Sursa: AM POS-T, SMIS
Notă: Sumele certificate în cadrul proiectelor se referă la cheltuieli certificate CE înainte de aplicarea de către ACP a corecției forfetare de 20% potrivit prevederilor HG nr. 1200/2012 privind aplicarea corecțiilor financiare solicitate de CE asupra cheltuielilor finanțate din POS-T (sursa: SMIS)
IV.2 Implementarea proiectelor majore de infrastructură de transport – aspecte generale
O caracteristică specifică a proiectelor majore este că reclamă în mod normal perioade îndelungate de planificare și implementare. Deși de domeniul evidenței, această afirmație merită reluată în contextul prezentei analize, întrucât, ținând cont de ponderea relativă a proiectelor majore la nivelul POS-T, aceasta se constituie într-o explicație rezonabilă pentru dificultățile cu care s-a confruntat implementarea programului în ansamblul său.
În mod tipic, implementarea unui proiect major de infrastructură de transport presupune următoarele etape:
-
Etapa de pre-fezabilitate (poate include sau nu un studiu dedicat în acest sens).
În mod tradițional etapa de pre-fezabilitate vizează identificarea modalității optime din perspectivă tehnică și economică de rezolvare a unei probleme (ex. : deficit de accesibilitate, congestii de trafic sau riscul ridicat de accidente în anumite puncte/secțiuni);
În condițiile existenței unei strategii sectoriale care permite identificarea și prioritizarea necesarului de investiții, parcurgerea etapei de pre-fezabilitate nu este obligatorie;
-
Etapa de fezabilitate
Abordată în mod corespunzător, realizarea unui studiu de fezabilitate pentru un proiect major de infrastructură de transport nu ar trebui să dureze mai puțin de 18 luni, termen ce rezultă din inter-condiționările specifice a principalelor secvențe de activități pe care le presupune, respectiv:
-
analiza alternativelor de traseu - fundamentarea variantei alese – investigații de teren - proiectarea preliminară/conceptuală;
-
obținerea certificatului de urbanism și a avizelor necesare (inclusiv avizul de mediu);
-
analiza cost-beneficiu;
Înțelegerea și abordarea corectă a fiecăreia dintre secvențele de activități mai sus descrise precum și a inter-condiționărilor specifice între acestea (ex: necesitatea revizuirii documentației tehnice la finalul etapei de avizare pentru includerea tuturor cerințelor suplimentare decurgând din cerințele avizatorilor) reprezintă premise esențiale pentru calitatea produsului final. Din perspectiva promotorului proiectului, redactarea unui caiet de sarcini suficient de clar în acest sens precum și alocarea resurselor materiale și de timp necesare sunt obligatorii.
-
Aprobarea Studiului de Fezabilitate
Se realizează pe mai multe paliere administrative, presupunând aprobarea SF de către Consiliul Tehnico-Economic (CTE) al promotorului proiectului, CTE al Ministerului Transporturilor şi Consiliul Inter-Ministerial de avizare al lucrărilor publice de interes național.
După parcurgerea acestei din urma etape indicatorii tehnico-ecomomici ai proiectului asa cum rezulta din Studiul de Fezabilitate se aprobă prin Hotărâre de Guvern, in conformitate cu prevederile Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice.
-
Achiziţia terenurilor
În baza legislației actuale, procesul poate fi demarat după finalizarea etapei de fezabilitate, Guvernul aprobând odată cu indicatorii tehnico-economici și demararea procedurilor de expropriere pe amplasamentul lucrării („coridorul de expropriere”), așa cum rezultă acesta din Studiul de Fezabilitate.
-
Proiectarea
Pentru un proiect major de infrastructură de transport, această etapă nu ar trebui să dureze mai puțin de 12 luni, în special dacă include realizarea proiectelor de relocare/deviere/protejare a rețelelor de utilități afectate.
Realizarea unui proiect tehnic de calitate presupune, de asemenea, alocarea de resurse financiare și de timp adecvate pentru investigațiile de teren (în corelare cu investigațiile realizate la nivel de SF), cu o mențiune particulară pentru pichetarea amplasamentului în vederea identificării de posibile utilități necartate.
-
Execuția lucrărilor de construcții/montaj;
Achiziția publică a serviciilor respectiv lucrărilor presupuse de implementarea unui proiect major se poate realiza în mai multe pachete, în funcție de strategia adoptată în acest sens de promotor (achiziție servicii elaborare SF și PT + achiziție lucrări, achiziție servicii SF + achiziție PT și lucrări, etc.).
Previzionarea (din perspectiva promotorului/managementului Programului Operațional) a duratei de realizare a unui proiect major se poate realiza în mai multe scenarii:
-
Durata minimă teoretic posibilă;
Aceasta ia în calcul toate condiționările tehnice, procedurale și legale relevante dar presupune gestionarea optimă a acestora la toate nivelurile de implementare (promotor, prestatori, executanți, factori externi) atât ca activități independente cât și în raport cu inter-condiționările specifice;
-
Durata medie de implementare;
Stabilirea unei durate medii de implementare se face tot pe baza prezumției unei gestionări optime a condiționărilor tehnice, legale și procedurale dar cu alocarea de rezerve de timp pentru acțiunile/activitățile critice pe baza experienței practice acumulate în acest sens;
-
Durata de implementare în scenariul pesimist;
Presupune alocări de rezerve substanțiale de timp pentru fiecare activitate prin maximizarea șanselor de manifestare și a impactului previzionat al riscurilor. În condițiile curente din România, luând în calcul deficitul de capacitate administrativă și riscurile externe (sistemul de achiziții publice, problemele specifice pe piața de profil și condiționările specifice ce afectează implementarea proiectelor cu impact teritorial), scenariul de bază din perspectiva managementului de program ar fi trebuit să fie cel pesimist.
Aspectele mai sus punctate sunt extrem de importante din perspectiva analizei problemelor cu care s-a confruntat implementarea proiectelor majore, toate fiind în ultimă instanță responsabile de acumularea unor întârzieri importante în implementare. Astfel, trebuie subliniat faptul că orice întârziere se definește exclusiv prin raportarea la o planificare asumată, importanța relativă a acestora în economia implementării unui proiect dar și a POS-T în ansamblul său variind semnificativ în raport cu scenariul de bază ales.
În acest sens, trebuie subliniat faptul că utilizarea ca scenariu de referință a duratei de implementare minime teoretic posibile este contra-productivă din perspectiva managementului de program, devierea de la graficul asumat fiind o cvasi-certitudine. Calendarele optimiste de implementare sunt, de altfel, responsabile și pentru problema incapacității sistemului inter-insituțional de gestiune al POS-T de a produce previzuni financiare realiste, aspect dezbătut în mai mare detaliu în cadrul secțiunii II.3 a prezentului raport.
În ceea ce privește proiectele majore finanțate în cadrul POS-T, trebuie subliniat de la bun început faptul că acestea au fost propuse pentru obținerea finanțării în cadrul Programului în etape destul de avansate ale implementării acestora, impactul pozitiv al măsurilor legale întreprinse de autoritățile române pentru a nu condiționa implementarea fizică de momentul obținerii propriu-zise a finanțării fiind considerabil. Cu toate acestea, din perspectiva impactului problemelor specifice care au afectat implementarea proiectelor majore asupra programului în ansamblul său, relevante sunt inclusiv problemele apărute în etapele anterioare obținerii propriu-zise a finanțării, îndeosebi pentru acele proiecte care au fost de la bun început pregătite în vederea includerii în anvelopa financiară a POS-T.
IV.3 Proiectele Majore finanțate în cadrul POS-T
În cadrul Programului Operațional Sectorial Transporturi au fost aprobate un număr total de 35 de proiecte majore, distribuite după cum urmează:
Tabel 4 Proiecte majore la nivelul fiecărei AP/DMI
EURO
Axă Prioritară/Domeniu Major de Intervenție
|
Nr. crt
|
Cod SMIS
|
Operațiuni individuale
|
Total eligibil contractat (exclusiv contribuție Beneficiar)
|
Beneficiar
|
AP 1 Modernizarea şi dezvoltarea rețelei centrale TEN-T în scopul dezvoltării unui sistem durabil de transport şi integrării acestuia în reţelele de transport ale UE
|
DMI 1.1 Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere de-a lungul rețelei centrale TEN-T
|
1
|
3460
|
Construcţia autostrăzii Cernavodă – Constanţa
|
303.127.056,11
|
CNADNR
|
2
|
3461
|
Construcţia variantei de ocolire Constanţa
|
128.530.289,96
|
CNADNR
|
3
|
7574
|
Construcția autostrăzii Arad – Timișoara (inclusiv varianta de ocolire Arad)
|
235.252.163,27
|
CNADNR
|
4
|
15171
|
Construcția autostrazii Orăștie-Sibiu
|
450.269.736,22
|
CNADNR
|
5
|
13847
|
Construcția autostrăzii Nădlac-Arad
|
166.589.494,56
|
CNADNR
|
6
|
36580
|
Construcția autostrăzii Lugoj – Deva, sectorul Lugoj – Dumbrava de la km 0+000 – km 27+472 și Drumul de legătură în lungime de 11,4 km
|
130.044.361,29
|
CNADNR
|
7
|
49919
|
Construcția autostrăzii Lugoj - Deva Lot 2, Lot 3 si Lot 4 (sectorul Dumbrava - Deva)
|
75.786.379,07
|
CNADNR
|
8
|
26363
|
Construcția Autostrăzii Timișoara – Lugoj și a variantei de ocolire Timișoara la nivel de autostradă
|
131.739.334,87
|
CNADNR
|
9
|
56369
|
Construcţia Autostrăzii Sebeş - Turda
|
111.156.622,68
|
CNADNR
|
10
|
59479
|
Construcția variantei de ocolire Suceava
|
51.286.249,92
|
CNADNR
|
DMI 1.2 Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii feroviare de-a lungul rețelei centrale TEN-T, și dezvoltarea transportului feroviar de călători, inclusiv via rețeaua de transport cu metroul în municipiul București
|
1
|
7546
|
Proiect Pilot Operațional pentru o aplicație ECTS/ERMS nivel 2
|
51.184.740,00
|
CFR
|
2
|
35734
|
Reabilitarea liniei de cale ferată Brașov – Simeria, componenta a Coridorului IV Pan European, pentru circulația trenurilor cu o viteză maximă de 160 km/h, tronsonul Sighișoara - Coșlariu
|
296.227.553,00
|
CFR
|
3
|
40351
|
Lucrari de reabilitare a podurilor de cale ferată de cale ferată peste Dunare - km 152+149+km 165+817 linia de cale ferată București - Constanța, Sucursala Regională de Căi Ferate Constanța
|
14.881.312,00
|
CFR
|
4
|
27073
|
Reabilitarea liniei de cale ferată Frontieră - Curtici - Simeria parte componentă a Coridorului IV Pan - European,pentru circulația trenurilor cu viteză maximă de 160 km/h, tronsonul 1: Frontieră Curtici - Arad - km 614
|
153.230.565,00
|
CFR
|
5
|
56366
|
Magistrala M4. Racordul 2. Secțiunea Parc Bazilescu (PS Zarea) – Străulești
|
64.961.318,00
|
METROREX
|
6
|
56375
|
Îmbunătățirea serviciilor de transport public de călători cu metroul pe Magistrala 2 Berceni Pipera
|
107.641.685,00
|
METROREX
|
7
|
59849
|
Reabilitarea căii ferate București – Constanța, Secțiunile București Nord – București Băneasa și Fetești – Constanța
|
184.503.351,00
|
CFR
|
8
|
28087
|
Reabilitarea liniei de cale ferată Brașov - Simeria, componentă a Coridorului IV Pan - European, pentru circulația trenurilor cu viteză maximă de 160 km/h, tronsonul Coșlariu - Simeria
|
167.213.324,00
|
CFR
|
DMI 1.3 Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport naval de-a lungul rețelei centrale TEN-T şi a canalelor navigabile
|
1
|
43895
|
Modernizare ecluze: Echipamente și instalații - faza I (Redepus)
|
61.017.181,00
|
ACN
|
AP 2 Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii naţionale de transport în scopul dezvoltării unui sistem naţional durabil de transport
|
DMI 2.1 Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere naţionale
|
1
|
7633
|
Reabilitarea DN24,limita de județ Galați-Vaslui-Crasna și DN24B Crasna-Albița
|
43.089.953,26
|
CNADNR
|
2
|
7507
|
Reabilitare DN 1H Zalău - Alesd
|
43.624.473,92
|
CNADNR
|
3
|
13062
|
Reabilitare DN 6 Alexandria Craiova
|
55.770.621,61
|
CNADNR
|
4
|
48809
|
Construcția variantei de ocolire Brașov Tronson I DN1 -DN11, tronson II DN 11-DN 13 și tronson III DN13 – DN1 REDEPUS
|
44.587.922,76
|
CNADNR
|
5
|
49891
|
Reabilitare DN66 Rovinari, Petroșani, km 48+900 - km 26+000
|
40.894.737,24
|
CNADNR
|
6
|
50062
|
Reabilitare DN 56 Craiova Calafat, km 0+000-km 84+020
|
29.340.491,20
|
CNADNR
|
7
|
49918
|
Reabilitare DN 76 (E79) Deva Oradea
|
43.321.860,91
|
CNADNR
|
8
|
56820
|
Reabilitare DN 14 Sibiu – Mediaș - Sighișoara, km 3+500 -51+100 și km 57+500 -89+400
|
29.281.325,39
|
CNADNR
|
9
|
56901
|
Modernizare DN 73 Pitești Câmpulung – Brașov km 13+800 – km 42+850, km 54+050 – km 128 +250
|
13.521.432,56
|
CNADNR
|
10
|
59860
|
Reabilitare DN 1H Zalău - Răstoci km75+446 - km 128+823
|
31.707.009,31
|
CNADNR
|
11
|
59497
|
Reabilitare DN15, Târgu Mureș - Reghin, km 69+500 – km 109+940 și DN 15A, Reghin – Sărățel, km 0+000 – km 46+597
|
37.063.394,21
|
CNADNR
|
12
|
59491
|
Reabilitare DN1C/DN19, DN1C Baia Mare – Livada, km 155+125 – km 200+170; DN1C, Livada – Halemu, km 200+170 – km 216+630; DN19, Satu Mare – Livada, km 135+000 – km 150+000
|
35.591.622,82
|
CNADNR
|
13
|
59488
|
Reabilitare DN 1 C Dej - Baia Mare, km 61+500 - km 147+990
|
62.194.172,57
|
CNADNR
|
DMI 2.2 Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii feroviare naţionale şi a serviciilor pentru călători şi dezvoltarea transportului cu metroul
|
1
|
49611
|
Linia de metrou, Magistrala 5 , Secțiunea Râul Doamnei - Eroilor (PS Opera), inclusiv Valea Ialomiței
|
197.875.295,00
|
METROREX
|
DMI 2.3 Modernizarea şi dezvoltarea porturilor dunărene şi maritime
|
1
|
6589
|
Finalizarea digului de larg în Portul Constanța
|
69.534.260,00
|
APMC
|
DMI 2.4 Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport aerian
|
1
|
54513
|
Dezvoltarea și modernizarea Aeroportului International Iasi – Extras din SF , în vederea executării parțiale a obiectivului Modernizare – Modul I – etapa intermediară – pista 2400 m – extindere suplimentară platformă parcare aeronave si terminal pasageri 2
|
36.596.167,44
|
Aeroport Iași
|
Sursa: AM POS-T, Contracte de finanțare, note de aprobare a fazării
Notă: Valorile contractate sunt actualizate la data prezentului raport (inclusiv din notele de aprobare a fazării în situațiile în care procesul de fazare nu s-a finalizat). Operațiunea „Reabilitare DN 1 C Dej - Baia Mare, km 61+500 - km 147+990” nu a fost contractată până la data prezentei, cifra din tabel reflectând valoarea eligibilă a acesteia conform draft-ului de contract de finanțare.
Dintre acestea, un număr de 19 au fost finalizate, alte 16 făcând obiectul fazării după cum se va detalia în continuare.
IV.3.1 Proiecte Majore finalizate
Lista proiectelor majore finanțate în cadrul POS-T care au fost finalizate până la data prezentului raport este prezentată în continuare:
Tabel 4 Proiecte majore finalizate
EURO
Nr. Crt.
|
Cod SMIS
|
Proiecte majore finalizate POS-T
|
Total eligibil contractat (exclusiv contribuție Beneficiar)
|
Beneficiar
|
1
|
3460
|
Construcția autostrăzii Cernavodă-Constanța
|
303.127.056,11
|
CNADNR
|
2
|
3461
|
Construcția variantei de ocolire Constanța
|
128.530.289,96
|
CNADNR
|
3
|
15171
|
Constructia autostrăzii Orăștie-Sibiu
|
450.269.736,22
|
CNADNR
|
4
|
13847
|
Constructia autostrăzii Nădlac-Arad
|
166.589.494,56
|
CNADNR
|
5
|
36580
|
Construcția autostrăzii Lugoj – Deva, sectorul Lugoj – Dumbrava de la km 0+000 – km 27+472 și Drumul de legătură în lungime de 11,4 km
|
130.044.361,29
|
CNADNR
|
6
|
7574
|
Construcția autostrăzii Arad - Timișoara (inclusiv varianta de ocolire Arad) 2
|
235.252.163,27
|
CNADNR
|
7
|
27073
|
Reabilitarea liniei de cale ferată Frontieră - Curtici - Simeria parte componentă a Coridorului IV Pan - European,pentru circulația trenurilor cu viteză maximă de 160 km/h, tronsonul 1: Frontieră Curtici - Arad - km 614
|
153.230.565,00
|
CFR
|
8
|
59849
|
Reabilitarea căii ferate București - Constanța, secțiunile București Nord - București Băneasa și Fetești - Constanța
|
184.503.351,00
|
CFR
|
9
|
7546
|
Proiect Pilot Operațional pentru o aplicație ECTS/ERTMS nivel 2
|
51.184.740,00
|
CFR
|
10
|
43895
|
Modernizare ecluze: Echipamente și instalații - faza I (Redepus)
|
61.017.181,00
|
ACN
|
11
|
7633
|
Reabilitarea DN24, limita de județ Galați-Vaslui-Crasna și DN24B Crasna-Albița
|
43.089.953,26
|
CNADNR
|
12
|
7507
|
Reabilitare DN 1H Zalău - Aleșd
|
43.624.473,92
|
CNADNR
|
13
|
56820
|
Reabilitare DN 14 Sibiu – Mediaș - Sighișoara, km 3+500 -51+100 și km 57+500 -89+400
|
29.281.325,39
|
CNADNR
|
14
|
59860
|
Reabilitare DN 1H Zalău - Răstoci km75+446 - km 128+823
|
31.707.009,31
|
CNADNR
|
15
|
59497
|
Reabilitare DN15, Târgu Mureș - Reghin, km 69+500 – km 109+940 și DN 15A, Reghin – Sărățel, km 0+000 – km 46+597
|
37.063.394,21
|
CNADNR
|
16
|
59491
|
Reabilitare DN1C/DN19, DN1C Baia Mare – Livada, km 155+125 – km 200+170; DN1C, Livada – Halemu, km 200+170 – km 216+630; DN19, Satu Mare – Livada, km 135+000 – km 150+000
|
35.591.622,82
|
CNADNR
|
17
|
59488
|
Reabilitare DN 1 C Dej Baia Mare, km 61+500- km 147+990
|
62.194.172,57
|
CNADNR
|
18
|
6589
|
Finalizarea digului de larg în Portul Constanța
|
69.534.260,00
|
APMC
|
19
|
54513
|
Dezvoltarea și modernizarea Aeroportului International Iasi – Extras din SF , în vederea executării parțiale a obiectivului Modernizare – Modul I – etapa intermediară – pista 2400 m – extindere suplimentară platformă parcare aeronave si terminal pasageri 2
|
36.596.167,44
|
Aeroportul Iași
|
TOTAL
|
2.252.431.317
|
|
Sursa: AM POS-T, Contracte de finanțare
Notă: Valorile contractate sunt actualizate la data prezentului raport. Operațiunea „Reabilitare DN 1 C Dej - Baia Mare, km 61+500 - km 147+990” nu a fost contractată până la data prezentei, cifra din tabel reflectând valoarea eligibilă a acesteia conform draft-ului de contract de finanțare.
IV.3.2 Proiecte majore fazate
Lista proiectelor majore finanțate în cadrul POS-T care au fost fazate în vederea finalizării în perioada 2014 – 2020 este prezentată în continuare:
Tabel 4 Proiecte majore fazate
EURO
Crt.
|
Cod SMIS
|
Proiecte majore fazate POS-T
|
Total eligibil
contractat (faza I)
|
Beneficiar
|
1
|
26363
|
Construcția Autostrăzii Timișoara – Lugoj și a variantei de ocolire Timișoara la nivel de autostradă
|
131.739.334,87
|
CNADNR
|
2
|
49919
|
Construcția autostrăzii Lugoj - Deva Lot 2, Lot 3 si Lot 4 (sectorul Dumbrava - Deva)
|
75.786.379,07
|
CNADNR
|
3
|
56369
|
Construcția autostrăzii Sebeș Turda
|
111.156.622,68
|
CNADNR
|
4
|
28087
|
Reabilitarea liniei de cale ferată Brașov - Simeria, componentă a Coridorului IV Pan - European, pentru circulația trenurilor cu viteză maximă de 160 km/h, tronsonul Coșlariu - Simeria
|
167.213.324,00
|
CFR
|
5
|
35734
|
Reabilitarea liniei de cale ferată Brașov – Simeria, componenta a Coridorului IV Pan European, pentru circulația trenurilor cu o viteză maximă de 160 km/h, tronsonul Sighișoara - Coșlariu
|
296.227.553,00
|
CFR
|
6
|
56366
|
Magistrala M4. Racordul 2. Secțiunea Parc Bazilescu (PS Zarea) – Străulești
|
64.961.318,00
|
METROREX
|
7
|
56375
|
Îmbunătățirea serviciilor de transport public de călători cu metroul pe Magistrala 2 Berceni Pipera
|
107.641.685,00
|
METROREX
|
8
|
13062
|
Reabilitare DN 6 Alexandria - Craiova
|
55.770.621,61
|
CNADNR
|
9
|
48809
|
Construcția variantei de ocolire Brașov Tronson I DN1 - DN11, tronson II DN 11-DN 13 și tronson III DN13 – DN1
|
44.587 922,76
|
CNADNR
|
10
|
49891
|
Reabilitare DN66 Rovinari, Petroșani, km 48+900 - km 26+000
|
40.894.737,24
|
CNADNR
|
11
|
50062
|
Reabilitare DN 56 Craiova Calafat, km 0+000-km 84+020
|
29.340.491,20
|
CNADNR
|
12
|
49918
|
Reabilitare DN 76 (E79) Deva Oradea
|
43.321.860,91
|
CNADNR
|
13
|
56901
|
Modernizare DN 73 Pitești Câmpulung – Brașov km 13+800 – km 42+850, km 54+050 – km 128 +250
|
13.521.432,56
|
CNADNR
|
14
|
49611
|
Linia de metrou, Magistrala 5 , Secțiunea Râul Doamnei - Eroilor (PS Opera), inclusiv Valea Ialomiței
|
197.875.295,00
|
METROREX
|
15
|
59479
|
Construcția variantei de ocolire a Municipiului Suceava
|
51.286.249,92
|
CNADNR
|
16
|
40351
|
Lucrari de reabilitare a podurilor feroviare - km 152+149+km 165+817 linia de cale ferată București - Constanța, Sucursala Regională de Căi Ferate Constanța (poduri Dunarene)
|
14.881.312.00
|
CFR
|
TOTAL
|
1.137.575.360
|
|
Sursa: AM POS-T, Contracte de finanțare, note de aprobare a fazării
Notă: Valorile contractate sunt actualizate la data prezentului raport (inclusiv din notele de aprobare a fazării în situațiile în care procesul de fazare nu s-a finalizat).
Informații privind proiectele majore (finalizate și fazate) în formatul și la nivelul de detaliu solicitat prin regulamentele comunitare relevante se regăsesc în anexele la prezentul raport.
IV.4 Probleme întâmpinate în implementarea proiectelor majore și măsuri întreprinse
Având în vedere ponderea relativă a proiectelor majore la nivelul POS-T, problemele specifice întâmpinate în implementarea acestora au avut un impact la nivelul întregului Program, cele mai importante dintre acestea fiind abordate în cadrul secțiunii 2.3.
În aceste condiții, vom prezenta în continuare lista problemelor specifice privind implementarea proiectelor majore pentru principalele etape ale ciclului de proiect.
Tabel 4 Principalele probleme întâlnite în implementarea proiectelor majore și măsurile luate
Etapă principală
|
Problemă specifică
|
Măsuri întreprinse
|
Studiu de fezabilitate/proiectare
|
Caiete de sarcini lacunare/incomplete
|
Măsuri de standardizare a documentațiilor de atribuire și de întărire a capacității instituționale a Beneficiarilor.
|
Resurse de timp și financiare prea mici alocate
|
Întărirea capacității instituționale a Beneficiarilor.
|
Baze de date geografice incomplete/neintegrate
|
Risc extern. Se estimează că măsurile cu caracter orizontal întreprinse vor produce rezultate pe termen mediu/lung.
|
Blocaje în raport cu avizele/acordurile/autorizațiile emise de terți
|
Intervenții la nivel legislativ pentru simplificarea procesului
|
Management ineficient al contractelor de servicii
|
Măsuri de standardizare a documentațiilor de atribuire și de întărire a capacității instituționale a Beneficiarilor.
|
Nivel scăzut de performanță al prestatorilor de servicii
|
Risc extern. Depășirea efectelor crizei și promovarea noii legislații de achiziții publice reprezintă premize importante pentru diminuarea în viitor a impactului acestei probleme.
|
Achiziția publică de servicii/lucrări
|
Calitate scăzută a documentațiilor de atribuire
|
Măsuri de standardizare a documentațiilor de atribuire și de întărire a capacității instituționale a Beneficiarilor, inclusiv consiliere metodologică în domeniul achizițiilor publice.
|
Număr foare ridicat de contestații și durata mare de soluționare a acestora
|
Risc extern. S-a acționat în sensul minimizării contestațiilor provenind din calitatea scăzută a documentațiilor de atribuire/desfășurarea necorespunzătoare a procesului de evaluare și selecție (măsuri de standardizare a documentațiilor de atribuire și de întărire a capacității instituționale a Beneficiarilor, inclusiv consiliere metodologică în domeniul achizițiilor publice).
|
Execuție lucrări
|
Contracte excesiv de dezechilibrate sau neclare în ceea ce privește distribuția riscului
|
Măsuri de standardizare a documentațiilor de atribuire/promovarea unor modele de contract
|
Calitate scăzută a documentațiilor tehnice care fac parte din contracte
|
În condițiile în care toate aspectele menționate în raport cu etapele Studiu de Fezabilitate/Proiect Tehnic de concretizează în realizarea unor documentații de calitate slabă, măsurile enumerate mai sus sunt relevante și pentru acest punct.
|
Indisponibilitatea amplasamentului
|
Măsuri de simplificare a cadrului legal. Îmbunătățirea capacității administrative a Beneficiarilor.
|
Management ineficient al Modificărilor
|
Măsuri de îmbunătățire a capacității administrative a Beneficiarilor. Instrucțiuni și clarificări ale modului de abordare și tratament al Modificărilor.
|
Management de contract ineficient
|
Măsuri de îmbunătățire a capacității administrative a Beneficiarilor.
|
Nivel scăzut de performanță al Antreprenorilor
|
Risc extern. Depășirea efectelor crizei și promovarea noii legislații de achiziții publice reprezintă premize importante pentru diminuarea în viitor a impactului acestei probleme.
|
Falimentul unor operatori economici angajați în cadrul contractelor
|
Risc extern.
|
IV.5 Funcționalitatea proiectelor majore din portofoliul POS-T
În plus față de informațiile cu caracter general privind modul de abordare al funcționalității proiectelor prevpzute la secțiunea II.1.1.5, în cele ce urmează va fi detaliată situația acelor operațiuni finanțate în cadrul POS-T în cazul cărora unele lucrări auxiliare/minore nu au fost finalizate sau ridică o serie de probleme specifice, după cum urmează:
1. Construcția variantei de ocolire Constanța (cod SMIS 3461)
Construirea variantei de ocolire a Municipiului Constanta are ca rezultat evitarea tranzitării orașului de către participanții la trafic, în special de traficul greu, descongestionarea traficului pe arterele intens circulate din municipiu, sporirea considerabilă a capacității de circulație, reducerea nivelului de poluare din mediul urban și îmbunătățirea legăturilor de pe acest traseu.
În conformitate cu prevederile Contractului de finanțare, obiectivul principal al proiectului constă în proiectarea și construcția a 21,775 km de drum cu profil de autostradă (2x2).
Construcția autostrăzii variantei de ocolire Constanta era prevăzută să ajute la îndeplinirea următoarelor obiective socio-economice specifice:
-
Construcția, până în 2013, a 21,775 km de infrastructură rutieră modernă între localitățile Ovidiu și Agigea, terminându-se la Poarta 9 a Portului Constanta, ce va acoperi cererea de transport rutier prognozată;
-
Reducerea, până în 2013, a numărului accidentelor grave cu 40% și a numărului accidentelor fatale cu 60%, pentru traficul în zona urbană Constanța;
-
Reducerea, până în 2013, a timpului de călătorie între București și Constanța de la 150 minute la 111 minute;
-
Reducerea, până în 2013, a impactului asupra mediului și asupra condițiilor de trai pentru o populație de aprox. 550.000 persoane, care locuiește în prezent în zona metropolitană Constanța.
În momentul de față, obiectivul general al proiectului a fost atins ținând cont atat de deschiderea traficului, în data de 15.07.2013, cat si de următoarele aspecte:
-
Circulația in Municipiul Constanta a fost decongestionată prin preluarea traficului (atât cel greu cât și cel turistic) de către noua investiție;
-
Au fost finalizate lucrările aferente infrastructurii rutiere pe întreaga lungime de 21,775 km, fiind deschise traficului și utilizate încă din anul 2012;
-
S-a redus timpul de călătorie;
-
S-a diminuat impactul asupra mediului;
-
S-a redus numărul accidentelor și, din informațiile avute, accidentele înregistrate nu au avut drept cauză lucrările rămase de executat.
Considerăm că lucrările rămase de executat, respectiv două pasaje de supra-traversare (de interes local), Centrul de Întreținere și Coordonare, două spații de servicii și două noduri rutiere nu sunt în măsură să afecteze gradul de atingere al obiectivelor proiectului.
Recensământul de trafic și evidența accidentelor rutiere conduc la concluzia că lucrările rămase de executat nu aduc atingere asupra îndeplinirii indicatorilor din contractul de finanțare.
Nu în ultimul rând, nu au fost certificate/cerute la rambursare niciun fel de cheltuieli aferente obiectivelor/lucrărilor rămase de finalizat.
2. Construcţia autostrăzii Orăştie – Sibiu (cod SMIS 15171)
Proiectul urmărește construcția unui sector rutier la standard de autostradă (2x2) pe traseul Orăștie – Sibiu, în lungime de 82,20 km care va evita tranzitarea localitatilor în special de traficul greu, va diminua cu 20% numărul accidentelor şi va reduce timpul mediu de calatorie dintre Orăştie şi Sibiu de la 71 la 56 minute.
Construcția celor 82,20 km de autostradă a fost împărțită în 4 loturi, astfel:
Tabel nr. 4-7 Construcția Autostrăzii Orăștie – Sibiu: stadiul actual
Lot
|
Lungime
|
Dată recepţie/deschidere trafic
|
1
|
24,11 km
|
17.12.2013
|
2
|
19,745 km
|
18.12.2013
|
3
|
22,11 km
|
13.11.2014 (proces verbal de predare preluare a lucrărilor executate in vederea deschiderii traficului rutier)
10.10.2016 (re-deschiderea traficului după realizarea remedierilor de către Beneficiar)
|
4
|
16,235 km
|
15.05.2014
|
În momentul de față, loturile 1, 2 si 4 se află în perioada de notificare a defectelor. Pentru Lotul 3 a fost solicitată expertizarea calității lucrărilor și identificarea lucrărilor necesare pentru finalizarea acestui tronson. Remedierile ce au fost identificate ca necesare pentru exploatarea în siguranță a acestui tronson de autostradă au fost efectuate în regie proprie de CNADNR, rezultatul acestui efort fiind re-deschiderea traficului și darea în funcțiune, astfel, a întregului tronson începând cu data de 10.10.2016.
Gradul de atingere a indicatorilor individuali ai proiectului este prezentată în format tabelar mai jos.
Tabel nr. 4-8 Construcția Autostrăzii Orăștie – Sibiu: situația indicatorilor de proiect
Indicator de Proiect
|
UM
|
Valoarea țintă
|
Valoarea efectivă
|
Stadiu actual
|
Lungime drum nou construit
|
km
|
82,07
|
82,200
|
realizat
|
Poduri noi
|
buc
|
9
|
11
|
realizat
|
Pasaje
|
buc
|
25
|
27
|
realizat
|
Viaducte
|
buc
|
3
|
3
|
realizat
|
Noduri rutiere
|
buc
|
8
|
8
|
realizat
|
Zone de servicii
|
buc
|
4
|
3
|
Zona de servicii de pe lotul 3 nu a fost realizată
|
Centre de întreținere
|
buc
|
2
|
2
|
realizat
|
Tunel
|
buc
|
|
1
|
realizat
|
Parcare inteligentă
|
cuc
|
|
1
|
realizat
|
În contextul curent, se poate afirma că obiectivul general al proiectului a fost realizat ținând cont de următoarele aspecte:
-
Traficul este deschis pe întreaga lungime a autostrăzii;
-
S-a redus timpul de călătorie si s-a realizat conexiunea cu varianta de ocolire Orăștie;
-
S-a redus numărul de accidente din localitățile tranzitate de DN 7;
-
Lucrările rămase de executat – zona de servicii de pe lotul 3 – nu afectează desfășurarea normală a traficului;
-
Sistemul ITS a fost finalizat pe loturile 1, 2 (testare locală a funcționalității) și 4. Nefinalizarea sistemului pe Lotul 3 nu permite conectarea sistemului de pe loturile 1 si 2 la Centrul de comandă și întreținere care este pe Lotul 4 dar nefuncționarea acestuia nu a influențat siguranța traficului până în prezent;
Atât Beneficiarul cât și AM POS-T sunt pe deplin conștienți de necesitatea finalizării tuturor lucrărilor rămase încă de executat în cadrul acestei operațiuni, fiind solicitat un calendar clar de acțiuni în acest sens care va fi prezentat în cel mai scurt timp posibil.
3. Reabilitarea liniei de cale ferata Frontiera-Curtici-Simeria parte Componenta a Coridorului IV Pan-European, pentru circulatia trenurilor cu viteza maxima de 160 km/h, tronsonul 1: Frontiera Curtici-Arad-km 614 (cod SMIS 27073)
Obiectivul proiectului a constat în reabilitarea a 41,185 km de linie de cale ferată între frontiera româno-ungară și km 614, incluzând toate structurile conexe și lucrările auxiliare pentru asigurarea unei viteze maxime pentru trenurile de călători de 160 km/h, conform parametrilor AGC (Acordul european pentru marile linii internaționale de cale ferată) și a unei viteze maxime a trenurilor de marfă de 120 km/h, conform standardelor AGTC (Acordul european privind marile linii de transport internațional combinat și instalații conexe).
Proiectul contribuie la realizarea obiectivelor POS-T TEN-T22 în special prin:
-
Asigurarea interoperabilităţii prin implementarea TSI, în special în ceea ce priveşte: sarcina pe osie, gabarit, lungimea liniilor secundare, facilităţi pentru persoanele cu handicap, implementare ERTMS/ETCS Nivel 2;
-
Creşterea vitezei de circulaţie la 160 km/h pentru trenurile de călători şi 120 km/h pentru trenurile de marfă pe întreaga secţiune, cu excepţia zonei din staţia Arad, în prezent viteza de circulaţie fiind de 45-90km/h;
-
Reducerea timpului de călătorie: de la 50 min la 40 min pentru trenurile locale de călători, respectiv cu 20%, de la 38 minute la 20 minute pentru trenurile de lung parcurs de călători respectiv cu 31,6%, de la 41 minute la 26 minute pentru trenurile de marfă, respectiv cu 36,6%;
-
Generarea numărului de noi locuri de muncă în proporție de 5% din valoarea investiției;
-
Reducerea costurilor pentru infrastructură operare și întretinere cu 20,75%;
-
Reducerea costurilor de operare si întreţinere a trenurilor cu 6,3%;
-
Reducerea costurilor de operare a autovehicolelor cu 5,55% (3,77% pentru transportul de călători si 1,78% pentru transportul de marfă);
-
Reducerea impactului asupra mediului cu 3% prin redirecționarea traficului auto către cel feroviar;
-
Creșterea indicatorului: valoare timp economisit cu 28,1%;
-
Reducerea cu 3,13% a costurilor provocate de accidentele auto;
-
Mărirea capacității de tranzit în Frontieră prin dublarea liniei între Frontieră și stația Curtici.
Lucrările au constat în dubarea secțiunii de linie simplă Curtici-Frontieră, modernizarea liniilor principale și liniilor din stații, înlocuirea podețelor, construcția de pasarele, peroane și copertine în Arad și Sofronea, instalarea sistemului ERTMS Nivel2, GSM-R, înlocuirea catenarei și modernizarea substației de tracțiune Sofronea, construirea unei noi clădiri de mentenanță în stația Arad, construcția de panouri fonoabsorbante.
Lucrările din cadrul proiectului sunt finalizate și receptionate în conformitate cu prevederile contractuale excepție făcând subsistemele GSM-R și ETCS care se află în etapa de testare operațională. Etapa de testare a început după finalizarea lucrărilor de execuție, testele de laborator fiind realizate în proporție de 40%, iar ulterior acestei etape va începe testarea dinamică pe teren cu o locomotivă dotată corespunzător. Pentru testele dinamice ale ambelor subsisteme este necesară o locomotivă dotată cu echipament (OBU-On Board Unit). Având în vedere faptul că nicio locomotivă din parcul CFR Călători nu corespunde integral cerințelor sistemului ERTMS nivel 2 așa cum a fost el implementat pentru a fi solicitată pentru teste, aceasta va trebui adusă de la alte administrații de cale ferată, fapt care va produce o temporizare a activităților de testare (8 martie 2017 este data estimativă de începere a testelor cu această locomotivă).
După data de 1 septembrie 2016 s-a pus în funcțiune instalația de semnalizare pe tot proiectul.
La această dată proiectul este funcțional pentru toate mijloacele de tracțiune aflate în uz, respectiv se utilizează sistemul de semnalizare clasic așa cum a fost proiectat (cu trepte multiple de viteză și Bloc de Linie Automat Integrat). După finalizarea testelor subsistemelor GSM-R si ETCS nivel 2 acestea vor fi recepționate și puse în exploatare.
În prezent, prin recepționarea lucrărilor și punerea în funcțiune a instalației de semnalizare pe tot proiectul sunt atinși parametrii de viteză proiectați.
În acest condiții, proiectul poate fi considerat funcțional în ansamblul său, obiectivele strategice ale acestuia fiind atinse în totalitate.
4. Reabilitare DN1C Dej – Baia Mare km 61+500 km 147+900 (Cod SMIS 59488)
Drumul Național 1C, clasificat ca drum european E58, se desfășoară pe teritoriul Județelor Cluj, Sălaj, Maramureș si Satu Mare. Sectorul de reabilitat începe la km 61+500 după ieșirea din orașul Dej, intersecția cu DN17 și se termină la km 148+140 în orașul Baia Mare, desfășurându-se pe teritoriul județelor Cluj, Sălaj si Maramureș, si totodată asigură legătura acestora la granițele cu Ucraina (prin Satu Mare, Halmeu).
Obiectivul principal al proiectului constă în execuția unor lucrări de reabilitare a unui drum național în zona de nord - vest a României în lungime de 86,49 km care permite îmbunătățirea transportului de mărfuri si pasageri, contribuind astfel în mod direct la dezvoltarea economică. Pentru participanții la trafic, aceste obiective includ îmbunătățirea performanței coridorului de drum prin mărirea vitezei de deplasare, prin reducerea costurilor de exploatare, a numărului de accidente și prin îmbunătățirea confortului în timpul călătoriei.
Obiectivele proiectului sunt în strânsă convergență cu realizarea obiectivului general al POS-T și anume:
-
Reabilitarea a 86,49 km de drum național intre orașele Dej și Baia Mare;
-
Reducerea, până în anul 2015, a costurilor de operare a vehiculelor pe DN 1C, Dej - Baia Mare, prin reabilitarea acestui drum, şoferii vor economisi timp şi energie şi vor reduce cheltuielile cu combustibilul şi cheltuielile de întreţinere auto;
-
Facilitarea cooperării inter-regionale, dobândirea de investiţii interne şi externe, creşterea întreprinderilor / competitivităţii companiilor şi a mobilităţii forţei de muncă, şi, prin urmare, o dezvoltare mai rapidă a regiunii;
-
Îmbunătăţirea accesibilităţii in regiune şi a serviciilor de mobilitate a populaţiei, bunurilor şi în scopul de a stimula creşterea economică durabilă - prin facilitarea fluxului de trafic în zonele de tranzit;
-
Reducerea numărului de accidente rutiere grave pe sectorul DN 1C.
Analizând stadiul proiectului considerăm că obiectivul general a fost realizat prin îndeplinirea indicatorilor de rezultat, ținând cont de următorele aspecte:
-
Recepția la terminarea lucrărilor s-a făcut în data de 09.07.2013
-
Au fost finalizate lucrările aferente infrastructurii rutiere, în anul 2015 fiind realizat auditul de siguranța;
-
Reducerea timpului de călătorie, implicit a costurilor de operare a vehiculelor;
-
A fost îmbunătățită accesibilitatea în regiune, fapt ce a contribuit la atragerea de investiții și implicit la creșterea economică durabilă;
-
Lucrările rămase de executat nu afectează obiectivele proiectului.
La acest moment stadiul lucrărilor rămase de executat se prezintă după cum urmează:
Tabel nr. 4-9 Reabilitare DN 1C Dej – Baia Mare – Lucrări rămase de executat
Lucrări rămase de executat
|
Măsuri asigurate de beneficiar în vederea finalizării
|
Execuție parcări de lungă durată
|
Detaliile de execuție urmează a fi avizate in CTE. Decizia de expropriere a fost emisă, lucrările fiind în curs de autorizare. Termen estimat pentru începerea lucrărilor: primăvara anului 2017 (având în vedere condițiile meteo)
|
Consolidare drum în zone cu instabilitate a terenului
|
A fost finalizată execuția piloților forați pe zona km 108+175 – km 108 + 215 și km 108+250 – km 108+305.
A fost executată platforma de forare pentru zona km 108+400.
Execuția lucrărilor pe timp de iarnă a fost autorizată de beneficiarul local și de Poliția Rutieră, totuși fiind condiționată de condițiile meteo.
|
Aspectele mai sus descrise concordă în a susține poziția potrivit căreia operațiunea în discuție poate fi calificată ca funcțională, lucrările rămase de executat neavând impact asupra obiectivelor generale ale acesteia.
5. „Reabilitare DN1C/19; DN 1C Baia Mare - Livada, km 155+125 - km 200+170; DN1C Livada - Halmeu, km 200+170 - km 216+630; DN19 Satu-Mare - Livada, km 135+000 - km 150+000” (cod SMIS 59491)
Obiectivul principal al proiectului constă în execuția unor lucrări de reabilitare a unui drum național în zona de nord - vest a României în lungime de 76,505 km care sa permită îmbunătățirea transportului de mărfuri si pasageri contribuind astfel la dezvoltarea economică.
Pentru participanții la trafic, aceste obiective includ îmbunătățirea performantei coridorului de drum prin mărirea vitezei de deplasare, prin reducerea costurilor de exploatare, a numărului de accidente si prin îmbunătățirea confortului în timpul călătoriei.
Reabilitarea DN 1C și DN 19 asigură un acces rutier facil și rapid pentru toți participanții la traficul din zona străbătută, precum și pentru cetățenii localităților situate în zonele adiacente drumului național. Prin realizarea reabilitării DN 1C si DN 19 se va îmbunătăți starea tehnică a drumurilor și se vor îmbunătăți condițiile de siguranță a traficului, ceea ce va conduce la reducerea costurilor de operare a vehiculelor și la scăderea numărului de accidente.
Obiectivele specifice ale proiectului sunt:
-
sporirea capacității de circulație prin mărirea fluenței traficului;
-
decongestionarea traficului din zonă;
-
realizarea unui confort mărit pentru participanții Ia trafic;
-
îmbunătățirea siguranței circulației;
-
reducerea numărului de accidente;
-
îmbunătățirea mediului din zonă prin reducerea noxelor și a poluării sonore;
-
reducerea costurilor de operare a vehiculelor cu aproximativ 5%.
Proiectul constă în următoarele:
-
reabilitarea DN 1C, si DN 19 pe o lungime totala de 76,505k m
-
extinderea pãrţii carosabile la o lãţime de 7,00 m și o platformă de 8,00-9,00 m;
-
refacerea sistemului de colectare şi evacuare a apelor pluviale;
-
asigurarea elementelor de siguranţa circulaţiei în conformitate cu legislaţia actuală
-
consolidarea sau înlocuirea podurilor existente in funcție de starea tehnica a acestora.
Stadiul curent al indicatorilor proiectului este prezentat în tabelul de mai jos:
Tabel nr. 4-10 Reabilitare DN1C/19: situația indicatorilor de proiect
Indicator
|
Valoare țintă
|
Stadiu actual
|
Lungime drum reabilitat
|
76,505 km
|
Realizat
|
Poduri reabilitate
|
14 buc.
|
Realizat
|
Intersecții
|
37 buc.
|
Realizat
|
Intersecții la nivel cu calea ferată
|
3 buc.
|
Parțial realizat (este necesară reabilitarea intersecției CF în Vama Halmeu)
|
Analizând stadiul proiectului considerăm că obiectivul general a fost realizat prin îndeplinirea indicatorilor de rezultat, ținând cont de următorele aspecte:
-
Recepția la terminarea lucrărilor s-a făcut în data de 22.10.2015;
-
Au fost finalizate lucrările aferente infrastructurii rutiere, traficul nu a fost inchis pe perioada lucrărilor, s-a circulat pe un singur sens in zonele unde se executau lucrări;
-
Reducerea timpului de călătorie, implicit a costurilor de operare a vehiculelor;
-
A fost îmbunătățită accesibilitatea în regiune, fapt ce a contribuit la atragerea de investiții și implicit la creșterea economică durabilă;
-
Lucrările rămase de executat nu afectează obiectivele proiectului.
La acest moment stadiul lucrărilor rămase de executat, conform informațiilor transmise de beneficiar, este următorul:
Tabel nr. 4-11 Reabilitare DN1C/19 – Lucrări rămase de executat
Lucrări rămase de executat
|
Măsuri asigurate de beneficiar
|
Execuție parcări de lungă durată
|
Proiectul tehnic pentru parcarea de lungă durată a fost înaintat către Inginer spre verificare și aprobare
|
Trecerea la nivel cu calea ferată în vama Halmeu
|
A fost depusă documentația pentru obținerea avizului CFR necesar obținerii Autorizației de construire
|
Finalizarea șanțurilor în localități
|
Proiectantul a emis Dispoziția de Santier privind execuția șanțurilor și a fost înaintată Inginerului spre aprobare
|
Trotuare în localități
|
Proiectantul a emis Dispoziția de Șantier privind execuția trotuarelor și a fost înaintată Inginerului spre aprobare
|
Accese la proprietăți
|
Finalizate
|
Amenajarea drumurilor laterale
|
Finalizate
|
IV.6 Modificări în lista indicativă a proiectelor majore
După cum s-a precizat în mai multe rânduri, modificările în lista indicativă a proiectelor majore au reflectat evoluția în timp a implementării acestora precum și măsurile active de management întreprinse de AM (extinderea domeniului de eligibilitate pentru DMI nr. 1.2 și 2.2, promovarea de proiecte de rezervă și proiecte retrospective).
O comparație între lista indicativă avută în vedere la momentul promovării Programului și proiectele majore aprobate pentru finanțare în cadrul acestuia pune în evidență următoarele aspecte:
-
Printre proiectele majore promovate în cadrul Programului se regăsesc 11 proiecte din totalul de 22 din lista indicativă avută în vedere la momentul elaborării acestuia;
-
De asemenea, au fost promovate un număr de 24 proiecte majore care nu se regăseau în lista inițială.
Având în vedere faptul că toate cerințele specifice privind contribuția operațiunilor selectate la obiectivele priorității/programului au fost îndeplinite în mod corespunzător pentru fiecare proiect, discrepanța dintre lista indicativă inițială și lista finală a proiectelor majore finanțate nu poate fi considerată ca reprezentând o problemă în sine.
Dostları ilə paylaş: |
