2009 cuprins contextul

Concluzii şi recomandări din analiza demografiei regiunii

• 
  Evoluţia structurii pe grupe de vârstă a populaţiei judeţului Gorj relevă apariţia unui proces lent, dar constant de îmbătrânire demografică cu implicaţii negative pentru economie şi societate, fenomen caracteristic datorită ratei scăzute a natalităţii, ce contribuie în mod direct la reducerea ponderii populaţiei tinere.
  
• 
  Distribuţia pe medii a populaţiei totale în anul 2005 a pus în evidenţă preponderenţa populaţiei rurale 52,48%, faţă de populaţia din mediul urban, ce însumează 47,52 % impune acordarea unei atenţii sporite pentru a asigura accesul populaţiei din mediul rural la Învăţământul Profesional şi Tehnic în condiţii optime.
  
• 
  Dintr-un total de 2.306.450 persoane la nivelul anului 2005, femeile din Oltenia reprezintă 1.175.038 (50,95%), ceea ce implică asigurarea unor calificări specifice populaţiei feminine;
  

• 
  În ceea ce priveşte structura etnică a populaţiei, în special procentul ridicat de populaţie rroma, trebuie luate măsuri pentru a asigura accesul egal la educaţie prin programe de sprijin pentru grupurile dezavantajate şi menţinerea acestora în sistemul TVET până la obţinerea unui certificat de competenţe profesionale.
  

Concluzii şi recomandări din analiza economică a regiunii

La proiectarea planului de şcolarizare se vor avea în vedere trendurile sectoarelor economice, evoluţia demografică a populaţiei şcolare şi datele oferite de piaţa muncii cu tendinţele de creştere sau descreştere a cererii de locuri de muncă, pe sectoare economice.

a) Scăderi ale trendului ocupaţional pe principalele sectoare economice:

Cea mai accentuată scădere a ocupării se relevă în agricultură, vânătoare şi silvicultură şi sectorul administraţie publică şi apărare. În sectorul agricol se estimează o diminuare a ocupării de 1,9% luându-se în considerare aplicarea politicilor agricole europene şi tehnologizarea agriculturii şi având în vedere şi trendul demografic în scădere privind regiunea sud-vest.

Învăţământul va suferi de asemenea o scădere din punct de vedere al ocupării 1,3% pe fondul scăderii populaţiei şcolare.

Pescuitul şi piscicultura are un trend liniar orizontal neestimând modificări în ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă în acest sector economic.

Industria extractivă, preponderentă din punct de vedere al ocupării actuale în judeţul Gorj va avea o scădere a ocupării de numai 0,1% avându-se în vedere faptul că restructurările majore ale acestui sector deja s-au produs şi acest sector este dependent de cererea de materii prime din sectorul energetic (bine reprezentat în regiune).

b) Creşteri ale trendului ocupaţional:

Creşterea cea mai accentuată a ocupării o constituie ponderea de 4,4% în sectorul transport, depozitare, comunicaţii, acest trend fiind dat de estimarea creşterii PIB şi VAB ca urmare a investiţiilor preconizate.

Se estimează o creştere accentuată în domeniul construcţiilor, acest sector economic având un trend ascendent şi din punct de vedere al investiţiilor dar şi în corelare cu indicatorii economici care sunt de asemeni favorabili acestui sectoare ( PIB de 6,1 % şi VAB de 2,0%).

Comerţul va cunoaşte o creştere estimată la 2,3% avându-se în vedere creşterea indicatorilor economici care vor influenţa în mod nemijlocit creşterea consumului.

Sectorul servicii, hoteluri şi restaurante va avea un trend ascendent atingând valoarea de 1,3% din punct de vedere al ocupării avându-se în vedere nivelul investiţiilor în infrastructură fapt ce va influenţa pozitiv creşterea interesului turistic al regiunii.

Dezvoltarea reţelelor de transport şi reabilitarea infrastructurii rutiere vor influenţa creşterea ocupaţională în sectorul transporturi, depozitare până la un procent de 4,4%.

Sectorul intermedieri financiare va avea o creştere de 2,3% având în vedere indicatorii economici (valori de 5,5% PIB respectiv 2,0% VAB).

Regiunea SV Oltenia are cel mai scăzut număr de IMM-uri din România şi cel mai scăzut număr de IMM-uri cu capital străin rezultând necesitatea dezvoltării culturii antreprenoriale în rândul absolvenţilor din sistemul TVET.

Recomandări cu privire la învăţământul profesional şi tehnic:

Având în vedere evoluţiile prognozate ale ocupării se impune o analiză a structurii învăţământului profesional şi tehnic în sensul dezvoltării reţelei de învăţământ pentru a acoperii cererea de forţă de muncă în acele sectoare unde se estimează a fi creşteri ocupaţionale şi de asemeni pentru a acoperi eventualele deficite de forţă de muncă apărute din ieşiri naturale de pe piaţa forţei de muncă.

Concluzii şi recomandări privind învăţământul profesional şi tehnic din regiunea

Analiza populaţiei şcolare

În perspectivele anului 2015 şi 2025 apare o reducere semnificativă a populaţiei de vârstă şcolară, reduceri sunt prognozate pentru toate efectivele din grupele de vârstă şcolară: 3-6 ani care până în 2015 va scădea cu cca. 15,66% şi până în 2025 cu 34,6% la nivel regional (faţă de 2003); 7-14 ani care până în 2015 va scădea cu cca. 28,39% şi până în 2025 cu 38,96% la nivel regional (faţă de 2003) şi 15-24 ani care până în 2015 va scădea cu cca. 27,64% şi până în 2025 cu 42,54%l a nivel regional (faţă de 2003).

Populaţia şcolara urbană cuprinsă în învăţământul profesional, a înregistrat pe parcursul perioadei de analiză o creştere de 20,20 %. Populaţia şcolară rurală a cunoscut, de asemenea, o reducere semnificativă, cu 9,78%, în perioada 2000 - 2005, superioară nivelului de descreştere din mediul urban, fenomenul acutizându-se începând cu anul şcolar 2003/2004. Aceste scăderi determină reorganizarea reţelei şcolare şi scăderea gradului de ocupare în învăţământ