A etapa veche
Yüklə 1,42 Mb.
|
|
* Porimos, adjectiv, care formează o sintagmă cu arche. 5 Shotos: Obscuritatea din procesul devenirii. Textul deteriorat nu permite să se înţeleagă ce rol cosmogonic avea obscuritatea. 6 Eunomia: Bună orînduire în stat, abstracţie personificată. 7 Peitho: Persuasiunea. * Promatheia: Prevederea. Toţi aceşti termeni aparţin vocabularului politic grec'*din^secolele VII—VI î.e.n. Bi reprezintă pietrele unghiulare din sistemul de propagandă politică spartană care încerca să potolească spiritele nemulţumite "care pretindeau reforme economice şi politice. Vezi nota 7 la Tyrtaios. • •• ARCHIIvOCHOS NOTĂ INTRODUCTIVĂ Originar din insula Păros, Archilochos trece drept cel mai de seamă iambograf al antichităţii greceşti. Din opera sa au rămas fragmente răzleţe şi mutilate. A scris atît elegii cît şi versuri iambice, din care redăm cîteva fragmente. Fr. l I,ancea-rni dă pîinea... tot lancea-mi îmbie şi vinul de Ismar Pe care-1 sorb răzimat iarăşi de suliţa mea. Fr. 2 Diehl Fr. 2
Averea, aurul lui Gyges1 nu le caut. Nici n-am să-mi prind îndemn vreodată să-1 întrec. Invidie zeii nu-mi stîrnesc şi nici tiran N-aş vrea s-ajung. De-ar sta departe-aşa un gînd! Fr. 22 Diehl Fr. 3
Toate lasă-le în seama zeilor, căci deseori Ei îi saltă din ţărîna neagră pe cei năruiţi în urgie, dar şi-i surpă pe toţi cîţi şi-au prins temei, 92 FRAGMENTE ?i-i reped de-a rostogolul. Se deschide-atunci doar chin. Foţi cu mintea rătăcită, pribegesc să-nchege-un rost. Fr. 58 Diehl {trad. Simina Noica) Fr. 4
Toate cele de care au trebuinţă oamenii Sînt rod al strădaniei şi al muncii lor Fr. 14 Diehl NOTĂ > Rege al I,ydiei (c. 687-652 î.e.n.), vestit pentru marile lui bogăţii „Aurul lui Gyges" semnifică în acest poem „aurul deţinut de tirani", MIMNBRMOS NOTĂ INTRODUCTIVĂ Mimnermos din Colofon, sfîrşitul sec. al VII4ea î.e.n., s-a făcut cunoscut ca autor de elegii, scrise în dialect ionic, majoritatea grupate într-o „carte" intitulată Nannb, numele unei celebre flautiste a timpului. Fragmentul pe care-1 reproducem este o ekphrasis, descriere a unui obiect de artă, şi aparţine acestei culegeri. Bste vorba de o lucrare de mare fineţe, operă a lui Hefaitos (ATHENAIOS, Deipnosophistae XI, 470 a), reprezentînd „cupa" de aur în care Soarele străbate zilnic cerul, în fond, tema este inspirată de teoria conform căreia Soarele înconjură Pămîntul, scufundîndu-se şi răsărind din apele Oceanului: „Soarele trudeşte toată ziua, fără să ştie vreodată ce-i odihna, nici el, nici caii lui. De îndată ce Eos1 cu degete trandafirii, părăsind Oceanul, se înaltă pe cer, încîntătoarea cupă care a ieşit din mîinile lui Hefaitos, făurită din aur, îl poartă adormit. Tăind valul, pe creste înspumate, cu ramele întinse, el lasă în urmă ţinutul Hesperidelor. Se îndreaptă spre ţinutul etiopienilor2, acolo se odihnesc car si cai, pîn'ce soseşte matinala Boş. Atunci numai fiul lui Hyperion3 se urcă în carul său. Fr. 10 Diehl NOTE LA MIMNERMOS NOTE 1 Aurora. Cf. Iliada VII, 421 — 423, o imagine asemănătoare: Soarele iese din Ocean şi se înalţă pe cer. 2 Drumul de noapte al Soarelui începe la vest din ţinutul Hesperidelor, fiice ale Nopţii, străbate Oceanul ce înconjură Pămîntul şi se încheie undeva pe coasta de răsărit a Africii, unde se presupunea că locuiau etiopienii. Vezi Stesichoros, fr. 6 Dielil. 3 Titan, fiu al lui Uranos şi al Gaiei. Hyperion şi Theia dau naştere lui Helios, Selenei şi Eos. SBMONIDBS DIN AMORGOS NOTĂ INTRODUCTIVĂ Contemporan cu Archilochos. Născut la Samos, Semonides a fosl nevoit din cauza luptelor politice să se refugieze la Amorgos (a doua jumătate a sec. VII î.e.n.). A scris, de preferinţă, poeme iambice, pe UE ton pesimist. Dintre fragmentele rămase, cel mai cunoscut este o satiră împotriva femeilor. Redăm, mai jos un fragment care, după model archi-lochic, începe printr-o apostrofă: Copile, Zeus tunătorul ţine-n mîini Sorocul lumii şi o cîrmuie cum vrea. Iar oamenii sînt fără minte. Bfemeri, Trăiesc aidoma jivinelor. Nu ştiu Ce împlinire va da zeul sorţii lor. Speranţa şi încrederea-i hrănesc, De cîte ori îşi face loc un gînd smintit. Adastă ziua unii, alţii tîlcul plin Care se deapănă din ani; şi cred cu toţi Că anul nou le-aduce doar belşug. Dar înainte de-a-şi vedea visul întreg, I-ajunge, hîdă, bătrîneţea şi se sting Răpuşi de-o boală blestemată1. Fr. l Diehl, 1-11 (trad. Simina Noica) NOTĂ 1 Acest poem dezvăluie o concepţie sumbră despre viaţă. Zeus este acela care hotărăşte soarta tuturor. Oamenii însă trăiesc neştiutori faţă de ce le este hărăzit. 96 TERPANDROS NOTĂ INTRODUCTIVĂ Originar din Hethymna, insula Lesbos, Terpandros face parte din pleiada acelor muzicieni vevstiţi care au pns bazele citharodiei în Grecia veche. Invitat la Sparta să contribuie prin cîntecele sale la înflăcărarea celor descurajaţi în lungile războaie cu Messenia (sec. VII î.e.n.}, Terpandros a întemeiat aici o scoală muzicală de mare prestigiu. Fr. l
DIODOR VIII, 28. Citharedul Terpandros era de neam din Methymna. Atunci cînd în I/acedemona au izbucnit răscoale, un oracol a prezis că pacea se va instaura din nou numai cînd locuitorii vor asculta muzica citharei lui Terpandros. Şi într-adevăr, melodiile lui Terpandros, care se acompania singur cu iscusinţă la cithară, a readus buna înţelegere. Fr, 2
Acum înfloreşte şi vîrful lăncii purtate de tineri Şi sunetul dulce de cîntec, dreptatea de toţi respectată, Nedezminţit ajutor în bunele înfăptuiri. Fr. 6 Bergk 97 CEI „ŞAPTE ÎNŢELEPŢI" NOTĂ INTRODUCTIVĂ Odată cu procesul de constituire a statului grec, în multe cetăţi se afirmă personalităţi de seamă, ilustre prin activitatea lor, oameni de stat, legislatori, oameni de cultură. Faptele şi scrierile unora au rămas consemnate în memoria timpului, au fost transmise prin tradiţie şi, în acest fel, aşa cum s-au alcătuit „cicluri" de poezie epică şi eroică, au apărut şi „culegeri" despre viaţa şi activitatea a „şapte înţelepţi", de fapt scrieri anonime în proză, destinate publicului larg. Numărul de „şapte" se explică prin influenţa unei străvechi tradiţii orientale, de găsit, de pildă, în cîntecele epice despre Ghilgameş (tăbliţa XI). Componenţa listei celor „şapte înţelepţi" a variat, dar, începînd din sec. VI î.e.n. şi pînă la sfîrşitul antichităţii, patru nume au rămas constant introduse: Thales din Milet, Bias din Priene, Pittacos şi Solon„ Scitul Aiiacharsis a fost introdus în sec. IV, ca simbol al „purităţii" moravurilor unor populaţii neatinse încă de tarele civilizaţiei. Scopul antologiilor referitoare la cei şapte înţelepţi, de obicei reprezentaţi ca participanţi la un banchet (symposion) ce-i reuneşte peste puntea timpului, era^acelaşi cu cel al culegerilor de fabule „esopice"; moral şi educativ. Demetrios din Phaleron, spre sfîrşitul sec. IV î.e.n.* care a întocmit prima culegere de fabule atribuite lui Esop, este totodată şi autorul unor liste de maxime şi sentenţe atribuite „celor şapte". La Teofrast apare prima oară povestea tripodului, senin distinctiv al supremei înţelepciuni, pe care „înţelepţii" şi-1 trec unul altuia, din dorinţa de a arăta că nici unul nu deţine cheia înţelepciunii adevărate (Plutarh, Solon 4). O altă expresie literară a grupării „celor şapte" este şi apariţia unui „roman" popular, pe baza unor schimburi de epistole între „înţelepţi", în lucrarea sa Banchetul celor şapte înţelepţi, Plutarh îl introduce şi pe Esop în mijlocul acestora, încercînd astfel o apropiere între cele mai răs-pîndite „romane" populare din antichitatea greacă. 98 CEI „ŞAPTE ÎNŢELEPŢI" 10 [73 a] 1. DIOG. LAfîRT. I, 40. Cu privire la cei şapte înţelepţi {căci se cuvine să amintim aici, în linii mari şi despre ei), ni se transmit următoarele informaţii. Damon din Cyrena1, care a scris Despre filosofi [FHG IV, 277] îi critică pe toţi, dar în mod special pe cei şapte înţelepţi. Anaximenes3 afirmă că toţi s-au preocupat de poezie, iar Dikaiarchos3 [fr. 28 FHG II, 243; vezi „Hermes" 27 (1892), 120, 126] afirmă că aceştia n-au fost nici înţelepţi şi nici filosofi, ci nişte oameni cu o minte ascuţită şi legiuitori. Archetimos din Syracusa4 [FHG IV, 318] a menţionat o întrunire a lor, la curtea lui Kypselos5, la care spunea că ar fi fost şi el de faţă. Ephoros6 însă [FGrHist. 70 F 181, II, 95] susţine că întrunirea ar fi avut loc la curtea lui Cresus, fără participarea lui Thales. Alţii însă spun că ei s-ar fi întrunit atît la Panionion7, cît şi la Corint şi la Delfi. Afirmaţiile lor sînt în contradicţie şi fiecăruia dintre ei i se atribuie cînd o învăţătură, cînd alta, cum ar fi următoarea : [86 B 7]: ,,A trăit un înţelept, Chilon lacedemonianul, care a afirmat următoarele : «Nimic prea mult; toate lucrurile bune se adeveresc la vremea lor»". Există contradicţii şi cu privire la numărul lor, căci Leandrios8 [fr. 4 FHG'lI, 336] pune în locul lui Kleobulos şi al lui Myson, pe Leophantos, fiul lui Gorgiadas din tebedos ori din Efes si pe cretanul Epimenides9. Platon 99 l
însă, în Protagoras [343 A] îl pune pe Myson în locul lui Periandros, iar Ephoros [FGrHist. 70, F, 182, II, 95] pe Anacharsis, în locul lui Myson. Alţii îl adaugă şi pe Pythagoras. Dikaiarchos ne transmite numele a patru înţelepţi, care sînt admişi de toţi: Thales, Bias, Pittacos, Solon. El menţionează şi pe alţi şase, dintre care alege trei, pe Aristodemos, pe Pamphylos, pe lacedemonianul Chilon, pe Kleobulos, Anacharsis si Periandros ; unii îl adaugă pe Acusilaos [8 A 1], fiul lui Kabas sau Scabras din Argos. (42) Hermippos însă, în lucrarea Despre înţelepţi, afirmă că înţelepţii sînt şaptesprezece la număr, dintre care unii aleg pe cei şapte într-un anume fel, alţii în alt fel. Aceştia sînt: Solon, Thales, Pittacos, Bias, Chilon, 2. PLATOX, Protagoras 343 A. Printre aceştia [simpatizanţi ai modului de viaţă din Lacoma], erau Thales din Milet, Pittacos din Mytilene, Bias din Priene, Solon al nostru, Kleobulos din Lindos, Myson din Chenai şi, se spunea şi de un al şaptelea, Chilon din Lacedemona. Aceştia erau toţi discipoli zeloşi şi iubitori ai modului de viaţă lacedemonian. Oricine îşi poate da seama despre felul înţelepciunii lor, luînd în considerare învăţăturile concise şi vrednice de amintit, rostite de fiecare, atunci cînd s-at adunat la templul de la Delfi, spre a-i închina lui Apollor ofranda înţelepciunii lor şi cînd au gravat acolo acel« învăţăminte pe care toţi le preamăresc : „Cunoaşte-te p« tine însuţi" şi ,,Nimic prea mult". Afirm acest lucru fiindd acesta era modul de a filosof a al celor vechi: o concizi« laconică. Lui Pittacos i se atribuie zicala aceea răspîndits pe care o laudă înţelepţii: ,,e greu sa fii virtuos pînă lî 100 41 j >.
DOXOGRAFIA capăt". Chann. 164 I.) şi urm. într-un chip oarecare, spun eu, tocmai acest lucru reprezintă înţelepciunea : a se cunoaşte pe sine şi sînt de acord cu acela care a pus o asemenea inscripţie pe frontispiciul templului de la Delfi. . . Iar „Cunoaşte-te pe tine însuti" şi „Fii înţelept" sînt unul şi acelaşi lucru, aşa cum o arată inscripţia şi cum o susţin şi eu. S-ar putea totuşi ca unii să creadă altfel; aşa cum s-au petrecut lucrurile, după cum ni se pare, cu aceia care au aşezat ulterior celelalte inscripţii, şi anume „Nimic prea mult" şi „Chezăşia întovărăşeşte nenorocirea". Ei îşi închipuiau că „a te cunoaşte pe tine însuţi" este un sfat, si nu cuvîntul cu care zeul întîmpina pe cei ce păşeau în sanctuar. Pentru ca şi ei, la rîndul lor să întocmească inscripţii nu mai puţin folositoare, le-au gravat pe acestea. 3. STOBAios III, 1 — 172. Maximele celor şapte înţelepţi, după Demetrios din Phaleron". a. KLEOBUUKS 1>1N LINDOS, FI UI-, IAJI BVAGORAS, A SPUS I 1. „Măsura este lucrul cel mai bun. 2. Se cuvine să-ţi respecţi părintele. 3. Păstrează-ţi trupul şi mintea sănătoase. 4. Să-ţi placă să asculţi multe, dar să im spui multe. 5. Fii mai degrabă mult ştiutor decît neştiutor. 6. Să-ţi fie vorba plină de bunăvoinţă. 7. Fii prieten al virtuţii si străin de răutate. 8. Urăşte nedreptatea şi cultivă pietatea. 9. Concetăţenilor tăi dă-le sfaturile cele mai bune. 10. Domină plăcerea 11 Nu face nimic din silă. 12. Educă-ţi copiii. 13. Koagă-te sorţii12. 14. Pune capăt duşmăniilor. 15. Consideră, drept vrăjmaş pe cel ce este vrăjmaşul poporului. 16. Să nu te sfădeşti cu nevasta în faţa străinilor şi nici să-i arăţi o atenţie prea mare ; una denotă prostie, cealaltă poate părea nebunie. 17. Nu pedepsi pe sclavi cînd sînt băuţi, căci astfel vei apărea tu însuţi băut. 18. Căsătoreşte-te cu cineva de rangul tău, căci dacă vei lua o nevastă dintr-o familie mai bună, vei dobîndi tu însuti stăpîni. 19. Nu rîde alături de cel ce ia pe alţii în batjocură. 101
CEI ŞAPTE ÎNŢELEPŢI căci vei ajunge urît de cei batjocoriţi. 20. Nu te niîndri cînd îţi merge bine şi nu te umili cînd te afli la strâmtoare". b. SOLON ATBNIANUL, FIUL LUI BXEKBSTIDES, A SPUS : 1. „Nimic prea mult. 2. Nu te ridica în chip de judecător, căci vei ajunge urît de cel osîndit. 3. Fereşte-te de plăcerea care aduce mîhnire. 4. Să ai mai degrabă încredere în nobleţea caracterului decît în jurămînt. 5. Pune capăt discuţiilor prin tăcere, iar tăcerii prin sezisarea clipei prielnice. 6. Nu minţi, ci spune adevărul. 7. Preocupă-te de lucruri importante. 8. Nu te arăta mai drept decît părinţii tăi. 9. Nu-ţi face prea repede prieteni, iar pe cei pe care i-ai dobîndit nu-i renega prea repede. 10. Dacă vei învăţa să te supui, vei învăţa şi să conduci. 11. Dacă ai în vedere că alţii trebuie să dea socoteala, supune-te şi tu. 12. Nu da concetăţenilor tăi sfaturile cele mai plăcute, ci pe cele mai folositoare. 13. Să nu fii insolent. 14. Nu te întovărăşi cu oamenii răi. 15. Cinsteşte pe zei. 16. Sa-ţi stimezi prietenii. 17. Nu spune ceea ce ai văzut. 18. Dacă ai văzut ceva, taci. 19. Fii blînd cu ai tăi. 20. Dovedeşte cele nevăzute prin cele văzute". C. CHILON LACEDBMONIANUL, FIUL LUI DAMAGETOS, A SPUS :
1. „Cunoaşte-te pe tine însuţi. 2. Cînd bei să nu vorbeşti prea mult, căci o să greşeşti. 3. Nu ameninţa pe oamenii liberi, căci este o faptă nedreaptă. 4. Nu defăima pe semenul tău, căci vei auzi lucruri ce te vor întrista. 5. Nu alerga grăbit la ospeţele prietenilor, dar zoreşte-te cînd aceştia se află la necaz. 6. Să-ţi faci o nuntă modestă. 7. Pe om să-1 fericeşti numai după ce a murit. 8. Respectă pe cel mai în vîrstă. 9. Urăşte pe cel ce se amestecă în treburile altora. 10. Preferă paguba în locul unui cîştig ruşinos, una te va supăra o singură dată, al doilea totdeauna. 102
11. Nu rîde de nenorocirea altuia. 12. Dacă ai cumva o fire aspră, poartă-te cu blîndete, ca să inspiri mai degrabă respect decît teamă. 13. Fă ordine în propria-ţi gospodărie. 14. Să nu îngădui gurii s-o ia înaintea minţii. 15. Stăpî-neşte-ţi mînia. 16. Nu dori ceea ce nu este posibil. 17. I/a drum nu te grăbi s-o iei înaintea (altora). 18. Nici nu gesticula, căci este un semn de sminteală. 19. Supune-te legilor. 20. Dacă ai fost nedreptăţit, împacă-te, iar dacă ai fost jignit, răzbună-U'". d. THALES DIN MILET, FIUL LUI KXAMYAS, A" SPUS : 1. ,.Chezăşia este tovarăşa nenorocirii. 2. Adu-ti aminte de prieteni, fie că sînt de fată, fie că sînt absenţi. 3. Să nu te preocupe înfăţişarea, ci comportarea. 4. Nu te îmbogăţi pe căi nedrepte. 5. Cuvîiitul tău să nu te înjosească în ochii acelora cu care te-ai legat prin jurămînt. 6. Nu ezita în a-ţi măguli părinţii. 7. Nu considera răul ca venind de la tatăl tău. 8. Ajutorul pe care-1 vei da părinţilor tăi, îl vei primi tu, la bătrînete, de la copiii tăi. 9. Este un lucru anevoios să te cunoşti pe tine. 10. Este foarte plăcut să obţii ceea ce doreşti. 11. Inactivitatea este plictisitoare. 12. I/ipsa de stăpînire este vătămătoare. 13. Este o povară să fii necioplit. 14. Deprinde-te şi tu şi deprinde-i şi pe ceilalţi cu ceea ce este mai bun. 15. Nu fii inactiv, chiar dacă eşti bogat. 16. Nu dezvălui lucrurile urîte din casa ta. 17. Să fii mai curînd invidiat decît compătimit. 18. Păstrează măsura. 19. Nu te încrede în oricine. 20. Dacă eşti în fruntea lucrurilor, pune ordine în viaţa ta". e. PITTACOS DIN LESBOS, FIUL LUI HYRRA, A SPUS : 1. „Sesizează momentul prielnic. 2. Nu destăinui ceea ce ai de gînd să întreprinzi; căci dacă nu vei reuşi, va rîde lumea de tine. 3. Ia pildă de la prieteni. 4. Nu săvîrşi lucrurile pe care le dezaprobi la cei ce-ţi sînt aproape. 5. Nu-1 ocări pe netrebnic; căci pe lîngă toate asupra lui apasă şi pedeapsa zeilor. 6. Restituie bunurile încredinţate. 103 CEI ŞAPTE ÎNŢELEPŢI 7. îndură paguba măruntă ce vine de la cei apropiaţi. 8. Nu vorbi de rău pe prieteni şi nici pe duşman de bine, căci este o faptă nechibzuită. 9. K mare lucru să cunoşti viitorul ; trecutul este sigur. 10. Pămîntul îţi dă încredere, în timp ce marea inspiră nesiguranţă. 11. Cîştigul este insaţiabil. 12. Fii stăpîn pe ceea ce îţi aparţine. 13. Cultivă pietatea, instrucţiunea, cuminţenia, judecata, adevărul, încrederea, priceperea, tovărăşia, ordinea, meseria". f. BIAS DIN PRIBNE, FIUL LUI TEUTAMIDA3, A SPUS : 1. „Majoritatea oamenilor sînt răi. 2. Să te priveşti în oglindă si dacă arăţi frumos, să săvîrşeşti lucruri frumoase, iar dacă arăţi urît să completezi prin fapte frumoase defectele naturii. 3. Apucă-te cu greu de un lucru, dar odată ce te-ai apucat, ţine-te stăruitor de el. 4. Detestă vorbirea grăbita ca să nu greşeşti; căci urmează căinţa. 5. Să nu porţi în cuget nici credulitate şi nici răutate. 6. Să nu îngădui sminteala. 7. îndrăgeşte cuminţenia. 8. Recunoaşte că zeii există. 9. Reflectează asupra faptei tale .10. Ascultă multe. 11. Spune ceea ce este potrivit şi prielnic. 12. Dacă eşti sărac, nu aduce mustrări celor bogaţi, în afară de cazul cînd acestea sînt de un mare folos. 13. Pe omul nevrednic nu-1 lauda pentru bogăţia lui. 14. Obţine lucrurile prin convingere, nu prin constrîngere. 15. Faptele bune săvîr-site să le atribui zeilor, nu ţie. 16. în tinereţe f ă-ti provizii de fapte bune, iar la bătrîneţe de înţelepciune. 17. La lucru să ai tinere de minte, la momentul potrivit prevedere, în privinţa caracterului demnitate, în ceasul trudei stă-pînire de sine, în momente de teamă încredere în zei, la bogăţie prietenie ; cuvîntului dă-i forţa convingerii, tăcerii tîlc, judecăţii dreptate, îndrăznelii curaj, acţiunii tărie, strălucirii prestigiu". g. PERIANDROS DIN CORINT, FIUL LUI KYPSELOS, A SPUS : 1. ,,Cercetează totul. 2. Tihna este un lucru bun. 3. Graba este nesigură. 4. Cîştigul este ruşinos*. 5. O învinuire a * Textul nesigur. 0OXOGRAFIA firii13. 6. Democraţia este mai bună decît tirania. 7. Plăcerile sînt pieritoare iar virtuţile nepieritoare. 8. Fii cumpătat în fericire şi înţelept în nefericire. 9. E mai bine să faci economii decît să trăieşti în lipsuri. 10. Pregăteşte-te să fii demn de părinţii tăi. 11. Cît timp trăieşti lumea să te laude iar după ce ai murit să te fericească. 12. Poartă-te la fel cu prietenii fie că sînt fericiţi, fie că sînt nefericiţi. 13. Păstrează lucrul la care ai consimţit de bunăvoie, căci e rău să-1 nesocoteşti. 14. Lucrurile secrete nu le da în vileag. 15. Să mustri în aşa fel încît să devii mai degrabă prieten, 16. Foloseşte-te de legi vechi şi de mîncăruri proaspete. 17. Nu numai să-i pedepseşti pe cei ce greşesc, dar şi să-i împiedici pe cei ce sînt pe punctul de a greşi. 18. Ascunde-ţt nefericirea ca să nu producă bucurie duşmanilor"14.
* Anaxirnenes, retor, nepotul lui Anaximenes din Lampsakos, care era, de asemenea, retor. 3 Dikaiarclios din Messina (sec. III î.e.n.), discipol al lui Aristotel, autor al lucrării Viaţa Helladei (Btot 'EXXtxSoq), un fel de istorie culturală a Greciei. 4 Archetimos din Syracusa, istoric necunoscut din altă parte, 5 Kypselos, tiran al Corintului, la finele secolului VII î.e.n. 8 Ephoros (sec. IV î.e.n.), primul autor grec al unei istorii universale. 7 Panionion, sanctuarul Confederaţiei ioniene din Mycale, nu prea departe de Bfes. 8 Lectura cea mai verosimilă a numelui este Maiandrios. 9 Vezi p. 72. 10 întrucît Anaxagoras este contemporan cu Pericle nu poate fi inclus într-o listă de „înţelepţi" din secolul VII î.e.n. 11 Vezi nota 7 la Thales. ia Tyche (Soartă), aici personificarea greacă a hazardului. Bste reprezentată cu cturnna pe cap şi cu cornul abundenţei. 13 Text lacunar. 14 Referitor la aceste ştiri despre cei „şapte înţelepţi", Bruno Snell, Zur Geschichte vom Gastmahl der Sieben Weisen, Thesaurismata, Pestschriît ... Ida Kapp, Mimchen, 1954. NOTE
LIRICI AI SECOLULUI VI Alcaios a fost o remarcabilă personalitate politică şi literara de la sfîrşitul sec. VII î.e.n. A luptat în primele rînduri ale aristocraţiei din insula Lesbos, locul său de naştere, împotriva tiraniei deţinute de familia Kleanactizilor. Nevoit să se refugieze în nordul I^esbos-ului împreună cu un grup de prieteni, Alcaios continuă o luptă neîmpăcată împotriva tiraniei. Cu acest prilej a scris poemul din care redăm fragmente. Fr. l Mă-nfioarâ vîntul. Volbura n-o-nţeleg Din larg îşi urcă valul freamătul cerc în jurul nostru. Prinsă-n spulber întunecata corabie aprig Ne poartă. Hula frînge tăria-n noi. Atinge unda poala catargului Şi pînza-ntreagă se despică Larg clătinîndu-şi în vînt fîşia. Slăbesc odgoanele......... Zvîcneşte marea greu pe punţi şi Toată povara o zvîrlă-n valuri. Aşa se spune : nava izbită-n larg, De-abia se-ndeamnă lupta s-o dea sub ploi; 107 A u: A i os Şi-n zvon sălbatic de furtună, Stînci nevăzute-o strivesc şi-o sfarmă. Se-ncheagă ceas de cumpăna printre noi. . . Dar eu, lăsînd, prietene, orice griji, Cu voi m-aş prinde să petrec si Iar aş sorbi un pahar cu Bykhis1. Fr. 2 Zeii nemuritori ne-au dat victoria2 108
Fr. 30 Diehl (traci. Simina Noica) Fr. 38 Diehl FRAGMENTE Fr. 3
Marea sală de arme scapără în sclipirile aramei, în cinstea lui Ares toată încăperea este împodobită cu lucitoare coifuri de pe care unduiesc albe cozi de cai, podoaba capetelor de viteji. Cnemide de bronz, pline de luciri, apărători împotriva zborului năpraznic al săgeţii se află priponite de jur-împrejur, în locuri ferite. Cuirase de in de curînd urzit, scuturi scobite alături de săbii din Chalkis sînt aruncate peste tot, amestecate la rînd cu tot felul de curele şi tunici3. De îndată ce ne-am luat acest angajament nu ne este îngăduit să uităm pentru ce ne aflăm aici4. Fr. 54 Diehl Fr. 4 Acum, deoarece Myrsilos a murit, se cuvine să te îmbeţi vîrtos... Fr. 39 Diehl Fr. 5 Aşa cum se zice că Aristodamos a grăit o vorbă cu tîlc la Sparta, banii fac pe om şi nici un sărac nu poate trece drept nobil şi respectabil. Fr. 101 Diehl Fr. 6
O, Sărăcie, rău greu de îndurat şi împotriva căruia nu poţi lupta, tu, care împreună cu sora ta Necredinţa copleşeşti atîta omenire5 Fr. 142 Diehl Yüklə 1,42 Mb. Dostları ilə paylaş:
|