Zilele acestea, 13, 14, 15 iunie 2005, se împlinesc 15 ani de când minerii au intrat în Bucureşti pentru a "reinstala ordinea", ordine care a costat mult imaginea României.
În acele zile de tristă amintire, au fost încălcate toate principiile democraţiei, democraţie plătită atât de scump de poporul român în decembrie 1989.
Vreau, pe această cale, să-mi aduc omagiul faţă de acei "golani", după cum erau numiţi de reprezentanţii puterii din acea vreme, care au luptat cu atâta ardoare pentru ca noi, astăzi, să ne bucurăm de privilegiul de a trăi într-o ţară democratică, şi în care, ca să amintesc doar două din cele mai importante caracteristici ale sale, ne putem bucura de dreptul la proprietate şi de protecţia justiţiei.
Iată că astăzi, o zi cu o aşa importantă semnificaţie pentru lupta împotriva comunismului în România, Guvernul condus de Călin Popescu Tăriceanu îşi va asuma răspunderea pentru un pachet de legi extrem de important, care aduce modificări esenţiale la mai multe legi, deja existente, cele privind regimul proprietăţii în România şi regimul justiţiei, pachet de legi menit să consolideze democraţia şi statul de drept.
În calitate de deputat al României, în numele celor care m-au desemnat să îi reprezint în Parlament şi în baza principiilor democraţiei, astăzi voi vota "DA" pentru adoptarea pachetului de legi privind regimul proprietăţii şi regimul justiţiei, pentru consolidarea democraţiei şi pentru România.
|
|
Domnul Marian Sorin Paveliu:
Declaraţie politică: "Ministrul sănătăţii trebuie să adopte măsuri ferme pentru respectarea Legii Spitalelor şi pentru demiterea funcţionarilor publici superiori care se fac vinovaţi de incompetenţă în elaborarea la timp a actelor normative de punere în aplicare a acestei legi".
Partidul Social Democrat a reuşit în 4 ani de guvernare să bulverseze complet sistemul sanitar prin două metode aplicate cu consecvenţă bună de o cauză mai dreaptă: subfinanţarea grosolană şi managementul de proastă calitate. Pentru că un rău nu vine niciodată singur, funcţionarii Ministerului Sănătăţii, ca şi mulţi alţii din alte ministere, au fost înrădăcinaţi puternic de scaune prin Legea funcţionarului public.
Aşa se face că, pe lângă criza zilniciă a ultimelor 6 luni, generată de asumarea unor cheltuieli imense, care nu se regăsesc în buget, Ministrul sănătăţii trebuie să se confrunte şi cu inerţia unor funcţionari incompetenţi.
Mă voi referi în declaraţia politică de astăzi numai la faptul că legea care reglementează în principal responsabilităţile, modul de finanţare şi de conducere al principalului sector de activitate din sănătate, spitalele, a rămas doar o simplă declaraţie de intenţie, publicată în Monitorul Oficial.
Conform acestei legi, anual, Ministrul sănătăţii trebuie să prezinte Parlamentului un raport din care să reiasă concordanţa dintre nevoile ţării şi numărul de paturi de spital pe fiecare zonă, acest raport reprezentând un instrument de bază în fundamentarea bugetului anual consolidat al sănătăţii.
Guvernul Partidului Social Democrat a eludat această obligaţie în anul 2004.
Solicit pe această cale ca, în conformitate cu prevederile Legii spitalelor, ministrul sănătăţii să prezinte, în faţa Parlamentului, Raportul pe anul 2004, dar şi pe cel din 2003, privind numărul de spitale, numărul de paturi de spital, raportat la numărul de locuitori, gradul de dotare a spitalelor, principalii indicatori de morbiditate şi mortalitate, situaţia acreditării spitalelor publice, zonele şi judeţele ţării în care necesarul de servicii medicale spitaliceşti nu este acoperit, precum şi Planul naţional de paturi pentru anul 2005, alcătuit în funcţie de indicatorii de utilizare şi de mortalitatea, morbiditatea din fiecare zonă.
Având în vedere ignorarea, în cea mai mare parte, a prevederilor Legii spitalelor, pentru a stopa actualele disfuncţionalităţi din spitalele publice, trebuie ca în termen de 30 zile să se facă publice actele normative adecvate, de aplicare a Legii nr.270/2003, şi să se dea dovadă de fermitate, aplicând sancţiunile administrative prevăzute de lege funcţinarilor publici care s-au făcut vinovaţi de tergiversarea elaborării acestor acte normative.
Lunga listă a ordinelor de ministru ce trebuiau emise în baza Legii spitalelor, precum şi Raportul anual pe care ministrul sănătăţii trebuie să-l prezinte Parlamentului, au un impact esenţial asupra modului de alcătuire a bugetului pentru anul 2006, primul alcătuit de Guvernul Tăriceanu în actuala legislatură. Fundamentarea corectă şi concordanţa cu situaţia actuală din domeniul sanitar, inclusiv la nivelul asistenţei medicale spitaliceşti, are un rol esenţial în prevenirea disfuncţionalităţilor din sistemul sanitar, care conduc la suferinţă sau pierderi de vieţi omeneşti.
Astfel, spitalele clinice, care reprezintă aproximativ 25% din totalul spitalelor, consumă aproximativ 75% din bugetul alocat îngrijirilor spitaliceşti. Finanţarea acestor categorii de spitale trebuie să se facă numai în urma negocierii dintre Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării, finalizate printr-un ordin comun. Legea prevede stabilirea prin ordin de ministru a competenţelor fiecărui tip de spital, a numărului de paturi din fiecare secţie, decizii care au certe consecinţe asupra finanţării fiecărui spital în parte.
Pentru a preîntâmpina repetarea unei astfel de situaţii, prin care o lege care reglementează segmentul cel mai important al asistenţei medicale să rămână fără urmări în practică, împreună cu un grup de parlamentari din arcul coaliţiei de la guvernare, am elaborat şi vom propune Parlamentului pentru dezbatere - în regim de urgenţă - un proiect de modificare a Legii spitalelor, care să dea comunităţii locale o mai mare putere de control asupra acestui tip de unităţi sanitare, să impună în conducerea spitalelor manageri dedicaţi exclusiv acestei activităţi, care să asigure o mai mare independenţă financiară a activităţii spitalului, şi care să evidenţieze responsabilităţile şi sancţiunile ce pot fi aplicate în aplicarea legii.
Anexă:
Lista ordinelor de ministru care nu au fost emise în aplicarea Legii pitalelor nr.270/2003, cu modificările şi completările ulterioare.
-
Ordin de ministru privind competenţele fiecărui tip de spital;
-
Ordin privind criteriile pentru desfăşurarea activităţilor de cercetare ştiinţifică medicală;
-
Ordin privind criteriile pentru desfăşurarea activităţilor de învăţământ;
-
Ordin comun al ministrului Sănătăţii şi Familiei şi al ministrului Educaţiei şi Cercetării pentru aprobarea metodologiei de contractare a colaborării dintre spitalele şi instituţiile de învăţământ medical;
-
Ordin pentru aprobarea normelor privind condiţiile de cazare, igienă, alimentaţie şi de prevenire a infecţiilor nosocomiale
-
Ordin privind numărul minim de paturi din secţii sau compartimente ale spitalelor;
-
Ordinul privind aprobarea Planului naţional anual de paturi;
-
Ordin pentru aprobarea institutelor, centrelor medicale clinice şi spitalele clinice care desfăşoară activităţi de cercetare ştiinţifică medicală, care pot avea încă un director general adjunct medical;
-
Ordin pentru aprobarea regulamentului pentru ocuparea funcţiilor de director general, director general adjunct medical, a celorlalte funcţii de director şi a funcţiei de contabil-şef;
-
Ordin privind Metodologia anuală de calcul al indicatorilor de performanţă ai managementului spitalului şi valorile medii naţionale vor fi distribuite de Ministerul Sănătăţii, anual, direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, precum şi ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie.
-
Ordin comun al Ministerului Sănătăţii şi Familiei, Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate privind normele de finanţare a spitalelor clinice şi universitare, în funcţie de complexitatea serviciilor medicale şi a activităţilor de învăţământ.
-
Ordin privind obligaţia de a înregistra, stoca, prelucara şi transmite informaţiile legate de activitatea spitalului;
-
Raport prezentat în faţa Parlamentului României privind:
-
numărul de spitale, pe diferite categorii;
-
numărul de paturi de spital raportat la numărul de locuitori;
-
gradul de dotare a spitalelor;
-
principalii indicatori de morbiditate şi mortalitate;
-
situaţia acreditării spitalelor publice;
-
zonele şi judeţele ţării în care necesarul de servicii medicale spitaliceşti nu este acoperit. Vă mulţumesc.
|
