 milioane lei, iar Vişoiu l-a adjudecat la 110 milioane. Recent, a stabilit, fără acordul Consiliului local şi fără licitaţie, alocarea sumei de 700 milioane lei pentru plata unei vole pentru decolmatarea pârâului Năianca, deşi Primăria are un buldo-excavator în dotare, cumpărat şi acesta printr-o persoană fizică, la suma de 400 milioane lei. Prin societatea înfiinţată de Primărie, primarul Vişoiu a vândut aproximativ 21 m.c. de lemne de foc, deşi combustibilul fusese primit printr-un program guvernamental, cu titlu gratuit.
El reţine din drepturile beneficiarilor de ajutor social între 200 şi 500 de mii lei lunar, acordă ajutor social unor persoane care nu îndeplinesc condiţiile legale, cum sunt: Suditu Marian, finul primarului, familia Stănescu, familia Stanciu, ş.a.m.d. Pe alţii i-a plătit fără să se prezinte la lucru, precum: Olteanu Cătălina, Dragomir Mihai, Mustăţea Elena , Pahonţu Elena ş.a.m.d.
Până şi ajutoarele primite pentru sinistraţi le-a atribuit clientelar celor care fură pentru primar şi care nu au fost inundaţi, ca: Dinu Ion, Albu Călin, Alexandru Bolborici etc, în timp ce unii sinistraţi nu au primit nimic.
În timpul şedinţelor Consiliului local, primarul Vişoiu proferează înjurături şi vorbe murdare către cei ce-l critică, folosind ca mijloc de represiune prezenţa şefului de post, nelipsit de la şedinţele Consiliului local, pentru intimidare.
Imediat după vizita mea în Săhăteni, şeful de post s-a prezentat la domiciliul consilierului Pârvu Marian, lăsând să se înţeleagă că primarul e la curent cu cele relatate şi că va lua măsuri. De altfel, primarul şi şeful de post i-au instigat pe unii cetăţeni să facă plângeri penale împotriva lui Pârvu Marian, pe motive neîntemeiate, şi îl ameninţă că nu se vor lăsa până nu îl vor determina "să treacă la ei ...
Abuzurile şi ilegalităţile săvârşite de primar şi de clica sa sunt cu mult mai numeroase şi ele demonstrează cu prisosinţă ce înţeleg unii prin democraţie, prin autonomie administrativă şi prin servirea interesului public.
Credinţa lor că nu li se poate întâmpla nimic stă în putregaiul care a cuprins societatea românească de la vârf şi până la bază şi că în ţara noastră justiţia şi legalitatea sunt pure iluzii.
Aceasta e provincia, aştept centrul !
Domnul Rareş Şerban Mănescu:
În şedinţa din 1 iunie, Guvernul a aprobat Strategia privind informatizarea sistemului judiciar în perioada 2005-2009, acesta fiind un pas extrem de important în reforma justiţiei.
Suntem conştinenţi cu toţii de faptul că informatizarea tribunalelor, parchetelor, curţilor de apel şi a celorlalte instituţii din sistem are drept scop reducerea birocraţiei, a corupţiei - prin repartizarea aleatorie a cauzelor şi dosarelor penale - soluţionarea mai rapidă a litigiilor, creşterea gradului de securizare a informaţiilor cu caracter personal sau secret, precum şi accesului cetăţenilor la jusiţie.
Ceea ce trebuie să ştim este că informatizarea sistemului judiciar va avea, potrivit strategiei adoptate de Guvernul Tăriceanu, 11 măsuri. Prioritară este dotarea cu tehnică de calcul şi produse software a tuturor instituţiilor sistemului judiciar, care se va realiza în perioada 2005-2007.
Printre celelalte priorităţi se numără: crearea unei reţele informatice securizată prin care sa fie interconectate toate instituţiile sistemului judiciar; implementarea unei politici de securitate comună, la nivelul întregului sistem judiciar; publicarea informaţiilor de interes public din activitatea instanţelor şi parchetelor, în portalul care ar urma să se realizeze pâna în 2007; crearea de info-chioşcuri la nivelul instanţelor de judecată, pentru corecta informare a cetăţeanului.
De asemenea, strategia propune şi crearea sistemului de arhivare electronică a documentelor în mod unitar, la nivelul întregului sistem judiciar, cu particularizări în ceea ce priveşte dosarele aflate pe rolul instanţelor, dosarele de urmărire penală, dosarele de penitenciar si dosarele aferente ONRC (Oficiul Naţional al Registrului Comerţului).
Având în vedere situaţia actuală şi faptul că până în prezent echipamentele IT acoperă aproximativ 35% din necesar, Strategia privind informatizarea sistemului judiciar vine pentru a uşura accesul cetăţenilor la justiţie, pentru a crea standardele necesare în contextul integrării europene.
Sperăm ca rezultatele eforturilor depuse de Guvernul Tăriceanu să fie relevante şi ca acesta să fie un pas important în reforma justiţiei, reformă de care avem atâta nevoie!
Domnul Ion Mocioalcă:
Declaraţie politică intitulată: "Ene Dinga se joacă cu integrarea"
Că alianţa de la guvernare manifestă în continuare o lipsă acută de coerenţă, nu mai e deja nici un secret pentru nimeni. De fapt, aproape imediat după euforia alegerilor, coaliţia a început să scârţâie, din cauza diferenţelor de viziune dar, mai ales, a orgoliilor liderilor. Oricine îşi aminteşte, de altfel, prima mare bâlbâială politică impardonabilă, cu retragerea lui Stolojan.
Incoerenţele şi cântatul pe mai multe voci în coaliţie a continuat, însă, având drept bază, în primul rând buclucaşa idee a alegerilor anticipate. Agitatorul principal al ideii, preşedintele Traian Băsescu, a folosit-o de regulă pentru a arăta pisica liberalilor, dar a şi dat numeroase semnale că ar fi capabil chiar să impună un asemenea scrutin electoral, potrivit în această perioadă ca nuca-n perete. Premierul Călin Popescu-Tăriceanu a fost printre primii oponenţi ai ideii de anticipate, ceea ce i-a adus o serie de discuţii cu Băsescu. Recent, premierul a spus că a organiza acum alegeri anticipate ar fi extrem de periculos pentru integrarea noastră în Uniunea Europeană. Un astfel de scrutin organizat în toamnă ar amorţi pur şi simplu membrii executivului. Tăriceanu a folosit chiar termenul "catastrofale, vizavi de posibilele alegeri anticipate. Cine îl contrazice, însă? Nimeni altul decât Ene Dinga, ministrul integrării europene, care spune că alegerile anticipate n-ar determina prelungirea cu un an a integrării noastre şi că administraţia centrală îşi va putea pe mai departe îndeplini obligaţiile. Poziţia aceasta a ministrului e parcă destinată unui grup de elevi de la clasele primare. Dacă însuşi Dinga, responsabil de integrare, se joacă cu destinul României pe termen nedefinit, de dragul unor idei aventuriste ieftine, legate de alegeri anticipate, ne punem serios întrebarea dacă n-ar fi nevoie mai repede de o remaniere guvernamentală serioasă. mai ales în zona care răspunde de aderarea României la UE.
Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu:
În urmă cu exact 15 ani, în Piaţa Universităţii se derula cel mai negru episod din istoria post-decembristă, un atac asupra libertăţilor fundamentale ale oamenilor, un eveniment ce a însemnat involuţia României, retrogradarea în istorie cu cel puţin 20 de ani.
Hoarde de ortaci, înarmaţi cu bâte şi răngi, cu un sentiment deosebit de conştiinţă civică, asa cum spunea Ion Iliescu, preşedintele ţării la acea oră, veniţi să stabilească ordinea în Bucureşti şi mai apoi să planteze flori, au curmat cu barbarie şi brutalitate o manifestaţie paşnică, anticomunistă, care cerea aflarea adevărului despre Revoluţia din decembrie '89.
Aceste evenimente au adus cu ele izolarea internaţională, aruncând ţara într-un beci al istoriei, ale cărui efecte încă se mai resimt. Abuzurile şi violenţele din acele zile au oripilat întreaga lume, imaginile represiunii făcând înconjurul planetei.
Pseudo-miliţiile lui Ion Iliescu şi-au făcut datoria: au lovit, au arestat, au anchetat şi chiar omorât golanii şi huliganii prezenţi în Piaţa Universităţii, care cereau democraţie şi scandau lozinci anticomuniste. În acele momente, să fi fost student sau intelectual reprezenta cel mai mare delict, pentru care riscai mutilarea, lipsirea de libertate sau chiar condamnarea la o moarte violentă, aşa cum s-a întâmplat cu multe dintre persoanele aflate in Piaţă la acea dată.
Cu siguranţă, acest episod sângeros din iunie 1990 ar fi fost evitat dacă ar fi existat o lege a lustraţiei. Este de fapt ceea ce s-a susţinut în acele zile în Piaţa Universităţii: curăţarea clasei politice de foştii propagandişti comunişti, foştii activişti, nomenclaturişti şi torţionari bolşevici.
Sperăm că, sprijiniţi de acest context al evenimentelor nedorite din 13-15 iunie 1990, legea lustratiei, legea care urmareşte înlăturarea tuturor celor care au deţinut pârghiile sistemului represiv comunist, încercând astfel o reparaţie morală, să se bucure de susţinerea tuturor celor care conştientizează barbariile din timpul regimului comunist, dar şi din timpul regimului neocomunist iliescian.
Deşi unii ar putea-o considera tardivă, o astfel de lege vine să înlature posibilitatea ca, datorită vechilor metehne, unii lideri să convoace forţele populare pentru a asigura o linistita domnie despotică, plantând flori cu tarnăcopul, peste ruşinea de a fi liber.
Măcar acum, o dată cu crearea unui cadru legislativ stabil, dupa 15 ani de tăcere complice, justiţia trebuie sa sancţioneze ceea ce până acum, din varii motive, a omis.
Domnul Filip Georgescu:
Domnule preşedinte,
Stimaţi colegi,
În intervenţia mea de astăzi vreau să mă refer la situaţia creată în unele localităţi din judeţul Argeş, în urma ploilor abundente căzute în această zonă a ţării. După cum vă este cunoscut, precipitaţiile intense, însoţite de grindină şi vânturi puternice, au afectat sute şi chiar mii de aşezări de pe cuprinsul ţării noastre. În anumite locuri, în câteva ore, acumulările de apă au distrus case, drumuri, poduri, au inundat mari suprafeţe arabile, păşuni şi fâneţe, mii de fântâni, au produs alunecări de teren.
De furia apelor, după cum vă spuneam, n-a scăpat nici judeţul Argeş. Din ultimele date centralizate de direcţiile de specialitate rezultă că, la nivelul judeţului Argeş, sunt afectate de inundaţii 137 case, peste 280 de gospodării şi aproape 3500 de hectare de teren agricol. Menţionez că, la nivelul judeţului Argeş, valoarea pagubelor produse de inundaţiile din acest an se ridică la peste 120 miliarde de lei. Zonele cu cele mai mari distrugeri cauzate de viituri se află pe raza localităţilor Nucşoara, Lunca Corbului, Aninoasa, Valea Iaşului, Recea, Brăduleţ etc. Sunt izolate, datorită drumurilor distruse, satele Şendrileşti, Morăşti, Cărpeniş, Urluieşti şi Zanfireşti.
Desigur, la nivelul judeţului, direcţiile de specialitate, Consiliul Judeţean, Prefectura au luat o serie de măsuri pentru înlăturarea şi remedierea efectelor inundaţiilor în perimetrele unde se poate acţiona cu forţe proprii. Mă refer aici la decolmatarea şanţurilor şi podeţelor, la eliminarea apei din beciurile caselor. Chiar dacă apele au început să se retragă, rămân efectele acestora, cum sunt cele şase poduri comunale căzute sau kilometri de drumuri distruse.
Pentru începerea lucrărilor de remediere sau chiar de construire a podurilor şi drumurilor distruse este nevoie de bani care să acopere în întregime aceste cheltuieli. Ştim că sunt zone ca Timiş, Alba, Vâlcea, Olt, Buzău, Satu Mare mult mai afectate de inundaţii decât judeţul nostru, dar sperăm că Guvernul Tăriceanu va face o analiză amănunţită a situaţiei existente în Argeş şi va susţine financiar lucrările necesare înlăturării efectelor inundaţiilor înregistrate.
Şi încă ceva. Ca specialist în domeniul forestier, am străbătut în ani de zile multe aşezări rurale. Era o lege nescrisă, a bunului simţ, ca fiecare gospodar să-şi amenajeze şi să-şi întreţină şanţurile din jurul gospodăriei, dar mai ales cele de pe marginea drumului. În ultima vreme se constată, cu amărăciune, că aceste şanţuri nu numai că nu sunt întreţinute, dar în unele localităţi au dispărut. Şi atunci nu ne mai mirăm că apa acumulată pe drumuri intră direct în curţile şi casele oamenilor. Sper ca fiecare primar de acum încolo să întocmească o situaţie a drumurilor din aşezările pe care le conduc şi, împreună cu consiliul local, să întreprindă măsurile ce se impun pentru curăţirea şanţurilor, pentru decolmatarea podeţelor, astfel încât apa din precipitaţii să nu mai afecteze, pe cât posibil, construcţiile de pe raza localităţilor.
